MINCINOȘII MARIEI PANCIUC-BUCĂTARU
Maria Panciuc-Bucătaru ne propune volumul de studii psihologice „De ce mint oamenii?” (Editura „Quadrat”, Botoșani, 2022). Nu ar fi singura carte despre fascinanta relație dintre minciună și adevăr pe care am citit-o. În „Minciună și manipulare”, Yves-Alexandre Thalmann pleacă de la ideile că „minciuna se ascunde în cuvinte”, „că a minți cere mai mult efort decât a spune adevărul” și „că între minciună și adevăr este o strânsă legătură”. Harry G. Frankfurt, în „Pe bune- adevărul despre adevăr”, vine cu ideea că și persoanele cultivate, politicienii sau publiciștii, încep să ne obișnuiască tot mai mult cu minciunile lor, autorul atrăgându-ne atenția că și plagiatorii intră în tagma mincinoșilor. Steven B. Green, Dennis LaValle și Chris Iluminatti au publicat „Nemernologia”, conceptul fiind definit ca „arta de a obține tot ce vrei indiferent de metode”, aici făcându-și loc și minciuna. Există și un „Ghid al leneșului” scris de Tom Hodgkinson în care, printre altele, suntem învățați cum să mințim pentru a ne salva starea de lenevie. Aceste patru cărți, ca și altele, au fost prezentate de mine în rubrica „Loc de dat cu… epigrama” de pe stiri.botosani.ro. Există și un Campionat Mondial de Minciuni care se ţine anual, la 15 noiembrie, în staţiunea turistică Wasdale din Marea Britanie. În "Adevărul" din 17 XI 2003 se spune: "Organizarea concursului a fost inspirată de povestirile lordului Will Roston, proprietar al hanului Bridge, care susţine că are în ograda sa un vultur năzdrăvan, mare cât o casă. El nu pierdea niciun prilej în care să nu spună că vulturul lui poate anihila orice duşman cât ai clipi, că poate trece cu uşurinţă peste toate clădirile din sat, ba chiar că are darul vorbirii. Politicienii şi avocaţii nu sunt acceptaţi în concurs”.
Arhitectura volumului Mariei Panciuc-Bucătaru se bazează pe 18 întrebări pe care și le-a pus și le-a supus unei analize aplicate cu scopul de a dezlega misterul minciunilor: ce este o minciună, de câte feluri poate fi, cum recunoaștem o minciună, ce durabilitate are o minciună și dacă fabulațiile sunt minciuni. Autoarea continuă să se întrebe dacă din dragoste se poate minți, dacă prietenii mint, dacă minciunile aduc beneficii, dacă, uneori, minciuna e benefică etc. Din această lume mare ca un amfiteatru autoarea și-a ales o sumedenie de cazuri pe care le analizează cu atenție și concluzionează că fiecare poate avea un adevăr al lui, după cum poate avea și situații pe care le camuflează cu minciuni. Plecând de la ideea că în fiecare om sălăsluiește un Demon și un Înger, procentul minciunilor și cel al adevărurilor crește și descrește în funcție de gradul de activare al fiecăruia dintre cei doi. Din experiența sa, atât cea relațională cât și cea observațională, autoarea a dedus o sumedenie de concluzii dintre care reținem nouă: 1) „Viața este o permanentă pepinieră de neadevăruri”; 2) „Minciunile sunt mult mai credibile decât adevărurile”; 3) „Cele mai multe minciuni se spun în dragoste”; 4) „Viața în zilele noastre se construiește pe aceleași principii folosite de Meșterul Manole”; 5) „Minciunile nu rămân personalizate, ci se extind, se construiesc în colective”; 6) „Minciuna se construiește mai greu decât un adevăr, pentru că adevărul are elemente care-l compun, îl definesc”; 7) „Cele mai elocvente exemple de înflorire a minciunilor, sunt evidențiate de perioadele alegerilor; 8) „Nimic din ce este astăzi nu mai seamănă cu ce a fost ieri”; 9) „La prima vedere minciunile pot aduce beneficii colosale, mai ales în politică”. Pentru a înnobila caracterul de studiu psihologic al cărții sale, autoarea face și o clasificare a minciunilor: nevinovate, duioase, intenționate, viclene, răutăcioase, frumoase, convingătoare și obligatorii pentru a salva anumite situații. Merită să reținem și cum sunt definite câteva dintre ele. a) minciunile nevinovate („atribui copiilor, care în inocența lor, mereu vor spune lucruri care nu par a fi adevărate”); b) minciunile intenționate („se folosesc de cei care urmăresc anumite interese”), c) minciunile viclene („viclenia unor oameni este împachetată frumos, încât oamenii simpli nu-și dau seama că sunt mințiți”); d) minciunile duioase („cele înveșmântate în cuvinte alese, uneori sentimentale, care acoperă fondul celor spuse”).Maria Panciuc-Bucătaru aduce în discuție o bogată cazuistică . Aceasta se bazează pe exemple ce constă din individualități, diade, triunghiuri sau pătrate relaționale, grupuri, ale căror componețnte sunt persoane reale, unele cu nume și prenume și care s-au găsit la un moment dat în proximitatea autoarei. Modalitățile de cercetare sunt diferite, accentul punându-se pe principiul confruntării, a bluf-ului, a o face pe naiva (a te face că nu știi ceva, în timp ce ai date destule) sau a efectului de contrast (prin punerea în balanță a două sau mai multe informații). Revenind la titlul studiului propus de Maria Panciuc-Bucătaru, până la urmă „DE CE MINT OAMENII?” Simplu: pentru a-și atinge anumite scopuri, pentru a ascunde un adevăr neconvenabil, pentru a ieși dintr-o anumită situație, pentru a epata, pentru „a se da mari” etc.
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
„PANIFICAȚIE CONJUGALĂ” (dactilic)
Pentru o „pâine” mai bună,
Calea-i deja indicată:
Soața-i va fi „frământată”
De mulți bărbați... cu arvună! (MIHAI HAIVAS)
ARGUMENT (amfibrahic)
În brațele unei femei
Bărbații se simt iar copii,
Deci este firesc pentru ei
Să facă și multe prostii! (MIHAI HAIVAS)
DIVINITATE OBIECTIVĂ (anapestic)
Pe bărbatul ce-a fost însurat -
Cum îl știe ce multe-a-ndurat -
Dumnezeu a fost foarte corect
Și în Rai l-a trimis... chiar direct! (MIHAI HAIVAS)
UNEORI LA METERNITATE
Sunt situaţii cam precare
Când pruncului, bag bine seama,
Prenumele i-l pune mama,
Iar numele-i în…căutare. (VASILE LARCO)
GRIJA FAŢĂ DE OM
Pensionarii,-i fapt verificat,
Trăiesc în limite umane;
Având un sprijin minim garantat…
Li s-au asigurat bastoane. (VASILE LARCO)
INSTANTANEU LA SERVICIU
Eu am un şef, cum nu există
Mai competent şi fără fumuri,
Chiar el m-a pus în cap de listă
Ca primul să ajung…pe drumuri! (VASILE LARCO)
SEZONUL FACTURILOR
Când văd factura, astă dată,
În criză, chit că este vară,
Îmi pare că-i trecută-n plată
Și ... încălzirea planetară! (MAX OPAIȚ)
PORTRET
Patronul meu, mărturisesc
Din ce-am văzut și am aflat,
( Că de o vreme-l urmăresc!)
E om zgârcit și ... bos(s-)umflat! (MAX OPAIȚ)
KARMA
Nevrând să schimbe el „ ștafeta”,
A vrut o „floare ne-ntinată”;
Dar ce păcat că ...MARGARETA
Era de-o lună divorțată! (MAX OPAIȚ)
CAPCANE
O gură de-aer mai curat
A vrut să ia pe înserat,
Dar – fapt la noi tot mai banal –
Luă o gură… de canal. (ȘTEFAN-CORNEL RODEAN)
DE CE NU O PUTEM OCOLI
Prostituata are harul
De-a fi cam greu de evitat,
Fiindcă face des trotuarul,
Dar… nu sufficient de lat. (ȘTEFAN-CORNEL RODEAN)
FURT
Când vorbim de lucruri sfinte
Constatăm o fundătură:
Geaba au bărbații minte
Că femeile… le-o fură. (GEORGE EFTIMIE)
ADMIRAȚIE
Frumoasa asta scrie poezie,
Simțirea sa în rime parcă fierbe
Și-n versul ce-l așterne pe hârtie
Noi admirăm… „picioarele”-i superbe! (GEORGE EFTIMIE)
POVAȚĂ
De vrei să trăiești fericit
(Scria undeva pe-o fițuică),
Să nu muști din fructul oprit,
Păstrează-l să faci din el țuică! (GRIGORE COTUL)
SĂRAC
De multe necazuri pătruns,
Cum n-a fost nicicând un avut,
Atât de departe-a ajuns,
Că n-are nimic de pierdut. (GRIGORE COTUL)
FRUSTRARE DE NAVETIST
Șofând între oraș și sat,
Prin gropi, din toamnă până-n vară,
La câte pene-am adunat,
De mult puteam zbura… din țară! (PETRU-IOAN GÂRDA)
MESERIE!
Frizerița, ieri, în zori,
În răstimp de trei minute,
M-a tăiat de patru ori
Și m-a ras de două sute. (PETRU-IOAN GÂRDA)
RECLAMĂ SUBTILĂ
Ca să-și vândă leopardul
Foarte lacom și rebele,
Cât de colorat e gardul,
Tot l-ar mai vopsi nițel. (DANIEL BRATU)
RECUNOAȘTERE EUROPEANĂ
Așa ne-a fost sortit de la natură
Ca-n ochii Europei, de ani buni,
Să fim vestiți prin oameni de cultură;
(În speță, la cultura de căpșuni!) (VASILE VAJOGA)
UNDE DUCE POEZIA
Mi-a dedicat o poezie,
Și-n ochii mei ea a crescut
Încât nimic n-am mai văzut
Și… am luat-o de soție! (IOAN TODERAȘCU)
MASCA(1)
Pe hoțomani îi doare-n bască,
Au renunțat de mult la mască
Dacă arăți a om cinstit
Te iau de fraier sau tâmpit! (ȘTEFAN BAȘNO)
MASCA(2)
Cine vrea ca să trăiască
Bine, să își ia o mască,
Să îl creadă mai ușor
Proștii, la televizor... (ȘTEFAN BAȘNO)
MASCA(3)
Geaba te ascunzi sub mască
Dacă sufletul ți-e iască!
Fii, măi omule, mai bun
Și la rele ești imun... (ȘTEFAN BAȘNO)
VINUL VECHI(1)
Vinul vechi are patină,
Are gust, are buchet,
Îi găsesc numai o vină:
Că nu este berechet! (ȘTEFAN BAȘNO)
VINUL VECHI(2)
Vinul vechi și fata jună
Îl dau gata pe bărbat,
Dup-o dragoste nebună
Se trezește însurat...(ȘTEFAN BAȘNO)
VINUL VECHI(3)
La cât are el în pungă
De vin vechi o să-i ajungă
Poate de-o juma' de pet
Și când vinul e... oțet! (ȘTEFAN BAȘNO)
REPLICILE LUI ȘTEFAN BAȘNO
Nu-ţi cer să stai cu mine
Ca leul lângă zebră.
O noapte, doar o noapte.
Să-mi vindeci o vertebră... (MARIOARA NEDEA)
Fă-i Mărie o friptură,
Pune-i și o murătură,
Dă-i și un pahar de vin
Însă să nu fie plin
Că în loc de-amor nebun
Doarme lângă tine tun!·
Leul lângă zebră șade
Cumințel și cumsecade
Dacă are burta plină
Dar cu carne, că-i felină! (ȘTEFAN BAȘNO)
POLITRUCUL
Politrucul ,pe al nost` plai,
Ne ține în chin și-n vai !
Însă ,,om școlit " ne cere :
Plată bună și... tăcere! (PETREA GHERMAN)
Deși el este evident
Un hoțoman și un sperjur,
I-am dat un loc în parlament
În loc să-i dăm un șut în c...! ȘTEFAN BAȘNO)
CONFORMARE
Nu mai cresc țăranii vite,
Nici pe câmpuri nu mai dorm,
Că-s metode învechite,
Iar, produsu-i… „neconform”! (NELU MATER)
Laptele este prea gras.
Ouăle sunt prea gălbui
Și nu au nici forma stas
Pe placul Bruxeless-ului... (ȘTEFAN BAȘNO)
DECES
Când prea setosul meu vecin
Pe drum era, spre gropi incerte,
I-a zis, cum mirosea a vin,
Un preot: - "Dumnezeu să-l certe"! (AXENTE IUGA)
Câlcând spre ultima lui groapă
Ce ai fi vrut, să beie apă?
Că zice un proverb uitat:
Apa e bună... la spălat! (ȘTEFAN BAȘNO)
DESPRE MIȘCARE
I s-a recomandat mișcare;
El face-un tur fără-ncercări:
La dus, fuguța-n cârciumioare
Și-ntorsu-i lent, pe trei cărări. (TONY ANDREESCU
La crâșmă a băut licori
Diverse, după etichete
Le-a separat pe trei cărări
Să nu se devină carcalete! (ȘTEFAN BAȘNO)
VULCANIZARE AMBULANTĂ
Cu ochi adânci ca de smarald
Şi uşa veşnic descuiată,
Vecina e un petec cald...
Când soaţa-ţi bate cuie-n roată! (DAVID VALENTIN)
Că îți bate-n roată cuie
Asta nu-i mare pricină,
Când îți face-n cap cucuie
Te mai duci pe la vecină? (ȘTEFAN BAȘNO)
PeNeNeRe -CIUCIU MILIOANELE
Recuperăm ce-am pierdut,
Cu noi taxe și-mprumut;
C-avem conducători proști,
Și-ăi de azi și ăia foști. (Dumitru BUJDOIU)
BRAȘOVUL PUTE (Ziarul Bună Ziua Brașov)
S-au tăiat copaci în draci,
Pentru blocuri la “săraci”
Și vile la moftangii;
Tâmpa verde de-ar pieri,
Mare poluare-ar fi. (Dumitru BUJDOIU)
LA UDMR-iști lungimea contează*
Geaba geme fata “ioi”
Și tu te crezi mai vioi;
Te dai mare, dar ți-e frică,
Fiindcă știi c-o ai prea mică. (Dumitru BUJDOIU)
*Kelemen Hunor: În politică, vrei nu vrei, contează
mărimea. (Cațavencii nr.33)
CUM TE-NSURAȘI, BĂIEȚICĂ?
- Mă lipii de două fete,
Surori, d-aci din Sătic,
Și-alesei pă aia mică;
- Aleseși răul cel mic. (Dumitru BUJDOIU)
NOUA LIBRĂREASĂ BLONDĂ
O doamnă vrea Minulescu,
- N-avem … minusculi la noi;
- Atunci, Creangă, Eminescu…
- Madam, aici nu-i Zăvoi. (Dumitru BUJDOIU)
PRETEXT PENTRU UN RĂZBOI DE OCUPAȚIE
Ce-i mai bătuceau rapáce,
Chip c-ar căuta fasciști!
Cum au prins și ei s-atace,
Cum pe loc sunt ... teroriști. (NICOLAE MĂTCAȘ)
PUTIN REPEDE A GĂSIT CINE TERGIVERSEAZĂ ÎNCETAREA RĂZBOIULUI
E posibil un acord de pace,
Lumea-ntreagă-l tinde an de an,
De-ar opri haholii să ne-atace
Mările și spațiu-aerian. (NICOLAE MĂTCAȘ)
CONFRUNTARE ARMATĂ LA KIEV
ÎNTRE DOUĂ SERVICII NAȚIONALE DE SECURITATE PARALELE
Servicii - două - speciale paralele,
Atunci când n-au încredere-ntre ele,
Să te mai miri de ce, în plin război,
Mai toți se-ntreabă: „Cine-a tras în noi?” (NICOLAE MĂTCAȘ)
IUTE CA SĂGEATA
Stângenitor să-i zici „Or-muz”,
Riscant să treci, plutind ursuz.
Nu-i mai lejer să-i spunem „Trump”?
Deschizi ecluza, țuști! și clamp! (NICOLAE MĂTCAȘ)
BĂTĂLIA PE STRÂMTOARE
Ei trăgând cu tunu-obuzul
Pentru a mina Ormuzul,
N-a-nțeles că tot ce-a tras
I-ar putea ieși pe nas? (NICOLAE MĂTCAȘ)
DEZORIENTARE ABSOLUTĂ
Iar șobolanii morți sunt peste tot,
Ne scot din ritm dezastre naturale
Și nu ne semnalează niciun șot
Instaurarea noii ordini mondiale? (NICOLAE MĂTCAȘ)
COMISIA EUROPEANĂ N-ARE GUSTURI BUNE
(LUÂND LA ȚINTĂ ECONOMIILE DIN BĂNCI ALE POPULAȚIEI)?
Banii albi de zile negre,
Puși în bănci să doarmă leneși,
De le-am da stímule-alegre
Cu clarviziuni de némeși,
N-ar mișca-n țări bancrutarde
Avuții de miliarde? (LERU CICOARE)
N-AR FI FOST INDICAT SĂ FIE ÎNTREBAȚI ȘI CETĂȚENII?
Singur poți trăi în lume
Limitat, lárgo, larghétto,
Dar fiind în Uniune,
Ai nevoie de-un drept véto. (LERU CICOARE)
CUM AU MAI ÎNTORS-O DIN CONDEI!...
„Fără penali în funcții publice!”
Strigau cât erau marginali.
Sloganul nu mai vor să-l publice,
Azi la putere, altul țin să-l dúplice:
„În funcții publice – numai penali!” (LERU CICOARE)
UN DEPUTAT USR CĂTRE VOTANȚII UDMR
Cu votul maghiarilor
Sunt schimbați în ‘naltul for
Patru șefi jó* progresiști
Cu alți patru extremiști. (LERU CICOARE)
*Jó (ung.) – buni.
DISPERARE TOTALĂ
Când pecinginea corupției
S-a încins și-n Apărare,
Cui din exercițiul funcției
Să-i mai dai, atunci, crezare? (LERU CICOARE)
APROAPE IMPOSIBIL SĂ NU LE CONFUNZI
Un mare șef – chiar din Guvern – a confundat
Casa de Pensii cu acea de Sănătate.
Păcatu-i mare și inexcuzabil, frate,
Când ambele mai-mai că-s pe șomat? (LERU CICOARE)
CE BINE-AR FI!...
N-ar fi cu tact, nu fie cu bănat,
Ca, -n loc să scriem că „Guvernu-ar vrea
S-ajute-o sut’ de promovanți de BAC de nota zece”,
Să anunțăm că, -n bunătatea sa,
Cumpănitor și judecând la rece,
Guvernul nostru i-a și ajutat”? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
UNUI DECIDENT TERGIVERSANT DE ȘTIRI CURENTE
N-ar fi util nu să lungești misterul,
Să spui direct că joi, la ora opt,
Vei face-anunțul așteptat mort-copt,
Și nicidecum când s-a deschide cerul
Sau când condițiĭle se vor fi copt? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
UNUI SECRETAR DE STAT CIRCUMSPECT
Când ne spui: „Centrala Cernavodă
Zile-nchisă-i cel puțin vreo zece”,
Ocolești problema incomodă:
Dar „cel mult”, când râul stă să sece? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DIN TRON ÎN FOTOLIU?
Cum îl știu și mai că-i lege
Biv-primar postul să-și ia,
Sibienii l-ar alege.
Căuzașul ar mai vrea? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
AERONAVA BOEING 737 MAX PE „HENRI COANDĂ”
Așteptata navă decolează
Din Seattle zariștea s-o țuce.
Noi, pe „Coandă” când aterizează:
„Benvenuto, comandor Il Luce!” (NICOLAE CRIHĂNEANU)
SURCICA NU CADE DEPARTE DE TRUNCHI
(sau CUM E MAMA E ȘI FIICA)
Că bărbații bătrânéi
Treapăd’ după tineréle
E știut de când e lumea.
Că dudúie bătrânéle
Îi vrăjesc pe tineréi,
E învăț de la mămunea. (NICOLAE CRIHĂNEANU)