EUGEN DEUTSCH DEMONSTRÂND CĂ MAI ÎNTÂI E GÂNDUL
Citind „Clepsidra cu gânduri” (Editura „Pim”, Iași, 2025), cu explicația „carte inteligentă”, simt nevoia să fac o paralelă între „gând” și „idee”. S-a demonstrat de către creatorii din toate domeniile că aici nu e cazul de sofisme precum „cine a fost întâi, oul sau găina?” Aici e clar: mai întâi a fost gândul și apoi ideea. Pornind de la aceste aserțiuni și corelând cu textele propuse de Eugen Deutsch, m-am oprit la un punct de vedere al universitarului Sorin Nica: „Auziţi din ce în ce mai des oameni vorbind despre acest aspect al vieții. Gândurile noastre ne determină viața și devii ceea ce gândești în cea mai mare parte a timpului. Modul în care te raportezi la lumea exterioară oglindește extrem de mult gândurile tale interioare. Ceea ce se întâmplă în exteriorul tău este o reflectare a ceea ce se întâmplă în interiorul tău. Astfel, sunt situații pe care tu le creezi, în funcție de gândurile tale și situații la care reacționezi, tot în funcție de gândurile tale. Oricum ar fi, observăm că modul în care gândești va face diferența. Mintea ta este extrem de puternică. Gândurile tale creează situații și reacționează la situații”. Pe acest citat cred că se pliază volumul propus de Eugen Deutsch, cu mențiunea că și-a ales doar acele gânduri pozitive, eliminându-le pe cele care produc tulburări obsesiv compulsive. Aspectele enunțate până aici sunt întărite și de „Cu…vântul înainte” al autorului: „Cartea asta s-a dorit isteață:/ E compusă de-o umană minte,/ Uneori va fi chiar șugubeață/ Mai ales când vrea să se alinte.// (…)// Dar vom înota în fantezie/ Fără a omite multe stiluri,/ Ca s-avem și-un strp de bucurie/ Printre cele mai frumoase stiluri.// Iar simțind a timpului capricii,/ Nu vom înceta să facem planuri,/ Chiar de presupuse auspicii/ Ne-ar conduce totuși spre limanuri9.// Însă de-o apare o smart book,/ Renunțăm la dreptul de-autor/ Și, utilizând un minim truc,/ Să-ntâlnim măcar un cititor”
La o analiză mai atentă, textele lui Eugen Deutsch urmează o traiectorie nietzscheană. Senzațiile au devenit umbre, „mai întunecoase, mai goale, mai simple”, cum ar zice Nietzsche, transformându-se, încet – încet în gânduri: „Zăpezile de-odinioară/ De multă vreme s-au topit,/ La fel ca mica domnișoară/ Ce pretindea că m-a iubit.// Omătul cel de altădată/ De multă vreme-a dispărut,/ La fel ca drăgălașa fată/ Ce a uitat de-un prim sărut.// Iar neaua ce cădea întruna/ Și-acoperea tot ce-i în jur/ Azi cochetează doar cu luna/ În aerul voios și pur.// Acum ninsoarea de poveste,/ Ce îmi părea o feerie,/ O mai găsim cumva pe creste/ Sau într-o mică poezie. („Simfonie în alb”).
Citite printre rânduri, versurile sunt și un omagiu adus creațiilor cu formă fixă. Sonetul este în atenția autorului. Poezia „Sonetul unu” (p. 15) nu face referire la primul sonet scris de autor ci, probabil, la sicilianul Pier delle Vigne (1180 – 1249) pe care, după cum spune Gheorghe Tomozei, „Dante l-a prefăcut în prun pădureț într-al șaptelea cerc din „Infern”, cel al sinucigașilor și risipitorilor propriului avut”. Cineva, poate Dante, a rupt o ramură din „prunul pădureț” cu scopul de a învia sonetul și a evolua în timp, O petală a ajuns și la Eugen Deutsch pe care a presat-o între gândurile sale: „Din clipa-n care tocmai se născuse/ Sonetul, formă fixă, chiar rigidă,/ Lansat de-o jună muză, cam timidă,/ S-a risipit pe multe-orare fuse.// Pe-asemeni bază, evident solidă,/ Mai multe muze vechi au fost seduse,/ Dar apărând prea multe legi impuse,/ S-a căutat o minte mai lucidă.// Se cere însă flexibilitate,/ Spre a se-ndepărta monotonia/ Și chiar un pic de versatilitate.// Dând clasicilor foarte mari, onorul,/ Compune însă-n joc și fantezia,/ Punând cireașa de pe tort; UMORUL!” („Sonetul unu”). Pe acest raționament, Eugen Deutsch își țese volumul cu alte referințe la sonet: „Sonet 13” („Pentru-acei ce scriu și poezie/ Clasică, e vorba tocmai de rondel”), „Sonetul 100” („Deci sonetul este centenar”), „Sonetul 1000” („Eu sper c-am scris o mie de sonete”), „Sonetul un milion” („Probabil milionul de sonete/ A fost atins pe-ntregul mapamond”), „Sonet universal” („Care își așteaptă vechiul bard”) și „Sonetul reînvierii” („Mă păortă spre un dor himeric”).
Poeziile dau senzația a fi scrise dintr-o respirare și se întâmplă astfel pentru că autorul vine cu propriile gânduri izvorâte din concretețea trăirilor și a evenimentelor. Dintr-o altă viziune psihologică, trebuie să remarcăm că poetul nu e dominat de sentimentul singurătății, iar desele puseuri autoironice dau lui Eugen Deutsch un șarm personal, putându-l considera un „seducător de muze”. Demonstrându-ne că mai întâi e gândul, și cum orice gând naște o idee, ar trebui ca următorul volum să se intituleze „Clepsidra cu idei”.
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
CIREAȘA DE PE TORT (dactilic)
Multe amante cum soțu-a pierdut,
Ultimei june, iubind-o cu foc,
Luntre și punte urgent s-a făcut,
Iahtul promis cumpărându-i pe loc.(MIHAI HAIVAS)
SEDUCȚIE VICTORIOASĂ(amfibrahic)
Oricât de mascul el se crede -
Vizând predilect doar nababii -
Femeia, cu tact va purcede,
Punându-l cu botul pe labii. (MIHAI HAIVAS)
NON MULTA SED MULTUM (anapestic)
O iubire ce ține prea mult -
Iar în jur are-un mediu ocult -
În mod cert, ea provoacă , chiar mii
De dureri și regrete târzii. (MIHAI HAIVAS)
EXTINDEREA CORUPŢIEI
La noi se minte ne-ntrerupt,
Azi nu se întrevăd minuni,
Căci a ajuns a fi corupt
Şi detectorul de minciuni! (VASILE LARCO)
ÎNAINTE ŞI DUPĂ CREAŢIE
Geneza-i arhicunoscută,
Ştiinţa a găsit răspuns;
Din haos lumea e făcută
Şi tot în haos a ajuns! (VASILE LARCO)
EPIGONISM
Cronicar după Ureche!
Ăsta-i visul ce contează,
Fi`ndcă n-a avut pereche
Cel pe care-l ... copiază! (MAX OPAIȚ)
PRECAUȚIE
Fiind ceva mai înțelept,
Acuma, când te întâlnesc,
De simt cumva ceva în piept,
Refuz discret să mă „ pârlesc”! (MAX OPAIȚ)
ÎMPĂCARE CU SINE!
Simt încă „fluturi în stomac”,
Dar mai timid și fără glas,
Mă furișez în pat și tac,
Și-mi spun ca și-altă dată... pas! (MAX OPAIȚ)
UNUI TÂNAR POLITICIAN
Vrei și mâine să conduci,
Să fii printre politruci?
Fii isteț și ia-ți în trusă
Manual de limba rusă.. (ȘTEFAN BAȘNO)
CUTREMUR
Azi-noapte s-a mișcat sufrageria
Azi poate s-o mișca bucătăria,
Și pentru a finaliza catrenul
Visez că poate mișcă și guvernul! (ȘTEFAN BAȘNO)
REPLICILE LUI ȘTEFAN BAȘNO
LEGEA ATRACȚIEI UNIVERSALE
De zeci de mii de ani încoace
Cad mere-n cap la dobitoace
Dar, după Newton, doar Maimuța
Se joacă în nisip cu puța. (FELICIAN BODEA)
Rimă e împerecheată
Ritm, măsură, de poveste,
Epigrama-i minunată,
Însă poanta unde este??? (ȘTEFAN BAȘNO)
FAMILIA CIUVICĂ LA 3 CNN
Tatăl ei, Domnul Ciuvică,
Are mâna foarte mică.
Ea, deșteaptă ca o floare,
Are gura foarte mare. (FELICIAN BODEA)
Fata are gură mare,
Tata are minte mică,
Asta e repartizare
În familia Ciuvică... (ȘTEFAN BAȘNO)
ARTA MODERNĂ
Ce-nseamnă tanga la femei?
Probabil ața, ruptă - n două,
Când faci o cusătură nouă,
Cu acul de cojocul ei. (FELICIAN BODEA)
Bre, la cojoc e ață groasă,
La tanga este subțirică
Și e atât de rușinoasă
Că se ascunde-n păsărică... (ȘTEFAN BAȘNO)
Tot mai grea, nepotrivită
Cu cerinţa vremii noi,
Poezia-i infinită,
Epigrama-i scurt-pe-doi. (NICĂ JANET)
Poezia e mai lungă,
La final greu să ajungă,
Epigrama - mai succintă
Nimerește drept la țintă! (ȘTEFAN BAȘNO)
NEDUMERIRE
Mă întreb, cât încă-i pace,
Din exces de tinerețe:
Oare și urâta-și face
Somnul ei de frumusețe? (NICĂ JANET)
Ca frumoasă să ajungă
Ei i-ar trebui, măi frate,
O după amiază lungă
Cam cât o eternitate! (ȘTEFAN BAȘNO)
Deşi cam sună-a parastas,
Căci nu mai ţine paraşuta,
Românul fuse dus de nas
De toţi ce-au fost şi-s duşi…cu pluta. (NICĂ JANET)
Mintea românului, se știe,
De istețime nu-i lipsită
Ba plină e de șmecherie
Umblând cu cioara cea vopsită! (ȘTEFAN BAȘNO)
LA MASĂ
Fă-mă Doamne farfurie,
În localul pentru saț,
Chelnărița tuciurie
Să mă țină pe-antebraț. (CRĂCIUN L. ALBA)
Să-i fi mai aproape vrei
Înțeleg din ăst catren
Apăi roagă-te la zei
Să te facă... sutien! (ȘTEFAN BAȘNO)
NUMĂR
Întrebat de-un ziarist:
- Câți lucrează-n unitate?
A răspuns Primarul, trist:
- Jumătate. (CRĂCIUN L. ALBA)
Da, așa e, ai dreptate
Ei, colegii, sunt ca frați
Când lucrează jumătate
Ceilalți sunt cei lucrați... (ȘTEFAN BAȘNO)
MĂSURĂ
Gâtu-l arde țuica prunii,
Diabolică văpaie,
Însă, Doamne, pentru unii
Doar un deț... e-un foc de paie. (CRĂCIUN L. ALBA)
Deț înseamnă o cinzeacă?
E cam mică, vai de ea,
Dacă s-ar tripla oleacă
Mi-ar ajunge pe-o măsea... (ȘTEFAN BAȘNO)
Când eram mai liniștită
Și pe inima-nflorită
Îmi stătea zarea albastră,
A venit toamna sihastră. (EUGENIA SPĂTARU)
Marea e involburată
Tu ești bine îmbrăcată,
Ți-ar sta bine mai vioaie
Numai în costum de baie... (ȘTEFAN BAȘNO)
SCRIB GĂLĂGIOS
Poetul nostru ofensat
S-a înfoiat ca un curcan
Eu scriu că sunt străfulgerat
De câte-un zeu mai mocofan
Deci a trimis înspre eter
Și poza lui privind cruciș
Convins că-i rudă cu Homer
Ce îl veghează pe furiș
MORALA
Nu-i bai să fii sărac în har
Și nici să scrii fără folos
Dar când te crezi mare stihar
Devii un scrib gălăgios (LIDIA ZADEH)
Recunoaște, Lidia,
Te roade invidia!
N-are dânsul neuroni
Însă are epigoni
Ce-l consideră model
Și sunt toți la fel ca el
Sarbezi, plați , dar buni de gură
Și da, fac literatură!
Că citindu-i nu rămâi
C-un cuvânt de căpătâi
Nici măcar nu prea contează,
Asta azi se promovează... (ȘTEFAN BAȘNO)
Căci la anii bătrâneții
Vei tânji la floarea vietii,
Vei dori sa lungești ani,
Însă viața nu-i pe bani! (FLORI CODIȚOIU)
·
Spui că viața nu-i pe bani
Dar să-mi cumpăr loc în rai
Viață-nseamnă mai mulți ani
Dar în cer, eternul trai!
Doar că raiu-i o poveste
Spusă seara pentru somn,
Pe când viață asta este
Pentru UNII, trai de domn! (ȘTEFAN BAȘNO)
ZODIACUL DUPĂ SHENZHEN
UE se va ofensa,
SUA își ia partea sa;
Politrucii noștri duși
Îi pupă în cur pe ruși. (Dumitru BUJDOIU)
COMASAREA LOCALITĂȚILOR
Scăpăm de niște primari,
Dar rămân baroni, samsari;
Auzi câte-un locatar:
Mafihoții nu dispar. (Dumitru BUJDOIU)
COZILE ÎN VREMEA LU’ CEAȘCĂ
Cozi mari la Alimentare,
Unii pleacă să-l omoare;
Vin cu coada-ntre picioare,
Că și-acolo-i coadă mare. (Dumitru BUJDOIU)
ALIBI LA GHICITOARE
- Soacra ta va muri mâine,
- Asta știu, dar eu, poimâine
Voi fi prins de polițist?
- Dă-mi o mie, nu fi trist,
Jur că făceai sex cu mine. (Dumitru BUJDOIU)
DOI OCTOGENARI SURZI
- Testosteron, dopamina?
- Îmi face masaj mamina;
- Nu, bă, glandele ce fac?
- Îmi dă cu diclofenac. ( Dumitru BUJDOIU)
DIN FOTBALUL OK,
ÎN CEL RUȘINOS, KO*
Teamul național
E aruncat la canal
De un inept de Burlean,
Ca țara de Bolojan. (Dumitru BUJDOIU)
*Doborâtă pe locul 58 FIFA, cel mai slab,…sub Mali;
am ajuns să ne fie frică și de barajul cu Estonia.
Rușine pentru coaliția de îmbuibați, distrugători
ai fotbalului nostru.
NEGRU PE ALB
Întâia oară, prin consemn,
La Shenzhen, la Trilaterală,
S-a constatat în mod solemn
Că lumea e multipolară. (NICOLAE MĂTCAȘ)
ÎNVĂȚĂMINTELE TRILATERALEI
În războaie nucleare
Nu sunt forțe-nvingătoare,
Drept care să-l ocolim,
Niciodată să-l pornim,
Căci și-n clasicul, blitzkrieg-ul,
Azi lingi borta, nu covrigul. (NICOLAE MĂTCAȘ)
PRIVIREA SPRE ASIA-PACIFIC
Din noile lumii povețe,
Ca țara să nu patineze,
Cam toți ar urma să învețe
Glosarul puterii chineze. (NICOLAE MĂTCAȘ)
DEZAMĂGIRE
Nu doar că n-au stins pârjolul
Din al Europei iad.
N-au spus cine-i agresórul
Și nici cine-i agresat. (NICOLAE MĂTCAȘ)
CÂȘTIG FLATANT LA SHENZHEN
Putin iar se-autoafirmă
Purtător de mândră torță.
Țării lui i se confirmă
Un statut de supraforță. (NICOLAE MĂTCAȘ)
PE LOCUL ÎNTÂI
Constatând fără tăgadă
Că suntém mereu la coadă,
Iată că intrăm în grație:
Locul unu la inflație. (LERU CICOARE)
UNII PARLAMENTARI FENTEAZĂ
PREZENȚA LA ȘEDINȚELE ÎN PLEN ȘI ÎN COMISII
Conform foii de prezență
Sunt la muncă toți ca unul,
Doar că-n sală, în esență,
Mulți lipsesc - să dai cu tunul. (LERU CICOARE)
TRISTA CONSTATARE PRIVIND LIPSA BANILOR PENTRU INDEXARE
Pe-un finanțist bine plătit
Îl preocupă-n mod vădit
Realitățile fiscale,
Nu cele existențiale. (LERU CICOARE)
MODALITATE DE ÎNDREPTĂȚIRE
Întâi bănuții, pirpiríi,
I-mpart lejer pe căprăríi
Și fără nicio remușcare
Ne spun că nu-s ... de indexare. (LERU CICOARE)
REZOLVĂ-NTÂI CE-I MAI ACUT DIN BUGET
Nu-i mai cu cap să prinzi din start
Salariul minim, indexarea,
Pe urmă cătinel, pe șart,
Să faci cu calm repartizarea? (LERU CICOARE)
DOVADĂ DE SOLIDARITATE ÎN CONDIȚII DE AUSTERITATE
Dacă toți șefii din Guvern,
Alți ștabi ai statului modern,
Pe-un minim ar trăi salariu,
L-ar ngheța pe-un milenariu? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DREPT AI, DA OBRAZ?
Doi ani după-o grande-șefie
Mai poți beneficia de pază,
Însă unde-i modestie,
Niciun drept nu te forțează. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
MAȘINILE DE SERVICIU ÎN SERVICIUL FAMILIEI
Unii șefi fac din oficiu,
Nimănui dând socoteală,
Din mașina de serviciu
Una strict familială. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DE JOS ÎN SUS SAU DE SUS ÎN JOS?
Da, reforma-n teritoriu
Va reduce personalul.
N-ar fi fost mult mai notoriu
Să fi-nceput cu centralul? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ACELUIAȘI CANAL „REALITATEA PLUS”, CARE NE SPARGE AUZUL
Chiar n-ai să prevezi o clauză,
Reclama să nu-ți intre-n maț:
„Urmează o scurtă pauză.
Tu rămâi informaȚ!”?? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
