Loc de dat cu… EPIGRAMA (XLIV)

EFECTELE REFORMEI SANITARE: "Efecte bune sigur o să aibă,/ Dar cu răbdare − dubii nu încap −/ Că n-ai cum să tratezi ca pe o zgaibă,/ O boală gravă ce-o avem... la CAP!" (GHEORGHE BÄ‚LÄ‚CEANU)
Loc de dat cu… EPIGRAMA (XLIV)

Petru Ioan Gârda


Georgică Manole: Vă urmăresc intervenÅ£iile, cu precădere cele de pe facebook, admirând umorul fin care, adesea, le domină. De unde a pornit în lume Petru Ioan Gârda ÅŸi unde a ajuns azi?
 
Petru Ioan Gârda: M-am născut în comuna Cătina, jud. Cluj È™i am ajuns în Cluj-Napoca. ☺ Am moÈ™tenit talentul de a versifica de la mama È™i ironia, mai mult sau mai puÈ›in tăioasă, de la tatăl meu. Am făcut studii de inginerie mecanică È™i am lucrat ca inginer, apoi ca profesor de specialitate. Azi sunt în pragul pensionării. Am scris poezii în È™coala generală, apoi prea puÈ›in până 40 de ani mai târziu, când am găsit mediul propice: îndrumători, încurajare, apreciere. 
Am scris câteva cărÈ›i È™i voi mai scrie. De epigramă, poezie umoristică, poezie lirică, haiku, proză scurtă.

G. M.: SunteÅ£i membru al cenaclului „SATIRICON” al epigramiÅŸtilor din Cluj-Napoca. Care este aportul acestui cenaclu la impunerea epigramei ca specie literară?

P. I. G.: Cenaclul SATIRICON a avut un aport esenÈ›ial la dezvoltarea È™i răspândirea epigramei, prin înfiinÈ›area cenaclului în 1979, prin marile sale valori umane, creatori de epigrame, autori de manuale, câÈ™tigători la concursurile de profil, prin concursurile organizate în ultimii 30 de ani, prin publicarea în antologii È™i reviste de specialitate.
 
G.M.: Anul 1989 a adus o schimbare în tematica abordată de epigramiÅŸti?
 
P. I. G.: Înainte de 1989 satira È™i umorul erau chemate să condamne tarele indivizilor, abaterile de la morală, lenea, nemunca etc., în spiritul societății de atunci. Se strecurau È™i È™opârle politice, unele trecute de cenzură, altele nu. După 1989, când libertatea de exprimare a devenit deplină, s-au dezinhibat È™i autorii de orice fel, epigramele au devenit mai îndrăzneÈ›e în ceea ce priveÈ™te atitudinea față de responsabilii politici, abordarea sexului etc. FireÈ™te, unele teme se reiau la nesfârÈ™it sub diferite forme. Tipul de societate s-a schimbat, moravurile mai puÈ›in. Iar nevoia de râs este dincolo de orice orânduiri sociale.
 
GM.: Cum a ajuns Petru Ioan Gârda la haiku? Åži mai interesant ar fi dacă ne-aÅ£i explica cum o astfel de formă literară poate include acel gram de umor.

P. I. G.: Am ajuns la haiku după ce am ajuns la epigramă, descoperind un site literar, cenaclu online, adevărat laborator de creare È™i formare a scriitorilor de orice fel: agonia.ro sau poezie.ro. Acolo am întâlnit epigramiÈ™ti de valoare ca Nicolae Bunduri, Ion Diviza, Ioan ToderaÈ™cu, Sorin Olaru, Florin Rotaru, Viorel Vrânceanu, Petronela Vali Slavu, Carmen Chioinea, alias Aropa Belladona, Dan Norea etc. Dan Norea (nu numai el) scria È™i haiku, respectiv senryu, forma umoristico-satirică a haiku-ului. Pe partea de haiku l-am avut drept instructor pe Corneliu Traian Atanasiu, pe un alt site literar, un împătimit È™i un cunoscător al liricii nipone. 
 
Ei bine, cine are umor poate scrie foarte bine È™i senryu. Altfel spus, dacă ai umor, poÈ›i scrie senryu, dar nu-i sigur că poÈ›i scrie epigramă. Aici e nevoie de talent în versificare. Pare uÈ™or, dar nu mulÈ›i îl au. Dar orice ai scrie, trebuie să citeÈ™ti mult înainte, să îi respecÈ›i pe înaintaÈ™ii de valoare, cunoscându-le opera. Altfel riÈ™ti să te crezi mare scriind ce ei au scris deja.

G.M.: O întrebare pe care o pun majorităţii interlocutorilor mei: v-a ajutat Eminescu în actul de creaÅ£ie a epigramei?
 
P. I. G.: Vă spuneam că am moÈ™tenit talentul de a versifica de la mama, mare rapsod popular, dar cred că poezia lui Eminescu mi-a instalat definitiv ritmul în sânge, pentru că în adolescență, atunci când sufletul e deschis la maximum spre romantism, m-am îndrăgostit de poezia lui Eminescu È™i am învățat pe de rost un întreg volum de poezie al genialului poet. Nu este minut în care să nu-mi vină în minte un vers de Eminescu, în funcÈ›ie de conjunctura în care mă aflu sau care se creează la un moment dat. (SFÂRÅžIT)

 
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole)
 
 
REMARCÄ‚
Fac o remarcă ce mă doare:
În funcÅ£ie de conjunctură,
Când doi stăpâni românul are,
De poate, pe-amândoi îi fură.
(CĂTĂLINA ORŞIVSCHI)
 
EXEMPLU  DE  BUNÄ‚  VECINÄ‚TATE
Contează dacă ai un bun vecin
Åži-un sprijin la nevoie de-acordat;
Noi i-am avut pe ruÅŸi, ce-au protejat
Tezaurul, ce ÅŸi acum îl Å£in…
(CĂTĂLINA ORŞIVSCHI)
 
POLITICIENII  NOÅžTRI
Aplică-aceeaşi stratagemă
Şi ne oferă, cu emfază,
Discursuri, fără nicio temă,
Soluţii, fără nicio bază.
(CĂTĂLINA ORŞIVSCHI)
 
PRESIMÈšIRE
Pe soacră-mea înmormântată
Cu toate cele funerare,
M-aştept s-o văd, ca altădată,
Pe listele de la votare.
(STELICÄ‚ ROMANIUC)
 
ÎN STAÈšIUNEA BALNEARÄ‚
Aici suntem trataÈ›i 
Cu grijă ÅŸi iubire 
Åži-am fost urgent băgaÈ›i 
La cură ... de slăbire.
(STELICÄ‚ ROMANIUC)
 
ÎNTÂLNIRE DE FAMILIE
El a plecat în deplasare, 
Iar soaÈ›a-n satul ei natal 
Åži s-au găsit, din întâmplare,
A doua zi pe litoral. 
(STELICÄ‚ ROMANIUC)
 
LA VÂRSTA A TREIA
Dai sănătăţii-ntâietate,
EÅŸti copt ca bobul dintr-un spic,
E vârsta când le ÅŸtii pe toate,
Dar nu poţi face mai nimic.
(VASILE LARCO)
 
HOÅ¢UL ÅžI MOARTEA
Ani mulţi şi buni un hoţ trăieşte,
I-e vraful anilor cât casa,
Căci moartea îl tot ocoleÅŸte
De frică să nu-i fure coasa.
(VASILE LARCO)
 
FRUCTUL OPRIT
În viaÅ£a asta prost croită,
Cu frumuseÅ£i în evantai,
Te duc atâtea în ispită,
De nu ai cum s-ajungi în Rai.
(VASILE LARCO)
 
AI CARTE,  AI PARTE 
Nimic de preÅ£ – un dascăl îmi spunea – 
Nu poÅ£i să ai, decît mai multă carte; 
Am învăţat ÅŸi chiar dreptate-avea... 
Că de nimic acuma nu am parte.
(GHEORGHE BĂLĂCEANU)
 
EFECTELE REFORMEI SANITARE 
Efecte bune sigur o să aibă, 
Dar cu răbdare − dubii nu încap − 
Că n-ai cum să tratezi ca pe o zgaibă, 
O boală gravă ce-o avem... la CAP!
(GHEORGHE BĂLĂCEANU)
 
LA GROAPA COMUNÄ‚ A EPIGRAMELOR, 
DUPÄ‚ UNELE CONCURSURI 
Chiar de ritm ÅŸi poantă au avut, 
Zeci sau sute – spun la-ntreg poporul – 
Zac aici fiindcă n-au ÅŸtiut 
Să-şi aleagă bine şi-autorul.
(GHEORGHE BĂLĂCEANU)
 
CONDUCĂTORILOR NOŞTRI
Luptând în fiecare zi
Cu sărăcia, pas cu pas,
S-o-nvingeţi v-ar mai trebui
Puţinul ce ne-a mai rămas!...
(GHEORGHE BÂLICI)
 
UNUI PARLAMENTAR
În Parlamentul care-i o cetate
Noi ţi-am deschis cu toţii undă verde,
S-avem în el un pic de demnitate
Şi-un om ce ştim precis că şi-o va pierde.
(GHEORGHE BÂLICI)
 
INFLUENÅ¢A POLITICÄ‚ A UNEI DOAMNE
Azi influenÅ£a-i, implicit, 
Mai lasă ziua de dorit,
Iar noaptea, după cum se spune,
Ajunge la perfecÅ£iune…
(GHEORGHE BÂLICI)
 
CONDUCÄ‚TORULUI  IUBIT
Abil e domnul preÅŸedinte
Åži toÅ£i îi admirăm figura;
El niciodată nu ne minte,
Ci numai când deschide gura.
(ION  DIVIZA)
 
ÅžI DACÄ‚…
Åži dacă guvernanÅ£ii ne înjură
Că nu mai scoatem ţara din nevoi,
Avem motiv să spunem că ei fură
Mai repede decât producem noi.
(ION DIVIZA)
 
ASTA-I  SITUAÅ¢IA!
În guvernul nostru-ncap
Doar miniştri fără cap,
Fi`ndcă cei mai sclipitori
Sunt mereu cu capu-n nori.
(ION DIVIZA)
 
O NOUÄ‚ TAGMÄ‚ DE SCRIITORI
Scriu penali în puÅŸcării,
Despre ce făcură-n viaţă,
Dând ÅŸi altora povaţă…
Cum să facă noi hoţii.
(ELENA MÂNDRU)
 
COMPARAÅ¢IE
Se potriveÅŸte o lansare
Cu un botez adevărat:
Copilu-i pus în scăldătoare,
Volumul e…în vin scăldat!
(ELENA MÂNDRU)
 
METAMORFOZÄ‚
Tipa blondă, durdulie,
Tinerică, elegantă,
Doar acasă e soţie,
De cum pleacă e amantă.
(ELENA MÂNDRU)
 
EVOLUÅ¢IE
La început, doar secretară,
Apoi un intim curier,
Azi mi-e soţie, o comoară,
Dar ÅŸi un dur trezorier.
(MIHAI HAIVAS)
 
RUGÄ‚
Dă-le, Doamne, de urgenţă
Multora din România
Creier, deci inteligenţă,
Să le-acopere prostia!
(MIHAI HAIVAS)
 
ÎNDEMN
Scrie-amice-ntruna, scrie,
Teatru, proză, poezie,
Căci hârtia, cum se ÅŸtie,
Rabdă orice neghiobie!
(MIHAI HAIVAS)
 
MODA
Capriciu fără căpătâi
E moda, poţi să zici un fum,
Când haina Evei cea dintâi
Nu-i demodată nici acum!
(MIHAI SĂLCUŢAN)
 
FUSTA MINI
Dacă e să sari pârleazul
Vezi că e ceva util:
S-o ridici nu este cazul,
S-o cobori, e inutil!
(MIHAI SĂLCUŢAN)
 
PE PLAJÄ‚
La bikinii cât o lamă
De priveÅŸti, cum este datul, 
Ai să iei uşor de seamă
Cum se-acoperă păcatul.
(MIHAI SĂLCUŢAN)
 
NU E CE PARE A FI
Tot făcând pe exegetul
La noi în birou,
I-a făcut unul portretul 
Şi-a rămas tablou.
(GHEORGHE I. GHEORGHE)
 
UNUI  ÎNGÂMFAT
Zilnic afiÅŸând mândria
Gânduri despre asta torc:
A crescut în el trufia 
Ca grăsimea pe un porc.
(GHEORGHE I. GHEORGHE)
 
UNUI INDOLENT
Plin de euforie
Ne spunea un comesean:
N-am nici o datorie.
Nici măcar ca cetăţean.
(GHEORGHE I. GHEORGHE)
 
BOTEZ PE STIL VECHI
Ursitoarele, vreo ÅŸapte,
I-au prezis – un om solid.
A ieÅŸit – un om lichid,
Mai precis – un papă-lapte.
(NAE BRĂDĂŢEANU)
 
ÎNDEMN…NEDEMN
Soacră-ta de-i vie
Spune-i ca să vie;
Dacă te mai ceartă,
Las-o şi tu moartă!
(NAE BRĂDĂŢEANU)
 
LA VIZITA SUVERANULUI PONTIF
Se roagă de Sanctitate
Ca s-o ierte de păcate,
Dar, la câte are ea,
Nu-i ajunge Dunărea.
(NICOLAE MĂTCAŞ)
 
ÎNDREPTĂŢIREA
(DEZ)ORGANIZATORILOR VOTĂRII
Cozi enorme,-n timp nu-ncap...
Știți de unde-i diferendul?
Președintele, pe cap,
Ne-a mai pus și referendul!
(NICOLAE MĂTCAŞ)
 
TROC ÎNTRE FORMAÅ¢IUNI
LA ALEGERI?
Asta face un trăscău:
Le aruncă mintea-n hău.
Le-o veni, poate, la loc,
Dacă nu cumva-i un troc...
(NICOLAE MĂTCAŞ)
 
ȚĂCÄ‚NIT DE „MITRALIERÄ‚”
V-am mărit salariile de-o ciucă,
Pensiile - un È™oarec cât îmbucă
Și totuna nu votați cu noi?!
Ia să daÈ›i voi banii înapoi!
(NICOLAE MĂTCAŞ)
 
UNEIA CARE ȘI-A FÄ‚CUT 
UN FUND NOU 
Un amorez mai profund,
Într-o noapte i-a È™optit :
- CâÈ›i pe-aici te-au pipăit?
- Lasă bă, era alt fund !
 (DUMITRU BUJDOIU)
 
AMÄ‚RÂTUL,
DUPÄ‚ PLECAREA PAPEI
Geme-nconvoiat de sapă,
Bea un ceai ÅŸi-o È›âră apă,
Și o-njurătură-i scapă :
-Iarăși, Doamne, n-avem papă?
(DUMITRU BUJDOIU)
 
POLITICIENI DE NIMIC
Că nimicul e nimic,
O ştie și ăla mic;
Chiar o știe fiecare:
Din nimic, nimic răsare.
(DUMITRU BUJDOIU)
 
OPTIUNE ELECTORALÄ‚
Mare-i Gradina Ta, Doamne!
Dar mă-ntreb cât mai suport,
Omul cu fițe și toane,
Sau ... Mazăre de la import?!... 
(MAX OPAIÅ¢)
 
UNUI  FALS  INTELECTUAL
Înainte de război,
Tineri studiau în FranÈ›a,
Dar acum, sunt printre noi
Unii care ...ling doar clanÈ›a! 
(MAX OPAIÅ¢)
 
TRANZIÅ¢IE
Pe săracul cu suspine,
ÎnÅ£elege-l dacă vrei,
Uneori ar lua ÅŸi pâine…
Da-i mai trebuie...doi lei! 
(MAX OPAIÅ¢)
 
UNORA
Supăraţi pe-acest noroc,
De a-i Å£inti  în epigramă,
Îmi fac zilele de foc:
Zic de Dumnezeu şi mamă.
(ADRIAN TIMOFTE)
 
 UNOR GESTIONARI
Despre lipsa la cântar,
Ei se fac că n-au habar.
Însă este-un mare caz:
         … Lipsa de obraz.
(ADRIAN TIMOFTE)
 
UNUI SCRIITOR ANEMIC
Am suferit, iubite domn,
Întotdeauna de nesomn.
Dar, de când cartea Å£i-o citesc, 
Sunt vindecat şi-ţi mulţumesc.
(CINCINAT PAVELESCU)
 
 
 
 
 
 

 

 

Spune-ne opinia ta

Articole similare

Loc de dat cu…EPIGRAMA (131)

Sunday, 7 February 2021

Carmen Domingo - GALA-DALI

Thursday, 13 June 2019

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Atenție! Cod Galben de instabilitate atmosferică în mai multe localități din județul Botoșani!

astăzi, 20:01

Meteorologii au actualizat prognoza È™i au emis o atenÈ›ionare tip cod galben de instabilitate atmosferică accentuată pentru o parte din judeÈ›ul BotoÈ™ani, valabilă, astăzi, până la ora 20...

Gestul revoltător al unui bărbat din Suceava. Și-a făcut singur dreptate și a împușcat câinele vecinului!

astăzi, 19:50

Un bărbat din Suceava È™i-a făcut singur dreptate, cu o armă de vânătoare. Enervat la culme, acesta a împuÈ™cat câinele vecinului Un bărbat în vârstă de 57 de an...

Bolojan lansează reforma administrației locale: mai puțini angajați, mai puțini polițiști locali, funcționari partajați!

astăzi, 18:50

Pachetul, aflat încă în dezbatere publică, ar urma să fie finalizat până la sfârÈ™itul lunii iulie. „AdministraÈ›ia locală este foarte importantă, pentru că È...