INTEROGAȚIILE UNUI PUNITIV
Când trebuie să vorbim despre Ștefan Bașno, nu poți să-l extragi din zona Brăilei ca element definitoriu al balcanismului românesc. Mircea Muthu spunea că acest concept trebuie înțeles din cel puțin patru accepțiuni coextensive; „1) balcanismul ca realitate politică și etnică fragmentată care generează și conflicte; 2) privit din unghiul mentalității, ca dramă colectivă însoțită de reversul său parodic, drept parte integrantă dintr-o necesară, dar și acuzată, filozofie a supraviețuirii; 3) balcanismul ca răscumpărare prin artă a unei geografii adiabatice, înțeles ca o școală de stil ce aglutinează sensibilități diferite; 4) axiologic vorbind, balcanismul e și o formă de libertate, în primul rând interioară, mai ales în condiții cu caracter autocratic” .Ștefan Bașno se mulează pe ultimele două accepțiuni enunțate. Până acum a publicat 4 cărți: „O mască râde, o mască plânge” (epigrame, fabule și parodii), „De la Asklepios la Diogene” (o colecție de replici între mine și un alt epigramist botoșănean, doctorul Ioan Petrescu ), „Pseudo – alieiutikos” ( evocări despre pescuit ) și ultima, pe care autorul, dar și eu, o considerăm cea mai incisivă, „Pamflete vesele și triste”. Într-un interviu, pe care mi l-a acordat recent, autorul spune că materiale ar mai avea pentru încă multe alte cărți, și nu ne îndoim de această afirmație.
Încă din prima pagină autorul vine cu un fel de „cuvânt înainte” care poate fi considerat ca un fel de prefață sau o cronică foarte condensată a volumului propus. Rețin primele patru versuri: „Pamfletul e o poezie/ Sau chiar o proză mai redusă,/ În care mintea mai zurlie/ Se ia de lumea asta dusă”. Ștefan Bașno nu este o minte zurlie, este un veritabil creator stăpânit de patosul observațiilor. El preia o anomalie, o supune mecanismelor poeziei clasice, presară cuvinte care înnobilează umorul, apoi le face loc într-o pagină de carte. Nimic nu-i scapă. Primul este luat în vizor politicianistul, acel tip de om politic care, din perspectiva autorului, își urmărește numai interesul, nu-l interesează chestiunile de ordin general, se află mereu în treabă, statornicia lor este efect de conjunctură. Ștefan Bașno sesizează bine că dintre politicianiști se recrutează oportuniștii. Dacă e să continuăm lista referențialelor către care se îndreaptă umorul cultivat de Ștefan Bașno, putem descoperi: facebook-ul, restricțiile pandemiei, prostia lustruită, fudulia, pițipoancele, cei care nu ar avea dreptul să intre în Rai, dizidenții de carton, hoția, asasinii limbii române, cei care votează ca oile, falsificarea adevărului istoric, infrastructura, conceptul „România educată”, ordinea mondială, tipologii ce se pretează la non-definiții, pretențiile adolescenților, președinții acestei țări, epigramiștii, miniștrii fără studii, alarmiștii, autorii știrilor false, politica americană, rotativa românească etc.
Cititorul va constata că umorul lui Ștefan Bașno se află, undeva, la media dintre a fi distrugător și generos. Nu rare sunt situațiile în care umorul este chiar agresiv, incisiv, suficient de explicit și de critic, având grijă ca, voit sau nu, să treacă la unul generos. Ponderea momentelor de generozitate nu pot atenua caracterul punitiv al acestui autor și, trebuie să menționez, pune în fața noastră un stil pe care eu îl apreciez.
Volumul are un caracter eterogen, ceea ce face să nu lipsească glisarea și spre filozofie.
Texte precum „Paharul cu apă„, „Trezește-te, Ioane”, „Reproșul ghiocelului” și altele ne conduc spre a descoperi o ironie socratică, una care critică aerele de superioritate ale unora. Ironia lui Ștefan Bașno se metamorfozează într-un umor asumat, unul expus.
Opera lui Ștefan Bașno, privită dintr-o perspectivă sociologică, poate fi un punct de plecare pentru o analiză a prezentului românesc. Dar punctul cel mai tare al acestui autor este sinceritatea ca mod al esteticului, ca atitudine existențială, într-o lume preponderent nesinceră.. De aceea mă întreb: poți fi sincer fără să fii și punitiv? Personal răspund prin titlul pe care l-am dat acestei analize: „„Interogațiile unui punitiv”.
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole)
UNUI ILUZIONIST
Pe scenă ești un scamator
Și cu manevre,păcălești.
De-ai fi în sală spectator,
S-auzi ...ce-njurături primești! (ELENA MÂNDRU)
UNUI DOCTOR TATUAT
Semne multe-ai scrijelit
Pe-al tău corp nevinovat,
Mă întreb de te-ai scrântit,
Când ..la cap te-ai operat?! (ELENA MÂNDRU)
SFATUL UNUI DON JUAN (dactilic)
Am o povață și-accept-o de vrei:
Dacă, de-o fată, ești îndrăgostit,
Nu te lăsa nicidecum păcălit...
De-alte femei! (MIHAI HAIVAS)
SOȚ INFIDEL (amfibrahic)
Crezând că soția-i chiar toantă,
O minte (că n-are vreo vină!)
Deși, ea îl simte pe „geantă”
Străină. (MIHAI HAIVAS)
SFAT BAHIC (anapestic)
Cum te știu un bețiv damblagiu,
Ce-o apuci prin oraș cam diliu,
Recomand, când de-ai tăi, chiar îți pasă,
Să te-mbeți mai aproape de casă! (MIHAI HAIVAS)
OBICEIURI VECHI ŞI NOI
De rătăceşti prin depărtări
Vezi fapte ce pot să te-amuze:
Mulţi tauri cu verigi în nări
Şi „tăuraşi” cu ele-n buze! (VASILE LARCO)
UNEI SOŢII
De câte ori mă înşelai, madam,
Un fir de păr din cap eu îmi scoteam,
Acum când anii ţi-s pe ducă
Eu trebuie să port perucă! (VASILE LARCO)
CONVENȚIONALISM FAMILIAL
Unii spun că fac o fiță
Când în glumă, ( dar în șoaptă!)
Soaței mele-i spun „ fetiță”,
Fi`ndcă-i și acum... „necoaptă”! (MAX OPAIȚ)
RELAȚII DE SUBORDONARE
Între EA și decident,
A făcut recent un pact:
Când e cazul, (evident!),
Pot avea un nou ... „contact”! (MAX OPAIȚ
BOGĂȚIA ÎNȚELEPTULUI
Românul nu-i deloc sărac.
C-o „ casă mare”, nu-i ușor;
La toate el găsește leac,
Că-i plin săracu` de ... umor! (MAX OPAIȚ
PANTOMIMĂ POLITICĂ
Domnul nostru președinte
Nu-i maestru la cuvinte
Însă, să nu fim haini,
Ne vorbește... dând din mâini! (ȘTEFAN BAȘNO)
UNDE-I LOGICA?
Cică logica ne-nvață
Să raționăm corect
Și atunci de ce în viață
Mulți gândesc, dar cu defect? (ȘTEFAN BAȘNO)
UNUI MAGISTRAT EPIGRAMIST
De are spirit ori de n-are,
N-ar fi un lucru de mirat;
Căci domnul magistrat e-n stare
Să şi-l aducă… cu mandat. (A. C. CALOTESCU-NEICU)
UNUI PODGOREAN
Are vie nenea Luca
Şi bani mulţi i-aduce viţa;
Însă, mult mai mulţi i-aduce,
Spune lumea…cuconiţa. (A. C. CALOTESCU-NEICU)
UNEI CUCONIŢE
Ea-l iubeşte şi-l adoră
Şi-i-e drag şi scump bărbatul;
Numai ca să-l…menajeze
Îl mai schimbă şi cu altul! (A. C. CALOTESCU-NEICU)
OCUPAŢIA FAMILIEI SECU
Nu câştigau din sudoare
Dar o duceau binişor,
E ape post de… filatoare,
El pe post de… turnător! (DUMITRU MONACU)
BILANȚ ROMÂNESC
Anul este pe sfârșite
Și, uitându-ne în urmă,
Poți vedea, ca reușite…
Că-s mai mulți măgari la turmă! (IOAN MAMAISCHE)
REPLICILE LUI ȘTEFAN BAȘNO
AUSTERITATE
Guvernanții-mpart pelteaua
Și se bat cu pumnu-n piept
Cum că tot ce fac e drept,
Dar plebea strânge cureaua! (ELENA NEACȘU)
Guvernanții n-au curele
Nici ațe ca brăcinari
Și atunci, poartă bretele
Că au burțile prea mari! (ȘTEFAN BAȘNO)
Ştiu că lumea-n draci, se schimbă,
Dar, cum n-am, acum, pe limbă,
Nici măcar, o rimă-n “ără”,
Multe chestii fi-vor….fără! (NICĂ JANET)
"Fără penali la guvernare!"
Au scandat # reziștii ,
Dac-o pun în aplicare
N-o să mai avem miniștri ... (ȘTEFAN BAȘNO)
LOGOREE / STARE EPIDEMICĂ
În piept îmi bate inima concretă
Banal, ca metronomul academic
Dar orice rimă pare incompletă
Dintr-un sindrom bolnav și epidemic. (LIDIA ZADEC)
Îți bate inima concretă? (LIDIA ZADEC)
O intrebare indiscretă
Și cam aiurea în tramvai:
Dar tu, cam câte inimi ai? (ȘTEFAN BAȘNO)
PERCEPȚIE CONTEMPORANĂ
Îi bine că mai e frica,
Că la câtă-i rațiunea,
Ar conduce națiunea,
Doar banii și păsărica! (GHEORGHE DRAGOMIRESCU)
Păsărica cere bani
De-aia bieții barosani
Vor salarii mai babane
Ca să-i dea pe la cucoane... (ȘTEFAN BAȘNO)
URARE PENTRU UN POLITRUC HOȚOMAN
Ai fost de toată isprava,
Ai trei case în Dubai;
Îți urez, mâine să ai
A patra, pe la…Jilava. (DUMITRU BUJDOIU)
FOTBAL ÎN SUPERLIGĂ - MĂMĂLIGĂ
Ne-am pișat pe el de Tur,
La fel facem și-n Retur;
Suferi oricum în sejur,
Cu ăst fotbal rupt în cur. (DUMITRU BUJDOIU)
TOATE NEVESTELE L-AU ÎNȘELAT
(Reclamă power-sex în ziare)
De trei ori a divorțat,
Târziu a aflat de ce;
N-a citit reclamele,
Cap-sule n-a cumpărat. (DUMITRU BUJDOIU)
CE E FEMEIA?
Unii spun că-i Orhideea,
Alții, că ar fi Medeea*;
Aveți grijă cu femeia,
Când îi dați cardu’ și cheia. (DUMITRU BUJDOIU)
*Pentru cei 79% , care se cred prea deștepți și nu citesc
măcar o carte pe an, conform Eurostat: Medeea a fost, în
mitologia greacă, o vrăjitoare care și-a omorât cei doi copii.
ACTORUL J. BAILEY, cel mai sexy bărbat din
lume (Libertatea, 5.11.2025)
Fato, vrei o programare?
Renunți la turci în parcare!
Dar, e homosexual,
Vrea doar oral și anal. (DUMITRU BUJDOIU)
CINE-I MAI HÂTRU DINTRE CEI DOI?
Te fălești cu submarine
Ce le pui în coasta sa,
Dar el în vizor te ține
Cu tehnologia ta. (LERU CICOARE)
COMPANIA „LUKOIL” ACȚIONEAZĂ NESTINGHERIT LA NOI?
De la mai-marii noștri nu-i chip s-aflăm
Ce sancțiuni se iau contra „Lukoil”.
Dar poate-i cazu-acut să apelăm
La personajul lui A. Conan Doyle? (LERU CICOARE)
ÎN LEGĂTURĂ CU GAFELE PREȘEDINTELUI
Au fost și-n alte țări, mai mari,
Șefi mari ce nu-și găseau pupitrul,
Discursul scris de uricari...
Nu-i piară liberul arbitru! (LERU CICOARE)
HALAL GÂNDIRE DE ECONOMIST!
Nu-i musai finanțist să fii,
Să vezi că, mărind TVA-ul,
Bugetul pe moment va crește,
Dar ce economiști tonțíi
Nu știu că, dacă îi iei maul,
Economia-n timp băltește. (LERU CICOARE)
CE REVENIRE ÎN PARTID LA ALEGERILE DE ODINIOARĂ!
Ca-n cazul țării autocrate
Cu un partid și-un candidat
Și noi, în unanimitate,
Cel procedeu l-am reluat
În fiece partid în parte.
La ce, dar, mamă, vot secret,
Când e doar unul și concret
Și cui să-i pese că-n partid
Democrația a murit?! (LERU CICOARE)
PLÂNGERE FĂRĂ TEMEI
Se plâng creștinii că la raft nu-s ouă.
Dar au uitat că-i post după canon,
Moțatele la frig că nu se ouă,
Iar de Crăciun vrei lebăr, saltison? (LERU CICOARE)
VREM, NU VREM
Copii deștepți ai erei digitale,
Inteligenței artificiale,
Ai celei - uite-o – algoritmice,
Dar și demononeuropsihice,
Voi, generații Z, Alpha, Beta,
N-o ignorați pe X, „analfabeta”,
Și nici pe Y, „semianalfabeta”.
Doar împreună lumea nouă, hei,
S-o știm, să ne-adaptăm prezenței ei. (NICOLAE MĂTCAȘ)
GENERAȚIE MORBIDĂ
Alarma e că milenialii
Mai obosiți sunt și stresați
Și de boli grave afectați
Decât, în fond, secolialii.
Nu-i cazu-a spune: Țară, ho!
Societate, încotro?? (NICOLAE MĂTCAȘ)
SE CAUTĂ DE-UN AN UN NOU AVOCAT AL POPORULUI
Tot românul cată, -n viața lui,
Avocat, dar al poporului,
Căci din cei din jilțuri - ai popoului,
Ai sistemului și ai binomului, -
Țara noastră a avut destui. (NICOLAE MĂTCAȘ)
LA O PENSIE NESIMȚITĂ ȘI-UN NOU SALARIU PE POTRIVĂ
C-o pensie de zece ori mai mare
Decât cea medie a unui cocoșat,
Cum să refuzi o nouă angajare
C-o leafă de nabab și tot la stat??! (NICOLAE MĂTCAȘ)
ȘI GRIJULIU, ȘI UITUC ÎN ACELAȘI TIMP
La ce treabă-un primar are,
Uită câte case are.
Ce nu uită tandrul tată
E că are doar o fată,
Onorându-i ziua ei
Cu un milion de lei,
Dar nu spune galantonul
La școala din raza sa
Câți copii n-au ce mânca
Și de unde-i milionul. (NICOLAE MĂTCAȘ)
HG PRIVIND INTERVENȚIILE RAPIDE
CONTRA URȘILOR AGRESIVI DIN LOCALITĂȚI
Da, Hotărârea este bună
Și plebea, parcă, -a liniștit-o.
Doar o-ntrebare va să pună:
Dar urșii, oare, au citit-o? (NICOLAE MĂTCAȘ)
OPINIILE MARILOR ECONOMIȘTI NU MAI CONTEAZĂ?
Vrei să n-ai economie,
Să faci lefter un popor?
Pune taxe-o sută, - o mie,
Fă-l în lume migrator!
Care-o fi oare pricina,
Dacă este vreo pricină,
Că pe spusa lui Rugină
S-a întins demult rugina? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
BLACK FRIDAY LA ROMÂNI?
O fi pentru români vinerea neagră.
Din TVA Guvernul, dintr-un foc,
Va câștiga, ca pharma din viagră,
O sut’ de milioane euro. -I cu noroc? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DE AMBELE PĂRȚI ALE GRATIILOR
Un fost pușcăriaș avu bulan,
Căci după câțiva ani de ocnă grea,
Fu angajat pe post de gardian:
Și școală, dar și competență-avea. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
BETONUL BATE BONTONUL
Ai ajuns – și-i de mirare -
Să te-ntrebi care-i pricina
Că un loc fix de parcare
E mai scump decât mașina. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
UN PRIMAR PRINS CUM SE DĂ LA O ANGAJATă
DIN PRIMĂRIE SE DISCULPĂ CĂ POZELE AR FI TRUCATE
Inteligența-ți joacă festa,
Mai noua, artificială?
Cea naturală-o crezi, tempesta,
De n-ar fi victima reală! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CINE SĂ MAI SUSȚINĂ SFINȚENIA FAMILIEI TRADIȚIONALE?
În ale familiei adâncuri
Să-și găsească starea de catharsis,
Cei mai mulți din ei când implicați-s
În concubinaj sau amantlâcuri? (NICOLAE CRIHĂNEANU)