O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
Cineva spunea că poezia este patria omenirii. Total de acord, dar când e vorba de epigramă, aceasta este patria românilor, oriunde s-ar afla aceÅŸtia. Fac această afirmaÅ£ie gândindu-mă ÅŸi la Sorin Finchelstein, născut la BotoÅŸani pe 9 mai 1948, absolvent de electroenergetică, ÅŸi care, trecând prin IaÅŸi ÅŸi BucureÅŸti, a ajuns în Toronto. Acolo n-a putut uita mirifica lume românească sau spectaculosul grai al locului naÅŸterii. Epigramele sale nu conduc spre excelenţă doar prin respectarea cerinÅ£elor prozodice, ci ÅŸi prin respectarea unui principiu finchelsteinian de la care nu se abate: înrădăcinarea într-o realitate sociologică, psihologică ÅŸi filozofică pur românească. Citindu-l pe Sorin Finchelstein sunt tot mai convins că epigramist nu e acela care aleargă după poantă, ci acela după care aleargă poanta.
Volumul lui Sorin Finchelstein, „Epigrame incendiare” (Toronto, 2019, prefaÅ£a: George Corbu, cuvânt înainte: autorul), pune la treabă o spontaneitate umoristică dirijată pe istoria unui spaÅ£iu pe care Eugen Uricaru l-a denumit Vladia. În caracterizarea lui Adrian Dinu Rachieru, Vladia este acea Å£ară în care m-am născut ÅŸi eu ÅŸi Sorin Finchelstein, una „gravidă de istorie”, „răsfrântă într-un trecut inventat ÅŸi protejată de un contur aburos” ÅŸi unde „poezia lucrurilor se scaldă într-o lumină crepusculară”. Cu toate acestea, Sorin Finchelstein scrie o epigramă din care se vede clar că, deÅŸi trăitor în Canada, îÅŸi asumă Vladia naÅŸterii sale cu păcatele ei cu tot ÅŸi de unde transpare suferinÅ£a unuia care trăieÅŸte sub povara „metaforei celui sfâÅŸiat între două cămile” (dacă nu cumva între trei) pe care cu atâta of a enunÅ£at-o George Uscătescu, stabilit la Madrid: „Noi, cei din diaspora, suntem sfâÅŸiaÅ£i între două cămile. Nu aparÅ£inem pe de-a-ntregul nici culturii ţării în care trăim ÅŸi ne-am integrat, nici celei de unde am venit, în care ne-am născut ÅŸi ne-am format intelectualiceÅŸte”. Acesta este ÅŸi principalul motiv pentru care textul volumului în discuÅ£ie nu este numai unul de epigrame ci are ÅŸi textura unui eseu, remarcându-se trei elemente definitorii ale epigramelormarca Finchelstein, acestea devenind material de reflexie, motivaÅ£ie de viaţă ÅŸi suport existenÅ£ial: „Stihuri mai ÅŸugubeÅ£e, / În voroave îndrăzneÅ£e, / Unora să dea poveÅ£e, / Iar pe alÅ£ii să-i dezveÅ£e / (Chiar de-or face feÅ£e feÅ£e).
Sorin Finchelstein dă epigramei o dimensiune temporală apelând la momente originale de hedonism susÅ£inute de o formă jucăuşă de umor. Ironia, adesea cultivată cu mici răutăţi ÅŸi transformată într-un umor asumat, ajutată când de un limbaj luat direct de la „rădăcina bradului”, când din intelectualii acestei ţări, este de bun gust: Epoca fierului: „Omul epocii – se zice / OcheÅŸel de fel, ferice - / Colinda perechi-perechi / Extrăgând din curÅ£i fier vechi.”; M-a făcut mama… cu ÅŸtiinţă: „Cu sânge dac ÅŸi adeneu roman / Amestecate – nu în eprubetă, / Ci-n tufele din sudica Drobetă - / AÅŸa începe neamul de oltean.”; Cel ungurean ÅŸi cu cel vrâncean…: „Conflictul – musai să aflaÅ£i - / A răbufnit, chiar violent, / Fiind ce doi exasperaÅ£i / De-al moldoveanului „acÅŸent”.”; Grigore Ureche ÅŸi breasla: „ConfraÅ£ii cronicari râdeau, / Åži pe la colÅ£uri cleveteau, / Zicând de cronica lui veche / Că-i scrisă după – hm! – ureche.”; Carol I: „Tot iscodirăm prin cotloane, / Să punem peste Å£ară cneaz, / Åži l-am adus din ţări germane, / Precum MerÅ£ane-aducem azi.”; Ora exactă în 1945: „Un român de la Săcele / Zice unui rus cu stea: / „Cât e ceasu’ la mata?” / „Cât e…care dintre ele?”; În două luntri: „În geografia nouă, / Prutul nostru moldovan / Curge-n planul riveran, / Åži despică limba-n două.” etc.
Istoria spaÅ£iului a cărui denumire am împrumutat-o de la Eugen Uricaru se continuă cu epoca ceauÅŸistă de la începuturi până la sfârÈ™it, pe care autorul o denumeÅŸte „a lui ceaÅŸcă”, sub titlul „Douăzeci de ani lumină, / Lumânarea să te Å£ină”. Epigrama este transformată într-un veritabil drum prin memorie, cu scopul de a ieÅŸi din sine, pentru a o raporta febril la o poantă potrivită realităţilor timpului: CeaÅŸcă invidios pe Dej: „Lesne îi mai fu lu’ Dej / Să lucreze la Canal - / Din Regat, Banat, Ardeal, / Mai „erea” de-adus burgheji!”; Din miracolele lui CeaÅŸcă: „Cu doar cinci pâini ÅŸi niscai peÅŸte, / Isus mulÅ£imea o hrăneÅŸte: / Iar CeaÅŸcă ditai naÅ£iune / O satură din raÅ£ie.”; Din misterele RevoluÅ£iei: „Am aflat – drept, mai apoi - / Cine-a tras atunci în noi / De pe marele ecran: / Comisarul Moldovan.”; „VictoraÅŸ, ai grijă de copii…”: „Generalul cel ghipsat / Åži cu stele galonat, / Pentru treizeci de arginÅ£i / S-a-ngrijit ÅŸi de părinÅ£i.”.
Având siguranÅ£a că epigramistul este înainte de toate ÅŸi conÅŸtiinÅ£a mai bună a românimii, dar ÅŸi dominat de un sentiment al responsabilităţii morale, Sorin Finchelstein se ocupă ÅŸi de etapa marilor harababuri, cea urmată RevoluÅ£iei (sau LoviluÅ£iei, cum o mai denumeÅŸte autorul), accentul punându-se pe conÅŸtiinÅ£a socială a românilor: Metamorfoză electorală: „Când ajunge la votare / PopulaÅ£ia, se pare, / Se transformă-n întregime / Într-un soi de populime.”; Românul e frate cu codrul: „Pe moÅŸia strămoÅŸească, / FraÅ£i de cruce-n vremuri dure: / Codrul, să mi-l răcorească; / Iar românu’, doar să-l fure.”; Tunelul aerodinamic: „Am rămas stupefiat / Când în cursa de Pocreaca, / Un tunel mi-a aspirat / Portofelul ÅŸi cu geaca.”; Alegeri mioritice: „Deci la urne a venit, / Åži la vot s-a-nghesuit / Tipicul electorat: / Cetăţeanul turmentat.”; Descoperire istorică la Å¢iglina: „Într-un mall de la Å¢iglina, / Am găsit o raritate, / Pot să zic „antichitate” - / Nu era făcută-n China.”
După lectura acestui volum de 300 de pagini, toate grupate pe 18 capitole, am avut senzaÅ£ia că am în faţă o formă de teatru descompus, explicat în forma celui care l-a inventat, Matei ViÅŸniec: „modulele textuale seamănă cu cărÅ£ile de joc, în sensul că au valoare ÅŸi luate separat ÅŸi incluse într-o combinaÅ£ie”. Dacă ceilalÅ£i epigramiÅŸti îÅŸi alcătuiesc o lume de indivizi în relaÅ£ie cu inadecvările lor, la Sorin Finchelstein aceÅŸtia sunt localizaÅ£i în timp ÅŸi spaÅ£iu, dând cărÅ£ii ÅŸi valoare de eseu. Pe textul acestei cărÅ£i se poate face istorie asociată cu sociologie ÅŸi psihologie. (GEORGICÄ‚ MANOLE)
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole)
PROBLEMA PROSTULUI
Nu-l acuză nimeni pe nedrept,
Căci au zis şi minţile mai treze:
Prostul are câte-un gând deÅŸtept,
Dar nu are cap ca să-l păstreze… (GHEORGHE BÂLICI)
AMINTIRI DIN CLASELE PRIMARE
Pricepi cu o matură conştiinţă
Că, supărând pe dascălul iubit,
Te-a tras de urechiuşe spre ştiinţă
Sau, pur ÅŸi simplu, Å£i le-a mai lungit…(GHEORGHE BÂLICI)
DEFETISM AUTOHTON
Atât de multe,-oriunde azi te duci,
Sunt de făcut la noi degrabă,
Încât nu-È›i vine nici să te apuci
De treabă! (MIHAI HAIVAS)
ROMÂNIA ȘI PARTENERII DIN U.E.
Deși nu prea am meritat
În U.E.,totuÈ™i, ne-au băgat,
Iar noi acum, lipsiți de stofă,
Adesea, îi „băgăm în cofă”. (MIHAI HAIVAS)
UNEI MÄ‚ICUÈšE
C-un trup ce, în păcat te bagă,
Sfidând cutuma, cu iertare,
Mi-a demonstrat o noapte-ntreagă
Că nici un Dumnezeu nu are! (MIHAI HAIVAS)
LA ÅžCOALA SANITARÄ‚
Se întreabă-o absolventă,
Vorbele i le citez:
Când voi fi eu asistentă
Trebuie să şi lucrez? (VASILE LARCO)
PROVERBIALÄ‚
Bani vor fi, ne spun părinţii,
Fără să dea curs sudalmei,
Numai când „sudoarea minÅ£ii”
S-o-ntâlni cu cea a palmei. (VASILE LARCO)
IUBITELOR DE ALTÄ‚DATÄ‚
Iubitele de altădată
Trăiau momente de suspans,
Că le făceam câte-un avans
Şi-apoi plecam s-o facem lată! (GRIGORE COTUL)
BREAKING NEWS
Dacă ştiţi femeie care
N-are parte de iubit,
Am primit o veste mare:
Cristi Borcea a ieÅŸit! (GRIGORE COTUL)
EVALUARE
Dragii mei parlamentari
Cer salarii și mai mari;
Dacă nu e competență,
Sporu-i pentru impotență! (ION DIVIZA)
POST-REVELIONISTICÄ‚
Zile-n È™ir am stat la masă –
Am o mutră de coșmar;
Gata! Vreau s-arunc din casă
Și oglindă, È™i cântar!... (ION DIVIZA)
DIN ROSTIREA EUROPARLAMENTARÄ‚
Drumuri bune, căi ferate,
Porturi mari, aeropoarte,
Nu-s eÅŸece nici succesuri
Sunt doar câteva proiecturi. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
S-AU FURAT FOCOASE DINTR-UN TREN
Pe CFR poţi chiar să mori
Åži teama-i mare, cu dreptate!
Că-n gări sunt mii de pocnitori
Cu focoasele montate! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
TRANSPLANT DE CORP
De-ar fi să mi-l schimbaÅ£i vreodată –
Pe ăsta nu mai sunt stăpân –
Să nu îmi puneÅ£i trup de fată,
C-aÅŸ sta mereu cu mâna-n sân. (PETRU-IOAN GÂRDA)
MIGRAÅ¢IE ÎNTRE AREALE
S-au schimbat tiparele –
Rar mai vezi vreuna-n sat;
Necuvântătoarele
Astăzi grohăie-n Senat. (SORIN FINCHELSTEIN)
LEGEA CERERII ÅžI OFERTEI
RelaÅ£ii neavând, nici pile,
Făcu o cerere Vasile;
Dar rezolvarea e incertă,
Căci n-a făcut şi o ofertă. (SORIN FINCHELSTEIN)
PROIECT LEGISLATIV
ToÅ£i doctoranzii au înaintat
Un act, solicitând imperios,
Să li se dea un spor de plagiat…
Căci e un procedeu periculos! (VALENTIN DAVID)
VICEVERSA
Se poartă diferit, primind un post
Åži când sunt lăudaÅ£i conjunctural:
Un om inteligent se simte prost,
Iar prostul simte că e genial. (VALENTIN DAVID)
REFORMA PENSIILOR
Pensie s-avem conformă
Se opun de la partid,
Spun că pentr-așa reformă
Ne mai trebuie Covid! (GEORGE EFTIMIE)
ALTE VREMURI
Vremurile-s grele dar spre viitor
Fetele aspiră È™i-n înghesuială
Caută pe-acela care-n dormitor
Le-mplinește visul... de căpătuială! (GEORGE EFTIMIE)
DÄ‚INUIRE
Am traversat civilizații
De piatră, bronz și fier ca semn
C-am fost și noi ceva-ntre nații,
Nu capete ca azi... de lemn! (GEORGE EFTIMIE)
CHIRURGUL
Când ai bani e omul care
Taie, coase, oblojește,
Dar cu-acela care n-are
Se comportă... omenește! (GEORGE EFTIMIE)
LA MEDICUL DE FAMILIE
- Doamnă doctor, vă e bine?
C-aţi dorit să mă testaţi,
AÅ£i pus mâinile pe mine
Şi-aţi uitat să le luaţi! (VASILE MANOLE)
MEDICII ÅžI PACIENÅ¢II
Prin a lor tenacitate
Åži metode iscusite,
Luptă pentru sănătate,
Dar la preţuri diferite. (VASILE MANOLE)
DEFINIÅ¢II ÎN Y: Yesmann
Umilul din È›ara în care
Se întrevede un lucru ciudat;
E omul ca… semn de mirare
Supus adesea și des plecat! (GHEORGHE GURĂU)
DEFINIÅ¢II ÎN Y: Yoghistul
Sportiv exprimat în tăcere
Mișcări execută pe-afară;
Și totul din pură plăcere…
Atunci când te trage… pe sfoară! (GHEORGHE GURÄ‚U)
DEFINIÅ¢II ÎN Y: York-ul
E-o rasă de porc mai aparte
Ce-aminte ne-aduce de… yankei
E porcul ce scoate o carte
S-o dea apoi în dar dumneaei! (GHEORGHE GURÄ‚U)
DEFINIÅ¢II ÎN Y: Yenii
Într-o È›ară-a soarelui răsare
E plătit la cei salariați;
Ei nu vor salariu-a fi mai mare…
Că oricum ei sunt cei mai bogați! (GHEORGHE GURĂU)
BUCURIE
-Poza soţiei e grozavă.
-Nu cumva îmi spui o snoavă?
-Părerea mea este concisă,
Ai prins-o cu gura închisă. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
STARE DE URGENŢĂ
Mă simt de parc-aş fi bolnav,
Gesturile-mi sunt labile,
Pe zi ce trece e mai grav.
N-am băut de patru zile. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
LA RENOVAREA VILEI
Proprietarul speriat
S-a aruncat pe geam, procletul,
Când meÅŸterii l-au anunÅ£at
Că mâine va sosi parchetul. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
DISCUTABILA GENEZÄ‚
Românului i-ai luat o coastă
Doamne, ca să-i faci nevastă;
Turcului, prin alt sistem,
Dintr-o coastă un harem! (GIREL BARBU)
TRANSFER
Când trăiam în dictatură
Aveam păianjeni la gură,
Iar acum în libertate
S-au mutat în altă parte… (GIREL BARBU)
CONSECVENŢĂ
Practicile medicale
Nu s-au schimbat nici un pic;
Consultaţia-n spitale,
Începe tot de la… plic! (MAX OPAIÅ¢)
UNOR FALSE VEDETE
Vedetele la concert,
Ies pe scenă mai mult goale;
Mai remarc un lucru cert:
Au talent cam câte Å£oale! (MAX OPAIÅ¢)
DEMOCRAÅ¢IE
S-a-mpânzit Å£ara de clanuri,
Interlopii strâng în cleÅŸte
Pe datornici, iar la hanuri
Nici o masă fără…”peÅŸte”! (MAX OPAIÅ¢)
UNUI ZGÂRCIT
Econom peste măsură
Banii îi cheltuieÅŸte rar,
Pentru că nu se îndură,
C-are „arici” la buzunar! (MAX OPAIÅ¢)
O VÄ‚DUVÄ‚ LA VACCINARE
- Nu vei suferi, să știi,
Bag numai o È›âră acu’;
- AÈ™a-mi zicea È™i săracu’,
Și-am făcut cinșpe copii. (DUMITRU BUJDOIU)
LA MEDIC
- Doctore, când dorm pe spate,
Fac pișu la ora șapte;
- E perfect, așa e-n soft!
- Dar eu mă trezesc la...opt. (DUMITRU BUJDOIU)
PUIUL FERICIT
Îl găseÈ™ti nestingherit,
Tăiat, gata de prăjire;
Îl iei, cam nedumerit,
Asta-nseamnă fericire? (DUMITRU BUJDOIU)
ACCEPT TOTAL
Unii spun c-așa e viața,
Cu lesbiene și gay;
Amanta fuge cu soața,
Tu pleci cu amantul ei. (DUMITRU BUJDOIU)
DOMNULUI SÄ‚LCUÈšAN
L-am întrebat È™-altă dată,
Cum găsesc “Nigrimiada”,
S-a vândut? Și care-i sfada?
O iau și...epuizată. (DUMITRU BUJDOIU)
CU PAÅžI DE MELC
Vaccinarea în UE
Ca un pas de limax e.
C-un asemenea tempou
Vom intra și-n Anul Nou. (NICOLAE MĂTCAŞ)
STAT ÎN STAT?
Statu',-n șoc, de-un pai se-agață:
El chiar pensiile le-ngheață.
Metrorex-ul, stat în stat,
Lefurile și le-a umflat. (NICOLAE MĂTCAŞ)
PANDEMIA-I TOT UN FEL DE RÄ‚ZBOI
Medicii nu vaccinează:
Pentru risc cer sporuri noi.
Dar soldații dezertează
Sau se luptă în război? (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
O CHELNERIŢĂ LA APELE ROMÂNE
Dacă-n alte state-o țesătoare
Poate fi ministru al culturii,
Cam de ce un chelner oarecare
N-ar fi È™ef în calea viiturii? (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
LA SCHIAT LA PÄ‚LTINIÅž
Prezidentul când schiază,
Toți schiorii hibernează.
Dispoziția i-i calmă
Că nu-l ia nici o sudalmă. (LERU CICOARE)
HORECA ÎNCEARCÄ‚ SÄ‚-ÅžI SCOATÄ‚ PÂRLEALA
Birtul scoate zece piei
Pentru sumele pierdute:
PoÈ›i mânca de zece lei,
Dar plătești minim trei sute. (LERU CICOARE)
MINCIUNA CRASÄ‚ PRIVIND
ÎNCÄ‚LZIREA ÎN BUCUREÅžTI
PacienÈ›ii mor de cald în mască,
Cască-n casă mâÈ›ele de cald...
Când i-auzi cum mint făr' să clipească,
Nu-i deplângi să-i vezi chiar pe scafald. (LERU CICOARE)
CE LI-I FOCUL, CE-I COVID-ul?
Zice-un manager -ntr-o doară,
Pus ca membru de partid:
Au pierit ei arși de pară,
Dar puteau și de COVID. (LERU CICOARE)
HUZUR FÄ‚RÄ‚ CUSUR
Ne ard morÈ›ii, o, Doamne, de vii în spitale
Și viaÈ›a, din lipsă de leacuri, a bunilor picură: „Pic!”
Mai-marii destinelor noastre schiază pe pârtii la vale
Ori stau la taclale, că-n stat nu se-ntâmplă nimic. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
INCINERARE PE GRATIS
Se È›in bolnavii dârz de capul sforii,
Dar sunt satrapi ce-ntreabă criminal:
La ce să-i ardeÈ›i morÈ›i în crematorii,
Când pot de vii să ardă în spital? (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
VINOVAÅ¢I – PACIENÅ¢II
ÎÈ™i cântă osanale salvatorii:
Veniți la timp. Curentu-nchis. Incendiul stins.
Au ars vreo opt bolnavi? Ce mama ciorii
Au stat culcați? Făcut'-o-au dinadins? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
QUOUSQUE TANDEM?
„Colectiv”, Siutghol È™i Apuseni,
Piatra-NeamÈ›, GiuleÈ™ti È™i „Matei BalÈ™”...
Vom mai tolera, letragici pământeni,
CâÈ›i în È›ară morÈ›i de vii È™i arÈ™i? (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
CU ATACUL STÄ‚M BINE,
DAR CU LEGITIMA APÄ‚RARE?
Tipi ce n-au a ști de lege
Sar cu pari, cu pietre, fiare.
Polițiștii n-au ciomege
În legitimă-apărare. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
