O COLECȚIE DE STRIGĂTE
Vrânceanul Vasile Ifrim îmi trimite cartea sa „O sută de cartușe…cu sare”(Editura „Salonul Literar”, Odobești, 2025). A fost timp de 8 ani membru al cercului rebusist „Miorița”. Ca membru al acestui cerc nu s-a aplecat numai asupra creațiilor rebusiste ci și asupra unor specii de umor cum ar fi epigrama , poezia umoristică și fabula. Creațiile lui au fost publicate în „Flacăra”, „Rebus Plus”, „Almanahul Rebus”, „Edip” (Craiova), „Alb și Negru” (Bârlad), „Școala de la Târgoviște”, „Munca”, „Realitatea Românească”, „Magazin”, „Monitorul de Vrancea” și „Labirint”(Bârlad). Trebuie amintit că este un colaborator fervent al revistei de atitudine prin satiră și umor ”Cu cioara vopsită” care apare în Vrancea. În una dintre calitățile sale, aceea de umorist, el este un liber săgetător, cu precădere prin epigrame și prin fabule. Coordonatele ironiilor sale trebuie să le căutăm, undeva, prin sociologie. Trimiterile directe, mai ales cele din epigrame, ne relevă o permanentă preocupare de a armoniza triada autor – text - cititor: „Șifonierul” – „Dulap cu hine aranjate/ Pentru femei, tipi eleganți,/ Sau un refugiu, de se poate,/ Ce-l folosesc unii amanți.”; „Cură marină” – „Soare, apă, vrea o doamnă/ Vara, să-i cadă osânza./ Alta, la nudiști, doar toamna,/ Căci atunci cade și frunza!”; „Unui țăran” - „Se chinuia arând cu calul,/ Gândind, la cei din Parlament:/ Ce bine-ar fi ca de la anul,/ Cu ei să fac asolament…”; „Pensionarul” – „Bătut de vânt, adus de spate/ În toamna vieții reușind s-ajungă/ Și-ar mai dori să aibă parte,/ Acum, și el, de-o … toamnă lungă!”; „Senator … ambițios” – „Vrea acum cev să spună/ Pentru el asta contează/ Să apară la tribună,/ Fiindcă se televizează”.
Cartușele cu sare ale lui Vasile Ifrim țintesc, în principal, în zona politicului, Aici, după cum spunea Mircea Mihăies, există un „haloimas politicianist”. Vasile Ifrim vede spiritul gregar ale acestora, demagogia, lăcomia și aroganța.
O hârtie de turnesol a tarelor românești o putem asocia fabulelor din această carte. Morala fiecărei fabule și concluziile fiecărei poezii umoristice sunt rezultatul unor analize sociologice. Fabula ”Lupta pentru ciolan” este adresată unei alianțe politice : „Trei câini de rasă și-o cățea/ Pe mioriticul maidan/ S-au adunat și vor să-și ia/ Ce e mai bun dintr-un ciolan.// Se mușcă, latră, se-amenință/ Care de care mai rapace/ Cățeaua tot mereu insistă/ Ca să-și ia partea… e vorace!// Unul cu părul grizonat/ Și lacom, căci așa îi FIREA!/ S-a arătat conciliant/ C-ar renunța (vorbea aiurea!)/ Acuzată și de sperjur/ Fiind naivă, nițel cârnă/ Cățeaua, nu prea vedea-mprejur,/ Avea un ochi blocat de BÂRNĂ!// Din ei, unul nu-i insistent/ Și, de teamă că nu apucă,/ Se-ntoarse către-un confident: „Mi s-a zbârlit părul… Mă-CIUCĂ!// Eu înțeleg că-s protejați/ / Zise un om tare mâhnit/ Dar ar mai trebui legați/ Că multă lume s-a scârbit/ De comportarea lor infamă/ Chiar, de popor nu le-o fi teamă?!”
Cartea, o broșură de 10/15 centimetri și 70 de pagini, e adusă în spațiul public pentru ca cititorul să perceapă ce ar trebui schimbat în mentalul românesc. Fiecare dintre cele 100 de creații e un strigăt, un semnal atât pentru autor cât și pentru ceilalți.
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
COMPLETARE LA O BUTADĂ (dactilic)
După cum unii susțin
Că „adevărul e-n vin”,
Sigur că numai minciună
Apa din vin tot adună!(MIHAI HAIVAS)
MODELUL DE REUȘITĂ DIN VIAȚĂ (amfibrahic)
Când traiul cel bun e pe ducă
Și zilnic mai greu te descurci,
Nu-i calea pe care se-apucă,
Ci-i scara găsită .. s-o urci! (MIHAI HAIVAS)
UNUI ȘOFER BUCLUCAȘ (anapestic)
Nu e bine să bei la volan,
Căci făcută greșit cotitura,
Se întâmplă, fiind „bolovan”,
Să se verse pe loc... băutura! (MIHAI HAIVAS)
POSTULAT
Deşi-i o vorbă de prisos
Şi încâlcită cum e părul,
O spun, că omu-i mincinos,
Când nu pronunţă adevărul! (VASILE LARCO)
FAMILIALĂ
Soacrei, ştie lumea toată,
Că-i stă bine coafată,
Nora ei, când n-a iertat-o,
Doamne, ce-a mai pieptănat-o! (VASILE LARCO)
UNUI ȘEF BUCĂTAR
Omul, în bucătărie,
Nu-și găsește zilnic locul;
Copleșit de bucurie,
El se „ joacă” mult cu... focul! (MAX OPAIȚ)
„ARCA” LUI NOE !
„Sanie cu zurgălăi”,
Între mulți, aleșii tăi,
Senatori sau deputați,
Văd doar... privilegiați! (MAX OPAIȚ)
UNUI REZERVIST
Dependent de băutură,
Stă la crâșmă ziua-n soare
Și comandă, dând din gură:
- Baterie, ...salvă mare! (MAX OPAIȚ)
MĂSURĂ
Gâtu-l arde țuica prunii,
Diabolică văpaie,
Însă, Doamne, pentru unii
Doar un deț... e-un foc de paie. (AXENTE IUGA)
MOAȚA
La poale, în Munții Carpați,
Admir, încântat, panorama,
Cu pașii privirii, holbați,
Tot urc, până văd și năframa. (AXENTE IUGA)
NOIEMBRIE
Prieteni, ce scrisu-mi citiți,
Mi-e foame în frigul de-afară,
Să-mi spuneți, vă rog, dacă știți,
Deschis-o Grădină de vară. (AXENTE IUGA)
LA ORA DE GEOMETRIE
Cu Profa-n preajmă sunt confuz,
Văd nas perfect din unghiul drept,
Din ascuțit și cel obtuz
E deviație de sept. (AXENTE IUGA)
SPRE DEOSEBIRE DE ACASĂ
Vizitând un văr aflat,
De un an, la închisoare,
Uite-așa am exclamat:
-Ah, ce cald e la răcoare! (AXENTE IUGA)
REPLICILE LUI ȘTEFAN BAȘNO
De încerci a te feri,
Tot în toamnă-ai nimeri
Şi oricât te-ai înveli,
N-are cine te jeli,
Doar în jur auzi cri cri,
Do re mi fa sol la si. (NICĂ JANET)
Toamna numărăm bobocii,
Adunăm bucatele,
Ne mai chinuie borjocii,
Ne mai doare spatele...
Însă treaba cea mai cea
E că mergem pe la cramă,
Punem gura la canea
Poate iese-o epigramă! (ȘTEFAN BAȘNO)
Deşi cam sună-a parastas,
Căci nu mai ţine paraşuta,
Românul fuse dus de nas
De toţi ce-au fost şi-s duşi…cu pluta. (NICĂ JANET)
Mintea românului, se știe,
De istețime nu-i lipsită
Ba plină e de șmecherie
Umblând cu cioara cea vopsită! (ȘTEFAN BAȘNO)
Ca adevăr extrem de trist,
Janet e necioplit în stâncă
Şi singurul epigramist
De care nu se râde, încă. (NICĂ JANET)
Vorbești de patru corifei
Dar e și Nică printre ei!
Că tu nu ai caricatură
E pe motiv de coafură
Că desenând păru-ți bogat
Cărbunele l-a terminat! (ȘTEFAN BAȘNO)
TOMBERONUL
Sunt tomberon la margine de drum
Şi, adunând gunoaie, ergo sum.
Atâţia oameni vin şi mă înfundă
Cu zestrea lor bogată şi imundă, (NICĂ JANET)
Comparația-i forțată
Tomberonul pe la noi
La trei săptămâni odată
Se descarcă de gunoi
Pe când cei votați în urnă
Neica nimeni de doi bani
Stau și papă la diurnă
Cel puțin vreo patru ani! (ȘTEFAN BAȘNO)
·
UNUI POLITICIAN PRECOCE
Fiind precoce-n tot, băiatul
Şi-a dat, cu zero neuroni,
La grădiniţă, doctoratul...
Bine-nţeles...în pantaloni! (NICĂ JANET)
O evoluție firească
În țară asta românească
Unde se spune despre școală
Că-i instituție nasoală... (ȘTEFAN BAȘNO)
Azi, uitându-mă-n trecut,
Văd că nici nu m-am născut,
Dar, gândind mai tricolor,
M-am născut în viitor. (NICĂ JANET)
Vai de mine, coane Nică,
Tu nu te-ai născut adică?
Și-atunci ce ne mai încurci
Cu-ale tale rime-n cruci?
A mai fost unu'- nainte
Ce vorbea în necuvinte,
Tu vorbești în aste rânduri
Mai cu moț despre negânduri,
Iară eu, ca cititor,
Nu-nțeleg nimic , să mor! (ȘTEFAN BAȘNO)
Perverși prezidențiali
Pe candidați îi supectez
Că ar fi gay, că au cusururi:
Pe față vreau să îi votez,
Dar ei preferă două tururi. (DAVID VALENTIN)
De fapt, preferă înc-um tur,
Așa, pentru diversitate ,
Și nu pe față, pot să jur
Ci numai pe la spate! (ȘTEFAN BAȘNO)
Gâtu-l arde țuica prunii,
Diabolică văpaie,
Însă, Doamne, pentru unii
Doar un deț... e-un foc de paie. (AXENTE IUGA)
Deț înseamnă o cinzeacă?
E cam mică, vai de ea,
Dacă s-ar tripla oleacă
Mi-ar ajunde pe-o măsea… (ȘTEFAN BAȘNO)
CONSOLARE
La două case de la mine
E un deces, neașteptat,
Cum, despre morți, e doar de bine,
Din fericire e bărbat... (AXENTE IUGA)
Eu aș pune-aici accente:
Bine că nu e Axente!
Ar fi fost o mare dramă
Pentru biata epigramă... (ȘTEFAN BAȘNO)
JUSTIFICARE
Când poantele-mi nu vă alintă,
Când nu au gustul pipărușii,
O cauză o reprezintă
Ba statul paralel, ba rușii. (AXENTE IUGA)
Am auzit, la coana Veta
Că iar s-a ânfundat chiuveta
Și după spusele mătușii
De vină sunt, desigur, rușii! (ȘTEFAN BAȘNO)
Când în oraș invit o fată
Și-n burți ne face foamea valuri,
Să nu plătesc prea mult deodată
Mâncăm la dou-trei localuri... (AXENTE IUGA)
De când scrii la epigrame
Te făcuși milionar?
Eu am sete nu mi-efoame,
Dă-mi și-mi un pahar! (ȘTEFAN BAȘNO)
EXPLICAȚIE PREZIDENȚIALĂ
Nu se tem românii cică
Nici de ruși, oricâți or fi,
Însă fac pe ei de frică
Dacă vine FMI. (GEORGE EFTIMIE)
Rusul e bau-baul nostru,
Dar așa, de șmecherie ,
FMI-ul știe rostul
Taie ca în carne vie... (ȘTEFAN BAȘNO)
Când cămara este goală
Și tot căutând potol
El bea vinul cu o oală
Și îndată e matol! (VICTOR BIVOLU)
Că bea vinul dintr-o oală
Nu-i motiv de multă vorbă,
Însă treaba e nasoală
Dacă oala e de ciorbă! (ȘTEFAN BAȘNO)
SUMMIT DE SUCCES
La summitul ce s-a-ncheiat
UE tratata cu ‘onor’
Cu locul bine rezervat
În baie sau pe coridor! (IOAN PETRESCU)
Ca să nu fie în zadar
Venirea lor așa, în ciotcă,
I -au invitat frumos la bar,
Ba chiar le-a oferit și-o vodcă. (ȘTEFAN BAȘNO)
TRATATIVE DE PACE TRILATERALE
Negocieri de pace-n Emirate.
Speranța-ntr-un acord - un firicel.
Reprezentanții Europei nechemate
N-au loc la masă, -așteaptă la hotel. (NICOLAE MĂTCAȘ)
SUB PARAVANUL PĂCII ȚINTEȘTE MULT MAI MULT
Rúsia la tratative, în esență,
Ține să-și asigure, haína,
Nu doar raptul nou din Ucraína,
Ci și vechiul său sistem de influență. (NICOLAE MĂTCAȘ)
ROMÂNIA A PUS PICIORU-N PRAG
Firma Rheinmetall ne-a tras pe sfoară:
Nu ne-a livrat sistemul de-apărare
Și-a fost penalizată prima oară.
Recidivând, o vom chema la bară. (NICOLAE MĂTCAȘ)
CONFERINȚĂ DE PRESĂ
S-a documentat temeinic,
A avut și sfetnici buni,
Doar un lucru-i îndoielnic:
Pregătită șapte luni?! (NICOLAE MĂTCAȘ)
CINE PE CINE?
Comisiĭle expres din Parlament
Țin sub control serviciile secrete
Ori se conduc de-un alt regulament:
Comisiile sunt puse la perete? (NICOLAE MĂTCAȘ)
NEASCULTAREA NU-I DE IERI, DE AZI
Numai comisii? Marii dregători
Citați, nu se prezintă la comisii,
Iar cei din for privesc nepăsători,
În loc să ceară, după caz, demisii. (LERU CICOARE)
ACELAȘI URMĂRIT PENAL,
DOUĂ MĂSURI PRIVATIVE DE LIBERTATE DIFERITE
Ieri în arest privativ,
Azi - arest la domiciliu.
Ce-l face mai permisiv
Și ce-l ține sub sigíliu? (LERU CICOARE)
UN DEMERS ELECTORAL
ȚI-L FAC BOȚII ILEGAL?
Nu contează cine a votat –
Cine voturĭle le-a numărat,
Ne-nvăța, pe vremi, un mustăcios.
Azi un altul, tânăr și imberb,
Cu alură suplă și cu verb:
Număratul chiar de-a fost corect,
Votul gloatei, însă, -i incorect,
Că-i suciră mințile pe dos. (LERU CICOARE)
PREȘEDINȚII CONSILIILOR JUDEȚENE CE URMEAZĂ A FI DESFIINȚATE
SE OPUN REFORMEI TERITORIAL-ADMINISTRATIVE
Cum i-a prins pe loc mânia
Că e vorba de-un alt croi,
Se despart de România
Și formează state noi. (LERU CICOARE)
LOCUL INDUSTRIEI NAȚIONALE DE APĂRARE
ÎN PROGRAMUL SAFE
Echiparea - 60 la sută
Din contractele prin SAFE
Vom produce-o-n țară, brută?
Doar ROMARMU-i printre gafe:
L-au lăsat fără parafe!
Nu cumva treaba-i cam slută? (LERU CICOARE)
DE CE FERMIERILOR DIN DIFERITE ȚĂRI DIN UE
LI SE ACORDĂ ALOCĂRI DIFERITE?
Plăți în euro sau în lei
Ca subvenții la hectar,
Arendașii vai de ei
Sunt tratați cu vai și-amar. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DE NE-AR SFĂTUI CUM SĂ GĂSIM ȘI LEÚȚII
Ne-nvață nutriționștii
La raft că ni se-ntind capcane.
Nu știu că noi, ghinioniștii,
Mâncăm dozat? Suta de grame
Stomacu-o ziuă ni-l dezmiardă.
De proteine ne mai ardă? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DE NEVOIE
Elevii din orașul Motru
Ascultă cursurĭle online,
Că-n timpul nostru (mare lotru!)
Nici apă caldă, nici căldură
De când e frig nu mai văzură.
Dar nici acasă nu-i mai fáĭn. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
COLOCVIAL, ȘI TOT NU MERGE
Femeie scúlptoră și píctoră,
Șoféră,lotră, membră, ctítoră,
Cu ce greșitu-mi-ți-am oare,
Că din sudór devii ... sudoare? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CELOR DE LA „REALITATEA PLUS”:
CHIAR NU VĂ SPARGE AUZUL?
Știm că sunteți în cauză.
Reclama vă ține de saț?
„Urmează o scurtă pauză.
Tu rămâi informaȚ!”(NICOLAE CRIHĂNEANU)
CUM PUI VARZA LA MURAT CU BORMAȘINA (2)*
Gospodarii să aștepte,
Internetul să-i deștepte;
Indicațiile sunt clare,
Cu ea dai găuri în cotoare. (Dumitru BUJDOIU)
*(Mulți săteni ne-au sesizat,
Că nu-s bormașini în sat; Iată pe cine-ați votat!)
DOI PEȘTI DESPRE FMI
- Auzi, bă, ce se zvonește,
Că SUA ne-mbogățește.
- Fii fericit, ce mai vrei,
Au trimis aici FeMei. (Dumitru BUJDOIU)
ROMÂNIA, LOCUL ÎNTÂI LA ALCOOL*
Sunt evaluări perfide,
Se văd și-n trigliceride;
E normal să fim noi primii,
Că, doar proști sunt anonimii. (Dumitru BUJDOIU)
*Raport european, noi cu 27,3 litrii de gâtlej pe an)
SCOR DE BASCHET LA FOTBAL FEMININ*
Fetele-au fost …găurite
De peste cincizeci de ori;
Burleanu crede că sunt smintite,
Joacă pentru pariori. (Dumitru BUJDOIU)
*Record negativ, de Guinness, la meciul Csiksereda-
Dinamo 1948, U21, ( fete…mari, așa zic ele): 53-0.
Dacă ieșeau de pe teren, pierdeau onorabil cu 3-0. Așa, sunt
ultimele în clasament cu golaveraj de 1-147, logic, zero puncte.
VORBE-NTOARSE
Vai, sărmanul POLINDROM,
Să-l arunci la tomberon;
Face din NOTAR neom,
Citit invers, e…RATON. (Dumitru BUJDOIU)