O LUME FASCINANTĂ: CEA A MINCIUNII ȘI A MANIPULĂRII (2)
Continuând studiul cărții lui Yves-Alexandre Thalmann („Minciună și manipulare”, 2019) , ajunși la pagina 131 ni se propune „cum să dejucăm manipularea”. Mai întâi, spune autorul, trebuie să descoperim minciuna și să ținem cont că „a ne lansa în detectarea unei minciuni nu este niciodată ceva inofensiv: ne obligă să comitem o minciună prin omisiune”. Thalmann, de la înălțimea cercetărilor făcute, ne sfătuiește: „Detectarea minciunii prin tehnici clasice necesită păstrarea tăcerii asupra intențiilor noastre. N-ar avea sens și ar fi chiar contraproductiv să-l avertizăm pe interlocutor că-i vom analiza comportamentul, gesturile, expresiile faciale, că-i vom trece vorbele prin sita unor criterii foarte precise, pentru a descoperi dacă minte sau spune adevărul. Ascunzându-ne intenția, comitem deci o minciună prin disimulare.” A fi detector de minciuni pentru a sesiza trimiterile manipulatorii, nu ar fi un lucru fără riscuri. Pentru a reuși, precizează autorul studiului , „trebuie să conștientizăm și să transformăm în act voluntar ceea ce mai înainte era automatism. Făcând aceasta, trebuie să ne concentrăm atenția asupra tuturor semnelor de minciună potențiale.” Asta fiindcă „mincinoșii și manipulatorii nu-și arată clar intențiile. Nu avem de unde ști dinainte că discursul care ne este servit este mincinos”.
Un alt sfat al autorului este acela că după ce am detectat minciuna și intenția de manipulare, trebuie să le supunem unei analize a costurilor și beneficiilor: „Dacă mizele nu sunt importante, adică dacă pierderile – în termeni de timp, de bani, de stimă de sine etc. – sunt considerate ca minime, sau cel puțin acceptabile, nu este cazul să ne îngrijorăm din cauza unei posibile minciuni. Dimpotrivă, dacă mizele au consecințe grave, dacă pierderile riscă să fie mult mai mari decât avantajele așteptate, atunci este normal să fim prudenți”.
Yves-Alexandre Thalmann identifică patru situații prin care se poate identifica o adevărată simulare sau o falsă minciună: 1)„nu punem la îndoială cuvintele interlocutorului, iar el ne spune adevărul (nu minte)”; 2) „punem la îndoială cuvintele interlocutorului, iar el efectiv ne minte”; 3) „falsul pozitiv (de a fi suspicioși) – suntem convinși că interlocutorul minte, dar nu este cazul”; 4) „falsul negativ (de a nu fi suspicioși)– acordăm încredere interlocutorului, iar acesta tocmai ne minte”.
Ca o concluzie, dacă citiți cu atenție volumul și analizați studiile de caz pe care n-am putut să le reiau în această prezentare, puteți afla diferite tehnici de detectare a minciunilor: „se explică în detaliu psihologia minciunilor comune (cele pe care le spunem cu toții) și complicitatea ce face posibilă manipularea: cel care minte ne spune ceea ce vrem să auzim”.
Ceea ce s-a prezentat până acum în legătură cu o eventuală confruntare cu un posibil mincinos ține de domeniul științific (cu precădere bazarea pe indiciile corporale). Autorul ne îndeamnă să părăsim această cale și să intrăm într-un demers empiric: „Nu ne mai interesăm de diferențele interpersonale generale, adică de indiciile de minciună în comparație cu cele care însoțesc exprimarea adevărului la majoritatea oamenilor ci de diferențele intrapersonale. Mai exact, ce diferă la interlocutorul nostru când spune adevărul sau când minte? Care sunt idiosincraziile sale?” Este vorba de ceea ce autorul denumește „linia de bază” (modul obișnuit de funcționare). Abaterile de la linia de bază dau indicii de stres, adică de posibile minciuni. Prin urmare să fim atenți la: 1) trei elemente cheie ale discursului – a) „cantitatea de lucruri generale și sărăcia detaliilor referitoare la fapte”; b) „slaba implicare personală și emoțională mai ales prin puținele „eu”-ri exprimate”; c)„ precizia memoriei, semn posibil al unei învățări a elementelor ce trebuie povestite”. 2) atenție la generalități - „persoanele care spun o minciună au tendința să restrângă cantitatea de detalii pertinente exprimate și să se refugieze în spatele generalităților. Procedând astfel, ele micșorează riscul de a se contrazice mai târziu”; 3) distanțarea emoțională – „aceasta este o altă caracteristică a minciunii. Implicarea personală este mai mică, ceea ce se traduce prin folosirea rară a pronumelui „eu”; 4) o prea mare exactitate – „mincinoșii au tendința să fie foarte exacți, chiar prea exacți în „amintirile” lor inventate”.
În afară de aceste patru elemente inventariate în mod empiric și validate de cercetări, Thalman mai adaugă altele nevalidate: încercările mincinoșilor de a câștiga timp, goluri în discurs, culpabilizarea interlocutorului și uitarea selectivă. Studiul prezentat se închide cu zece mituri greșite despre minciună: 1) „că minciuna și adevărul sunt elemente perfect separate”; 2) că minciuna dăunează calității relațiilor”; 3) „că există indicii total fiabile care trădează minciuna”; 4) „că indiciile nonverbale sunt cele mai eficiente pentru a detecta minciuna”; 5) „că mincinoșii se trădează prin semne emoționale”; 6) „că adevăratele amintiri sunt clare”; 7) „faptul că ești capabil să detectezi eficient minciunile îți conferă un avantaj semnificativ asupra celorlalți”; 8) „că subterfugiile experților în detectarea minciunii pot fi transpuse ușor în viața cotidiană”; 9) „că mincinoșii și manipulatorii sunt ființe fără scrupule și lipsite de valori”; 10) „că încrederea nu suportă nicio îndoială”.
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
DESCOPERIRE TOTALĂ (dactilic)
Este când soțu-o să vadă -
Ambii luați ca din oală -
Soața surprinsă, clar goală,
Chiar cu vecinul în cadă.(MIHAI HAIVAS)
PREMIERĂ INTERNAȚIONALĂ (amfibrahic)
Românii îl au - nu e haz! -
Salariul hibrid, evident :
Jumătate se duce pe gaz,
Cealaltă se dă pe curent. (MIHAI HAIVAS)
STRATEGIE DE SUCCES A FEMEII (anapestic)
De-i nervos, tu cu artă
Să dai jos tot și toate:
Un bărbat nu se ceartă
Cu femei dezbrăcate. (MIHAI HAIVAS)
COMPARAȚIE CONJUGALĂ
Un sot cu fire-aventuroasa,
Curiozitatea sa-si consume,
Spre-a sti ca e mai bine-acasa,
Întai a hoinarit prin lume. (VASILE LARCO)
SCOPUL SCUZĂ MIJLOACELE
Cu hoţii treaba e ciudată,
Ce pare-a fi de anvergură:
Suportă munca nenormată…
Căci iată, zi şi noapte fură! (VASILE LARCO)
LA BĂTRÂNEŢE
Copiii vin, îmi dau bineţe,
Trăiesc în limite umane,
Iar sprijin am la bătrâneţe…
În două trainice bastoane! (VASILE LARCO)
NEDUMERIRE
Cu-amantă-i mai neliniștit,
Că-i mistuit de-o întrebare:
Cum poți „domestici” cinstit
O „păsărică”... migratoare? (MAX OPAIȚ)
EFECTELE GLOBALIZĂRII INDUSTRIALE
Pensionari mai întâlnesc,
Dar simt că nu îmi vine bine;
Fiind nostalgic, mă gândesc,
C-au fost doar pentru ei... uzine!(MAX OPAIȚ)
EFECTE POSTDECEMBRISTE
Mă uit în jur acum și-mi pasă
Că „ nu pot da același ban”
Pe cel cu șapte ani de-acasă,
Sau cel cu șapte pe ... „ maidan”! (MAX OPAIȚ)
SCRIITORI CU GRĂMADA…
Când văd pe net atâția scriitori,
Invidia mă face să mă-nfurii
Și, din acest motiv, adeseori,
M-aș apuca și eu de scris… injurii! (IOAN TODERAȘCU)
LA DRUMUL MARE
Când doi tâlhari m-au dezbrăcat,
Nu m-am opus, că-i mare riscul,
Și doar cu pielea m-au lăsat,
Să aibă ce-mi lua și fiscul! (VASILE VAJOCA)
AVERTISMENT
Cu așa prietenie
Care nu-și prea are rostul,
Riști s-ajungi să faci pe prostul
Fără prefăcătorie. (MIHAI BATOG-BUJENIȚĂ)
A SCRIE DIN SUFLET
O poezie este minunată
Când e din suflet scrisă și din minte,
Când nu poți să-i adaugi o erată
Și când te-ndeamnă doar să iei aminte... (ȘTEFAN BAȘNO)
ELAN POETIC
Eu și în somn scriu poezie
Sonet, pamflet, mai des catrene
Și dimineața , pe hârtie,
Le scriu, dacă nu-mi este lene. (ȘTEFAN BAȘNO)
DEZAMĂGIRE
( Adresantul e cunoscut dar...)
Nu-i prima dată când constat
Că unii, înzestrați cu har,
În poezie-au excelat
Dar au un caracter murdar. (ȘTEFAN BAȘNO)
CĂ SUNT BĂTRÂN…
Doritoare păsărele
Pe centură se adună,
Însă când mă dau la ele…
Noapte bună! (PETRU IOAN GÂRDA)
REPLICI CU ADRESĂ, FĂRĂ CONTROVERSĂ
SĂ MOARĂ DUȘMANII MEI!
Elvețienii, tipi cu bani
Și credincioși în vremuri grele,
Fiind neutri n-au dușmani
Si-n consecință nici manele.(EMIL FELICIAN BODEA)
Adică ei trăiesc fără manele,
Fără Salam sau Vali Vijelie ,
Fără dușmani, scandaluri și belele???
Așa o viață, doar la ei să fie... (ȘTEFAN BAȘNO)
APĂ PLATĂ. APĂ PLATĂ
Vă anunț , cam cu durere,
Că la noi e scumpă apa.
Deci, atunci când dați cu sapa,
Cumpărați un bax de bere. (EMIL FELICIAN BODEA)
Cine mai dă azi cu sapa?
Poate politicienii
Când se sapă între ei
Ăii ce vândut-au apa
La francezi, de trei decenii
Și vând litrul cu cinci lei! (ȘTEFAN BAȘNO)
Trântorii ce ne conduc
Nu mai dau demult cu sapa.
Și când vin și când se duc
Sunt cu laptopul și mapa. (EMIL FELICIAN BODEA)
Politrucii cei mișei
Se tot sapă între ei ,
Însă dup-atâta sapă
S-or trezi cu toții-n groapă! (ȘTEFAN BAȘNO)
Sinceritatea în exces dă foarte mult d bănuit, fiind, de foarte mule ori,
o minciună frumos ambalată ! GHEORGHE BÂLICI)
Eu când aud "Sincer în spun!"
Mă las cuprins de bănuială
Și-așa am devenit imun
La orice tip de păcăleală! (ȘTEFAN BAȘNO)
RELATIVITATE
Cum lumea este în schimbare,
Nici nu mai știi când ai dreptate,
Că ce vezi tu-i „manipulare”
Și doar ce-ți spun… „realitate”!(NELU MATER)
Păi ca să nu fiu de poveste
Dacă îmi cade o gagică
Voi proceda la o adică:
O pipăi și-apoi urlu: Este! (ȘTEFAN BAȘNO)
ZI DE ÎNCHINARE
Este ziuă de-nchinare…
La biserică, la ușă
Stă, flămândă, speriată
Și desculță… o păpușă. (EUGENIA MIHU)
Am simțit un mod în gât
Și o lacrimă sub pleoape,
Omul a uitat demult
De iubirea de aproape... (ȘTEFAN BAȘNO)
Aprinde ibricul, femeie,
Și pune un gram de cafea,
Eu fug până-n Calea Lactee
Să-ți aduc, în batistă, o stea! (DUMITRU GRUI)
Neavând cafea o boabă
Tipul a venit la ea,
Dar fiind băiat de treabă
I-a adus cadou o stea! (ȘTEFAN BAȘNO)
TEST IQ PENTRU CANDIDAȚI
Să-i recunoști dinainte
Pe deputați, președinte;
Și să nu îi mai alegi,
Pe inculți, pe proști, pe blegi. (Dumitru BUJDOIU)
DOI BEȚIVI LA CRÂȘMĂ
- Băi Bolojane Ilie,
Nici noi n-avem energie,
Masa e goală, pustie,
- N-avem nicio baterie. (Dumitru BUJDOIU)
SCHIMBARE DE LOOK
Zice soața supărată:
- Mi-am schimbat, ieri, ten și freză,
Fă-mi un compliment, bă “tată”!
Soțul: - Arăți tot obeză. (Dumitru BUJDOIU)
PLICTISEALA DE SEX*
Am citit reclama mult,
Însă nu-i mare scofală;
Ei vând prafuri de putut,
Dar și de sex-plictiseală? (Dumitru BUJDOIU)
*(Titlu unei întregi pagini-reclamă la capsule
de potență, în Libertatea din 17.8.2026)
LA 50 DE ANI DE LA ABSOLVIRE
S-au iubit mult în liceu,
Dar azi sunt loviți de soartă;
- Să știi, că e mort al meu,
- Te-anunț că…și-a mea e moartă. (Dumitru BUJDOIU)
URMARE DIVERGENȚELOR DE OPINII, A FOST ÎNTRERUPTĂ
TEMPORAR CONSTRUIREA ZIDULUI DINTRE SUA ȘI MEXIC
Greu să lupți și cu migrantul,
Să nu tulburi nici landșaftul.
Cum să ții integral parcul,
Dar să nu folosești arcul? (NICOLAE MĂTCAȘ)
CINE ȘI-A BĂGAT COADA?
Un mops când latră la un elefant,
O lume se amuză și distrează,
Nici gând pe loc să-ntrebe alarmant:
Dar cine, de la spate, -l stimulează? (NICOLAE MĂTCAȘ)
OPERATORII DE DRONE STRĂINI
CÂND VOR FI TRAȘI LA RĂSPUNDERE PENTRU PROVOCĂRI?
Zboară drone prin măhale
Ca-ntr-un sat fără de câini.
Dirijorii n-au semnale
Că și-aicea sunt stăpâni? (NICOLAE MĂTCAȘ)
„BUCĂȚI DE POLISTIREN”?
Dronele cu explozibil
Le distrugem, nepoftite.
Cine l-a smuci sensibil
Și pe cel ce le trimite? (NICOLAE MĂTCAȘ)
PRIMUL LA COMUNICARE,
PRIMUL ȘI LA DERUTARE
C-a fost una, c-au fost două,
Rătăcite sau cu scop,
Detonante amândouă
Sau doar una, ca un clop,
S-a-ncurcat ministrul tare:
Gafă de comunnicare! (NICOLAE MĂTCAȘ)
SĂ SE VADĂ CĂ-I RUSÍA
Nu c-ar vrea să ne șocheze,
Să ne bage-n năbădăi.
Putin vrea să relocheze
Mii de cetățeni ai săi
În orașele-ocupate
Din Ucráĭna suverană.
Știrile nu-s decupate
Dintr-o sângerândă rană? (LERU CICOARE)
LEGE-A ECHITĂȚII, NU-A MĂRIRII?
Dacă Legea de salarizare
Nu face sporiri, prin ce-aburire
Doar la cei sărmani e de reglare,
Iar la demnitari e de mărire? (LERU CICOARE)
DISCREPANȚĂ RAZANTĂ
Falsa Lege a salarizării
Cum să-mpace cel mai sceptic om,
Când distanța dintre el și ștabii țării
De la plug e pân-la cosmodrom??! (LERU CICOARE)
PROIECTUL LEGII SALARIZĂRII RESPINS DE BRUXELLES
O „ofertă de nerefuzat”,
Absolut ascunsă de români,
Cum de-a fost, dar, net și dintr-odat’,
Refuzată-n centru de stăpâni? (LERU CICOARE)
OPINIA UNUI LIDER DE PARTID PARLAMENTAR
CONVOCAT LA DISCUTAREA LEGII SALARIZĂRII
Spre palat cu sârg zorim
Să dezbatem în neștire
Un proiect splendid, sublim,
Lipsă cu desăvârșire. (LERU CICOARE)
PENTRU A IEȘI DIN IMPAS
Legea, bat-o vina, ca să treacă,
Faceți o destindere buiacă:
Grila clară de la demnitari
Tr
ceți-o la medici și-edecari! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
INCOMPATIBILITATE
Să tai inima te lasă
Din bursa elevului,
Iară tu să zbori acasă
Pe bănuții statului? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CINE ARE SĂ MAI ALERGE PE STADIOANE?
Le iei pâinea de la gură
Și le ridici stadioane?
Dar la falnica-ți bravură
Vor mai fi câte persoane? (NICOLAE CRIHNEANU)
CARE ONG-URI OCROTESC OMUL?
Cum privim, sub pod, suburșii,
Din piemont ne ochesc urșii.
În avale, de pe falii,
Câini turbați, latră șacalii. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
URGENȚA SE ANULEAZĂ
Brusc, o pană de curent
A-ntrerupt orice „urgent”.
Bine-ar fi ca pana, tată,
Să nu fie provocată. (NICOLAE CRIHĂNEANU)