Pe 17 martie 2019 s-au împlinit 55 de ani de când epigramistul (dar şi poetul, prozatorul şi publicistul) AL. O. TEODOREANU (PĂSTOREL) a trecut la cele veşnice. Nae Brădăţeanu, în recent lansata sa antologie de epigrame, îi oferă peste 50 de pagini. Comentariile sunt asezonate cu o salbă de epigrame semnate Păstorel, dar şi cu texte ce aparţin altor specii literare la care s-a oprit memorabilul epigramist. Din sfera celor din urmă reţinem:
CONFIDENŢĂ
Eu nu cunosc ambiţiuni de scrib,
Şi m-am suit pe scenă, să se ştie,
Nu să mă – ca să zic aşa – exhib,
Ci dintr-un simţ adânc de datorie.
(Al. O. Teodoreanu, Versuri, Minerva, Bucureşti, 1972)
SPOVEDANIE
Am păstorit în viaţă vinuri rare
(De-aceea îmi şi zice Păstorel)
Şi de la Grasă pân` la Ottonel,
Le-am preţuit, pe rând, pe fiecare.
(Al. O. Teodoreanu, Caiet (versuri), Fundaţia Regală, Bucureşti, 1943)
„MOMENTELE” PE SCENĂ
„Dacă veselul Alecsandri e ctitorul teatrului românesc, sarcasticul Caragiale e cea dintâi şi suprema lui justificare. Alecsandri a înălţat un templu. Caragiale l-a sfinţit. […] pentru mine unul, apariţia lui Caragiale în literatura noastră ţine de minune şi minunile, ştiţi bine, au prostit şi oameni mai tari de înger. Nu e în intenţiunea mea să pun la încercare răbdarea fumătorilor din această sală, întârziind metodic, savant şi plicticos asupra operei şi persoanei lui Caragiale. Mai întâi, nu se joacă decât „Momente”, şi:
Mi-au dat persoane competente,
Un sfat, ce-n minte mi-a rămas:
Dacă vorbeşti despre „Momente”,
Nu-i cazul să vorbeşti un ceas.”
(Cuvântare rostită de Al. O. Teodoreanu, pe scena Teatrului Naţional din Iaşi la deschiderea stagiunii din 1933).
Închidem rândurile dedicate marelui epigramist cu un catren al acestuia şi care spune multe despre „crezul” lui Păstorel:
Să cred în nu ştiu care Dumnezeu
Şi cui să mă închin nu am habar,
Dar am crezut şi crede-voi mereu
În Artă, în Moldova şi-n Cotnar.
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole)
UNUI PLEDANT
Dintre legile naturii
Una a-ntrecut măsura:
Să aduni de ale gurii
Trebuie să-ţi meargă gura!
(VASILE LARCO)
LA TRIBUNAL
Sunt cu ochii toţi spre bară,
Lume multă, zăpuşeală…
Doar dreptatea stă afară,
Că nu are loc în sală.
(VASILE LARCO)
CULMEA CHEFULUI
Tot cheful de băut îţi piere,
Căci pare batjocoritor;
Să bei la masă ţapi de bere
Şi s-ajungi ţap ispăşitor!
(VASILE LARCO)
REGIZORALĂ
Actorule, deci ia aminte
(Cum orice rol îşi are rostul):
Se cere mult talent şi minte
Ca să o faci – deştept! – pe prostul.
(ION DIVIZA)
GUVERNANŢII NOŞTRI
Guvernanţii ni-i jelim:
Oare cum de mai trăiesc?
Noi muncim – şi flămânzim,
D-apoi ei, că nu muncesc?!
(ION DIVIZA)
IDENTIFICARE LA POLIŢIE
Chemată să constate prădătorul
Ce suspectat era de-un jaf sinistru,
Bătrâna şi-a înfipt arătătorul
Exact în poza.. primului ministru.
(ION DIVIZA)
NEDUMERIRE
Vecinului din Răsărit –
Adeseori m-am întrebat –
Cum pot să-i spun şi „Bun venit!”,
Când văd că el nici n-a plecat?!...
(GHEORGHE BÂLICI)
ÎN UE CU STÂNGUL
De ce cu stângul am călcat
În U.E. eu vă spun acuşi:
Fiindcă dreptu-i ocupat,
Stăm crăcănaţi şi înspre ruşi…
(GHEORGHE BÂLICI)
REFLECŢIE
Neamul nostru, eu socot,
S-a trezit, dar mă-ntreb iar:
Dacă se trezeşte tot,
Cine mai rămâne-n ţară?!...
(GHEORGHE BÂLICI)
SOLUŢIE SALVATOARE
Ca paraşuta-s unele din soaţe,
Te-aruncă la pământ şi-i întrebarea:
Amanta, nu cumva îţi e salvarea,
Căci ea cu drag o să te prindă-n braţe?
(MIHAI HAIVAS)
MIE, SEPTUAGENARUL
La vârsta mea, degeaba suflu-n spuză,
Amorul, orişicum mă păcăleşte,
Mă bucur când o doamnă mă refuză
Abia atunci dorinţa îmi sporeşte!
(MIHAI HAIVAS)
UNOR „BELIGERANŢI”
Când doamna nu-ţi propune pace
Şi doar război cu tine vrea,
De are şi pe vino`ncoace
Te luptă…corp la corp cu ea!
(MIHAI HAIVAS)
TAXĂ (I)LEGALĂ...
Spun, cu toată modestia,
Că-i ilogic și caduc
Să plătim bir pe prostia
...Celor care ne conduc!
(AL. D. FUNDUIANU)
VÂNĂTORILOR DE FUNCȚII
Au o mare apetență
Și-un ”atu” (complet disjunct):
...Sfera lor de competență
E redusă la un punct.
(AL. D. FUNDUIANU)
EVALUARE NAŢIONALĂ
N-am reușit să pricep, încă,
După un veac de sacrificii,
De ce românii n-au de muncă
În țara lor, cu ... opt servicii?
(IOAN MAMAISCHE)
LA BALUL VÂNĂTORILOR
Cârnăciori şi răcituri,
Spată friptă de vânat,
Au fost şi afumături,
De-aia m-am şi afumat
(MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
AVANTAJELE INTEGRĂRII EUROPENE
În U.E. dacă nu eram
Nu ne-ajutau americanii
Iară noi singuri nu puteam
S-avem războaie cu afganii.
(MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
DE ZIUA MEA
Ziua asta e cu cântec
Căci amicii ce-o animă
Au o damigeană-n pântec
Şi se duc doar când e plină.
(MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
BĂRBAŢII
La femeie-s cocoşei,
Cum o văd o iau la trap
Şi se ţin de poala ei,
De-o ridică sus, în cap!
(MIHAI SĂLCUŢAN)
FEMEIA, ETERNA POVESTE
E ca fulgul de uşoară,
Parfumată ca o floare,
N-are aripi şi nu zboară...
Totuşi este migratoare!
(MIHAI SĂLCUŢAN)
ISTEŢIME
Pentru Adam cel nesătul –
Mereu cu gândul la păcat –
Un singur măr nu e destul
Şi-i cu livezi înconjurat!
(MIHAI SĂLCUŢAN)
NUNTĂ CU STRIGĂTURI
De-acasă plecată mireasă
Din mâinile tatălui…
A venit cu cale-ntoarsă
Din pumnii bărbatului!
(NAE BRĂDĂŢEANU)
AVERTISMENT!
Dacă nu-ncetezi a bea –
Zicea soaţa c-o grimasă:
- Plec la mama mea acasă
Şi nu vin…decât cu ea!
(NAE BRĂDĂŢEANU)
PRECAUŢIE
Când ştiu că soacra e la mine
Eu nu mai poposesc la bar…
Motivul e că nu-mi convine
S-o văd şi-n dublu exemplar…
(NAE BRĂDĂŢEANU)
S-A AFLAT VINOVATUL
N-are țara autostradă,
N-ai de Paște un purcel,
Umblătoarea e-n ogradă...
Vina? Statul paralel!
(NICOLAE MĂTCAŞ)
ÎN DUEL CU STATUL PARALEL
Câștiga-îl-vom, duelul,
Când vor adormi ciclopii.
Pân' distrugem paralelul,
Cel de drept dă ortul popii.
(NICOLAE MĂTCAŞ)
ÎNAPOI, LA ORWELL?
Țipă-un scelerat, obraznic,
Cum c-au prins să facă liste.
Te străpunge-un gând năpraznic:
Iar vin vremi orwelliste?
(NICOLAE MĂTCAŞ)
PRIMA GREȘEALĂ
Când izgonit din Rai a fost Adam,
Pe Eva să o ia avu ideea,
Dar minte de avea, măcar un dram,
Lua tot Raiul și lăsa femeia!
(CĂTĂLINA ORŞIVSCHI)
CONSTATARE
N-a fost – spun asta cu temei –
Niciun război făr’ de femei,
Dar nici – la vremuri vechi sau noi,
Femeie ... fără de război.
(CĂTĂLINA ORŞIVSCHI)
FEMEIA, ETERNA POVESTE
Femeia, soaţa,-a inimii aleasă,
E pentru soţ întregu-i univers,
Durerea lui de cap ce nu-l mai lasă
Sau analgezic ... cu efect invers.
(CĂTĂLINA ORŞIVSCHI)
UNEI FEMEI MODERNE
Cu rochii din mătase, din cotton,
Cu buze mari, nas cârn, ochi negri, -adânci,
Frumoasă e, de-ţi vine s-o mănânci,
Dar cred că are gust de silicon…
(CĂTĂLINA ORŞIVSCHI)
A VENIT PRIMĂVARA
Vântul, într-o adiere,
Primăverii dă bineţe,
Prin blocuri, calorifere
Încep ca să se dezgheţe.
(GEORGICĂ MANOLE)
MĂ INDIGNEZ, DECI EXIST
Cum să nu te indignezi,
Când și viața ți-o scurtezi ?
Ori de câte ori votezi,
Ies aceiași ...patrupezi.
(DUMITRU BUJDOIU)
(NA)BABA MEA
O iubire cam nebună:
O singură zi pe lună,
Fără vreo extensie…
Ați ghicit, ziua de...pensie.
(DUMITRU BUJDOIU)
ARGHIROFILA
O puştoaică oarecare
M-a ales, din trei bărbaţi,
Pe mine, c-o am mai mare...
Pensia, dar ce credeați ?!
(DUMITRU BUJDOIU)
UNUI PALAVRAGIU
Individul,cam anost,
Mă gândesc că habar n-are,
Că vorbeşte mult şi prost,
Sau că pălăria-i mare?!
(MAX OPAIŢ)
UNUI PRETINS POET
La un salon de poezie,
Un ins citea neîncetat,
Dar bag de seamă că nu ştie,
Că cei din sală… au plecat!
(MAX OPAIŢ)
MIE ÎNSUMI
Eu nu ştiu ce-i cu Cincinat,
E talentat sau e şiret?
Poeţii spun că-i magistrat,
Iar magistraţii că-i poet.
(CINCINAT PAVELESCU)
EPILOG
A scos, în fine, Cincinat
Volumu-atât de aşteptat;
Şi critica s-a şi rostit:
E foarte bine tipărit!
(CINCINAT PAVELESCU)