O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist.
Continui să citesc „Ghidul leneșului” (mic tratat pentru leneși rafinați, ediția a III-a, editura „Nemira”, București, 2014), o carte excepțională pentru dezvoltarea culturii enciclopedice a unei persoane. Ajuns cu lectura la ora 21, o oră dedicată „Casei leneșului” pe care James Thompson o mai denumește și „Castelul indolenței”: „Și vânt, și ploi la geamuri per să bată,/ Iar cerul și pământul se fac una/ Dar loc nu vor găsi ca să străbată/ Și-atunci cu-atât mai dulce-n casă-i tihna”. Acestei ore i se asociază un paradox, o aberație sclipitoare marca Al. D. Funduianu, sau în genul scânteierilor diamantine marca Diviza sau Bâlici: „Statul în casă este o nouă modalitate de a ieși”. Acolo, în casă, spune Tom Hodgkinson, „o să-ți creezi propriul paradis alcătuit din perne moi, televizor și pizza, propriul castel al indolenței”. Leneșul, spune Tom Hodgkinson, se lasă în voia sorții, a aleatorului și a haosului și „… are un suflet căruia îi trebuie contemplație și, în locul concediilor active de divertisment și al nopților tematice petrecute în oraș, visează să stea într-o colibă de pe deal”. Ora 22 este pusă sub semnul „Bodegii”. Nimic mai mare plăcere decât „prin ferestrele pe ale căror cercevele se văd urmele lăsate de vreme, poți admira apusul soarelui, fără să miști un deget, poți cunoaște întreaga lume”. Ora 23, ora de la care nu prea se mai bea, este dedicată „Revoltei”: „La naiba cu regele, la naiba cu guvernul, la naiba cu judecătorii. Ora aceasta este specifică, mai ales, poetului revoltat”. Miezul nopții (ora 24) este dedicat „Lunii și stelelor”, considerate ca „mângâieri constante ale vieții leneșului”, și asta fiindcă „privitul stelelor deschide mintea către o altă realitate, o lume misterioasă și eternă, dincolo de orice zbatere materialistă”. Urmează ora 1 noaptyea („Sex și lene”), apoi pe la 2 noaptea trebuie să te dedici „Artei și conversației”. Ora 3 noaptea ar trebui să fie „Ora petrecerilor” și abia pe la 4 dimineața te dedici „Meditației” („pentru că nu există formă mai adecvată de lene decât meditația”). Ora 5 dimineața este ora „Somnului” („somnul în sine poate fi considerat un act radical, ceva pentru care trebuie să lupți într-o lume în care munca este privilegiată”). Un mare apărător al somnului a fost John Lennon. Pentru salvarea somnului, Tom Hodgkinson propune ziua de muncă de patru ore „ca un bun-simț remarcabil pentru a ne duce viața”. Ora 6 dimineața este ora la care ar trebui să ne gândim la ”Concediu”. Ora 7 dimineața este ora când ar trebui să ai măcar „Un vis cu ochii deschiși”. Atunci, între 7și 8, în concepția autorului, se petrec cu succes trei fenomene înrudite: 1) „viziunile și poveștile stranii pe care le trăim în timp ce dormim”; 2) „rătăcirile mentale semiconștiente, denumite și visare cu ochii deschiși”; 3) „viziunile despre o lume mai bună, așa cum sugerează expresia urmează-ți visurile. Uneori sunt cunoscute și sub numele de planuri nebunești”.
Se citește cu o nemăsurată plăcere acest volum în care Tom Hodgkinson nu face altceva decât să împartă lumea în LENEȘI și ANTILENEȘI. Îndemnul său este unul care transpare încă din primele pagini: „Să sperăm într-un viitor leneș!” (SFÂRȘIT).
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
M-AM NĂSCUT LA 7 LUNI
Tăticul meu a fost surprins
Că două luni n-avui răbdare,
Dar tare bine, zău, mi-au prins
La vârsta de pensionare! (VASILE LARCO)
DULAPULUI DE HAINE
De-i intri în intimitate,
E bine ca să-ţi iei calmantul:
Că hainele stau răsfirate,
Şi-atât de ghemuit amantul! (VASILE LARCO)
LA EXAMENUL AUTO
Eu frică n-am avut, vă jur,
Ştiindu-mă şi norocos,
Dar m-a respins din primul tur,
Că prea vorbeam…politicos. (VASILE LARCO)
BRAMBUREALĂ POLITICĂ (dactilic)
Tot ni se-oferă de sute de ori
Scene cu-aleșii lipsiți de-orice fler:
Celui ce umblă cu capul în nori,
Altu-i ia locul, căzut... ca din cer! (MIHAI HAIVAS)
DIRECTOR CU SOȚIE TÂNĂRĂ (amfibrahic)
Bătrân, ulceros, dar cu vilă,
Știind doar atât: să semneze,
Cu-o soață trăind pe-a lui speze,
Arată, de-i plângi chiar de milă. (MIHAI HAIVAS)
A ADUNA... ADUNARE (anapestic)
De la Stat, până ieri, zâmbitor,
A furat, adunând un sac plin,
Dar fu prins de-un abil procuror
Și-adună mai mulți ani...plini de chin! (MIHAI HAIVAS)
SOLUȚIE
Pe aici, prin România
De-am impozita prostia
Am avea cu-adevărat
Un buget echilibrat! (ȘTEFAN BAȘNO)
QUI PRODEST?
Ce așa mare scofală
Ce să faci atâta școală
Când un prost impertinent
Lăfăie în Parlament? (ȘTEFAN BAȘNO)
ALTERNATIVĂ
Mi-ar fi plăcut să fiu copac,
Să cresc mereu, la verticală,
Dar sunt doar om și, ce să fac,
Ajung și la orizontală... (ȘTEFAN BAȘNO)
PĂSTOREL
Epigrame militante,
Nu tu soacre, nu amante,
Cum să vezi în Păstorel
Un epigramist model??? (ȘTEFAN BAȘNO)
UNUI SENIOR
În vârstă, încă-ndrăgostit,
Trăind al toamnei anotimp,
Puterile l-au părăsit,
Noroc că s-a-nsurat la timp! (MAX OPAIȚ)
PARADIGMĂ
Căsătoria-i ca un compromis,
Certificat cu act la Primărie,
Valabil pentru cine s-a emis,
Dar n-are termen și de ... garanție! (MAX OPAIȚ)
STARE DE CRIZĂ
Ca românii, nu sunt mulți!
Și copiii și adulți,
Zilele acum petrec,
Învățând să-nghită-n ...sec! (MAX OPAIȚ)
RATAT
Rămas la mintea celor tineri,
La bătrânețe n-am vreun rost,
Iar astăzi, mi s-a spus că-i vineri,
Mâncare-am ciugulit...de prost. (AXENTE IUGA)
LA ÎNTÂLNIREA PRILEJUITĂ DE
ÎMPLINIREA A 49 DE ANI DE LA
ABSOLVIREA LICEULUI
Noi băieții, din ambiție,
Vrem, cum suntem toți vlăjgani,
Să rămânem pe poziție
Peste 20 de ani!!! (AXENTE IUGA)
O DRONĂ RUSEASCA A CĂZUT PE
ACOPERIȘUL UNUI BLOC LA GALAȚI
O țiglă vitează, din lut românesc,
Învins-a o dronă din fierul rusesc,
Posibil, armata să nu fi avut
Pe casă nici țigle destule, nici lut. (AXENTE IUGA)
LA 2 LUNI DE LA PENSIONARE
Mi-e dor de fostul meu patron,
Cum vara dor mi-e de polei,
Și-aș vrea să-mi de un telefon...
Cadou de zece mii de lei. (AXENTE IUGA)
PRELUDIU
(Asistenta)
Mă mângâie pe mână,
Lăsând acasă jena,
Mă pipăie, mă-ngână,
...Dar nu găsește vena. (AXENTE IUGA)
CÂT MAI CADE FOTBALUL ROMÂNESC?
Trei finale- europene,
Cu trei teamuri englezești;
Tu, cât o să dormi, Burlene?
E timpul să te trezești! (Dumitru BUJDOIU)
PS (Dacă bate Arsenal, cum cred eu, rog să schimbați versul al doilea cu Trei victorii englezești)
SUPERLIGA REGULATĂ, TERMINATĂ
Campionii, o-ntrebare:
- Muică-ți plăcu, că fu tare?
Iar clujenii- au ripostat:
- No, fu tăt ca ălălalt! (Dumitru BUJDOIU)
NUMIREA PREMIERULUI
De ce te grăbești, dom’ Dan,
Să-l numești, mai stai un an?
Mai ai patru ani la Stat;
Plus, vrei încă un mandat. (Dumitru BUJDOIU)
O BLONDĂ DESPRE SOȚ
Nu știu ce are în bilă,
Mă tot face VERSATILĂ,
Nici gramatică nu știe,
Nu scriu versuri, poezie!. (Dumitru BUJDOIU)
ȘEFII DIN APĂRARE RĂSPUND LA ÎNTREBAREA
SOLDATULUI NEINSTRUIT
La ce arme cu-aparate de vedere,
Ba și cu ochire-n plin nocturnă,
Și de rău de ce ne-ar roade vreo părere,
Ne dă noaptea vreun adaos la diurnă?? (NICOLAE MĂTCAȘ)
ACUZAT CĂ AR FI PROCURAT UN POST DE RADIO DE DOI BANI DE LA MOLDOVENI CA SĂ NU PUNĂ MÂNA PE EL RUȘII, MINISTRUL CULTURII VREA SĂ RESTITUIE PAGUBA ÎNTR-UN MOD ORIGINAL
Dacă postul, cumpăratul,
E de râsul curcilor,
Să nu păgubească statul,
L-ar revinde ... rușilor. (NICOLAE MĂTCAȘ)
CONSTATARE AMARĂ DESPRE SALARIZAREA DIN ȚARĂ
Ne-am aștepta la echitate toți în UE,
Dar pe teren sunt alte circuite,
Când echitate-ntr-un domeniu nu e,
Darmite între bresle diferite. (NICOLAE MĂTCAȘ)
MINISTRUL MUNCII EXPLICĂ EFECTUL LEGII SALARIZĂRII
O veste-n fontanelă te lovește:
Numai salariul demnitarilor va crește,
Pe când al tău – mesajul te-ncălzește? –
Nici va spori, dar nici nu va descrește. (NICOLAE MĂTCAȘ)
MĂREȘTE PRĂPASTIA DINTRE POPULAȚIE ȘI DEMNITARI
Trâmbițata Lege a salarizării,
Așteptată-n mod egal de mici și mari,
Prin ce focus al repartizării
Are grijă doar de demnitari? (NICOLAE MĂTCAȘ)
NEDUMERIREA LUI MOȘ ION ROATĂ
Nu-i o lege de mărire de salarii –
Să ne bage- n cap un ins se străduiește,
Doar că Roată-al nostru pus e pe contrarii:
-Dar de ce la demnitari salariul crește?? (LERU CICOARE)
TOATE PARTIDELE DIN COALIȚIE VOTASERĂ LEGEA SALARIZĂRII
Toți ce-au fost la guvernare
I-au cântat Legii în sistru.
Azi, când pusă-i pe frigare,
Dau vina pe prim-ministru. (LERU CICOARE)
E SEMN DE ECHITATE SOCIALĂ?
Noua Lege a salarizării
E-agreată doar de demnitari:
Numai ei mai iau niște biștari.
Pe daiboj se va speti tot talpa țării. (LERU CICOARE)
ÎI DOARE-N COT DE CEI CE I-AU ALES
Că-i pace, criză sau recesiune,
De când e lumea sunt chemați pe bune
Acei de jos să-și strângă strâns cureaua,
Acei de sus să-și umfle teșchereaua. (LERU CICOARE)
NOI – SĂ REDUCEM, VOI – SĂ MĂRIȚI CHELTUIELILE
Ni s-a spus c-au fost mărite taxele
Să să micșoreze deficitul.
Voi la cheltuieli întindeți axele.
Statul nu vă sperie, falitul? (LERU CICOARE)
CUM SĂ SCADĂ DEFICITUL DACĂ CRESC CHELTUIELILE PENTRU PROPAGANDĂ?
Taxele-au crescut în sarabandă
Spre-a reduce drastic deficitul
Și noi cheltuieli de propagandă
Pe Tik Tok. Li-i mare apetitul! (LERU CICOARE)
CÂND SUNT RĂI ȘI CÂND SUNT BUNI
Când să-l urce pe Georgescu,
Toți blamau trolii și boții,
Iar de când pe Icsulescu,
Tot cu ei – și n-au emoții. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
„ȘO!” PE INDEPENDENT
Au sărit ca la comandă
Că de unde-s banii lui
Leii ce fac propagandă
Pe sursele statului. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
AM AJUNS SĂ LE ȘTIM DE FRICĂ ȘI ONG-URILOR?
De ce-nflor ca la tarabă?
Ești cu mintea ta întreagă?
Fincă nimeni nu le-ntreabă
Câți bani au și unde-i bagă. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ÎN IPOTEZA UNUI JURIU ROMÂNESC LA CANNES
De-ar fi să cate-n lume noi valori,
Un film de-al nostru, pâine din covată,
Nu că să ia un Palme d’Or de două ori,
Ci, vă asigur, sumbru: nici o dată! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
UN BIVOL ALBINOS DIN BANGLADESH SALVAT
ÎN ULTIMA CLIPĂ DE LA SACRIFICIU
Un bivol cu frizură blondă, „Donald Trump”,
Pe eșafod spre-a fi sacrificat la ritual,
A fost profund mișcat de-un pocnet: „Clamp!”
„Rămână viu ca analogul din Oval!” (NICOLAE CRIHĂNEANU)