O CARTE CA UN SUFLET CARE LOCUIEȘTE ÎN DOUĂ TRUPURI
Ștefan - Cornel Rodean este autorul a 12 volume de epigrame, proză scurtă, parodii, fabule eseuri etc. Despre trei dintre ele am scris în rubrica mea, ”Loc de dat cu… epigrama”.
„Poezioare cu tâlc” (Editura A.T.U., Sibiu, 2019, ediția a II-a, revizuită), un volum a cărui texte trec dincolo de puterea simbolului, impunând jocuri logice cu tente distractive, obligând cititorul rezolvitor să apeleze la inteligență, la cultura sa și, nu rareori, la dicționare. Volumul, așa cum se precizează în subtitlu, este unul de „enigmistică rebusistică versificată”, făcându-și prezența afereza, androginul, apocopa, bariotropul, logogriful, metagrama, monoverbul epentetic, scartul, șarada și zeppa, evidentă fiind atât utilitatea culturală, cât și valoarea științifică a acestora.
În „Sănătate și noroc” (Editura A.T.U., Sibiu, 2024) fiecare povestire constituie o formă de discurs diaristic, respectând cu asupra de măsură cea de-a cincea lege a acestui domeniu: este evidentă relația autor – narator – personaj, în sensul că sunt una și aceeași persoană. Pentru o bună relevanță a discursului, autorul folosește diegeza, în sensul istorisirii pe îndelete a întâmplărilor. Ștefan-Cornel Rodean pune accent pe funcțiile prozei narative mulate pe cultura sa, mediul prezentat și, suficient de evidentă, starea afectivă. Ce este și mai important, Ștefan-Cornel Rodean are capacitatea de a pune în evidență intenția narării, aceea de a finaliza, in peroratio, fiecare text cu o poantă.
Într-un alt volum, „Din nou pe frontul epigramei”(Editura A.T.U., Sibiu, 2018), concepția acțiunilor de luptă (după cum o spune autorul pe înțelesul civililor) explică situația de pe „front” până în prezent și cum are de gând „să lupte” în continuare. Textul care suplinește ceea ce ar trebui să se numească a fi un „cuvânt înainte”, exprimă unele intenții, dintre care rețin trei: dragostea și atașamentul față de epigramă, buna credință și faptul că nu se dezice de nicio opinie exprimată în articolele publicate.
Cel de-al doilea autor, George Eftimie, este arhitectul a 6 volume de epigrame și poezii. În „Loc de dat cu… epigrama” am scris despre toate cele șase volume. În „Pastile antistres” (Editura „Teocora”, Buzău, 2024) scopul lui George Eftimie este unul vizibil, acela de a nu farda nimic, recompunând prin epigramele sale partea ubuescă a prezentului. La apelul observaţional al autorului, răspund prezent toate specimenele. „Reverberaţii din Ţara Luanei” (Editura „Teocora”, Buzău, 2024; prefaţa: Girel Barbu) e un volum care pune în opoziţie liniştea din Ţara Luanei cu zbaterile lumii. Acest topos este un loc pe care postmodernismul nu l-a atins. Există aici, în Ţara Luanei, o etică ortodoxă faţă de spiritul postmodernismului. Oamenii Luanei au o răbdare proverbială, ei dau totdeauna mai mult decât cer, mulţumindu-se cu ce le dă elementele locului.
Am în față un nou volum scris la două minți de Ștefan-Cornel Rodean și George Eftimie: „Doi epigramiști de clasă” (Editura A.T.U., Sibiu, 2026). Volumul este rezultatul unui fenomen numit simultaneitate, pe care îl găsim asociat cu succesiunea, în kantianul principiu al permanenței substanței și elaborat în „Critica rațiunii pure”. La cei doi autori simultaneitatea nu o putem trata în manieră einsteiniană, apelând și la viteză, ar fi prea complicat, ci în manieră kantiană, adică raportând-o la timp: simultaneitatea este relația între două evenimente care au loc în același timp, într-un anumit sistem de referință. Cei doi autori s-au reîntâlnit la 47 de ani distanță, în primăvara anului 2017, la Festivalul Național de Epigramă „Cât e Buzăul de Mare”, la care Ștefan-Cornel Rodean era invitat, iar George Eftimie doar spectator. Geneza acestui volum de epigrame este explicată de unul din autori, George Eftimie, în „cuvântul înainte” intitulat „După ani și ani”: „Ideea cărții a pornit de la Ștefan-Cornel Rodean, care, cu umorul care-l caracterizează, amintindu-și de anii liceului, mi-a propus o colaborare sub titlul „DOI EPIGRAMIȘTI DE CLASĂ (clasa a XII-a G)”, cu referire la anii petrecuți în aceeași clasă la liceul militar. Pentru cei care o vor citi, sper să nu le fie de mirare că astăzi vorbim de viteze de internet de 7G, noi fiind dăruiți de soartă cu 12G (clasa la care am terminat liceul), când nu se inventase internetul”. Pe 200 de pagini și sub umbrela unei ironii vehemente și sub cupola unui singur gând, cei doi autori așază câte trei epigrame pe pagină, Ștefan –Cornel Rodean alegând paginile impare, cele pare revenindu-i lui George Eftimie. Ambii sunt maeștri ai versificației și buni cunoscători ai mecanismelor epigramatice.
Această carte este o operă deschisă, o alcătuire de doze farmaceutice de vicii, obligând cititorul la reflecții: ȘTEFAN – CORNEL RODEAN: Parlamentarii noștri – În plen, în sală, rânduri-rânduri,/ Aleșii par căzuți pe gânduri,/ Dar, de-i trezești, ceva să spună,/ Observi că sunt… căzuți din lună.”; Muza mea – „Eu m-am rugat de multe ori/ Să am doar trează muza; Domnul/ M-a ascultat, și-acuma somnul/ Îi prinde doar pe cititori…”; Epitaful tranziției la români – „A fost – în viață – cam nătângă/ Și nici acuma nu mai poți/ Să faci pe cineva s-o plângă,/ Că doar… i-a îngropat pe toți!; GEORGE EFTIMIE: Automedicație – „Asistenta-i doctorie/ Cu efect pur hormonal,/ Orice medic o prescrie…/ Pentru uzul personal.”; Cu soț electrician – „Meseria-i meserie,/ Iar soața, o minune,/ Suferea de isterie,/ C-o ținea în tensiune.”; Guvernare – „Stânga zice și-apoi face/ Numai după cum îi place,/ Dar și dreapta, ca satrapul,/ Face…cum o taie capul.” Volumul acesta mă obligă să folosesc o vorbă a lui Aristotel: „este un suflet care locuiește în două trupuri”, unul al lui Ștefan-Cornel Rodean și unul al lui George Eftimie.
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
DESCOPERIRE TOTALĂ (dactilic)
Este când soțu-o să vadă -
Ambii luați ca din oală -
Soața surprinsă, clar goală,
Chiar cu vecinul în cadă.(MIHAI HAIVAS)
PREMIERĂ INTERNAȚIONALĂ (amfibrahic)
Românii îl au - nu e haz! -
Salariul hibrid, evident :
Jumătate se duce pe gaz,
Cealaltă se dă pe curent. (MIHAI HAIVAS)
STRATEGIE DE SUCCES A FEMEII (anapestic)
De-i nervos, tu cu artă
Să dai jos tot și toate:
Un bărbat nu se ceartă
Cu femei dezbrăcate. (MIHAI HAIVAS)
POVESTEA VORBEI
În trecut când nu vorbeai
Veşnic ascultat erai,
Azi când sărăcia-i multă,
Strigi, dar nimeni nu te-ascultă. (VASILE LARCO)
PREFERINŢE
Românii toţi vor să trăiască-n pace,
Preferă-un vin direct de la butoi
Şi muzica, se vede că le place…
Căci multe sunt „cu cântec” pe la noi. (VASILE LARCO)
PUNCT DE VEDERE IDILIC
În viaţa veşnic amoroasă,
Călcând alături nu-i o vină
Doar n-o să ai desert la masă
Mereu aceeaşi savarină! (VASILE LARCO)
SĂTEANUL ŞI TELEFONIA MOBILĂ
Din vârf de deal azi nu mai strigă
Şi procedează în alt chip,
Când el doreşte-o mămăligă
Nevestei sale-i dă un bip. (VASILE LARCO)
PROMISIUNE
Deși păcate am puține,
În ziua dreptei judecăți
Eu vă promit că iau cu mine
O groază de prejudecăți. (GRIGORE COTUL)
URARE UNUI POLITICIAN
De ziua ta, în mod firesc,
Îmi trec prin minte-atâtea gânduri
Și-atât de multe îți doresc,
De nu-mi încap în patru rânduri. (GRIGORE COTUL)
BĂTRÂNII DIN OCCIDENT
Deși au dus o viață de sportivi
În bunăstarea țărilor din vest,
Ei nu mai sunt atât de longevivi,
Că-i îngrijesc femeile din est. (GRIGORE COTUL)
NELINIȘTE
Se-ntâmplă să privesc acum cu teamă
Nevasta; când mă-ntorc acasă-n bloc;
Fiind băut, o bag mai mult în seamă,
Căci uneori, văd două la un loc! (MAX OPAIȚ)
ALTERNATIVE
La sport se-nvață a răbda,
Făcând din asta o virtute,
Pe care nu o poți avea,
Când sportu`-l faci cu ...„ parașute”! (MAX OPAIȚ)
RADIOGRAFIE SOCIALĂ
Minciuna stă cu „Regele” la masă,
Că-n țară sunt bucate pentru toți;
De cei cinstiți, niciunuia nu-i pasă;
Ei nu încap ( flămânzi!) de ...„mafioți”! (MAX OPAIȚ)
PĂCĂLEALĂ
Unii zic că ești deștept
Dacă-i tragi pe alții-n piept!
Eu nu cred că e-o scofală
Să trăiești din păcăleală... (ȘTEFAN BAȘNO)
ENERGIE FOTOVOLTAICĂ
O dăm aproape gratis dimineață
Iar mai târziu, la înserare.
O cumpărăm pe-aceeași piață
La preț de zece ori mai mare!!! (ȘTEFAN BAȘNO)
PUTEREA EPIGRAMEI
Epigrama excelează
Când îi spune STOP tristeții
Și, citind-o, se distrează
Până și analfabeții. (AXENTE IUGA)
POLITICUL ȘI PRESA
Încasează-un ban și minte,
Bla, bla, politicianul,
Ziaristu-n schimb, cuminte,
Minte... și-ncasează banul. (AXENTE IUGA)
DE MÂNCARE
Mușchiuleț din piept de pui,
Mai gustos ca tine nu-i,
Nu-i decât, stropit cu țuică,
Mușchiuleț din piept de ... puică. (AXENTE IUGA)
CRIZA ENERGETICĂ
Azi, când decidenții pun
Cernavodei stopul,
Apele secate spun:
- După noi potopul! (AXENTE IUGA)
TOAMNA SE NUMĂRĂ ȘI PREMIERII
Toamna ne bate la ușă;
Nicușor parcă-i mătușă,
Își pune în cap cenușă,
Scoate-un premier din gușă. (Dumitru BUJDOIU)
LA CE RECLAME NE UITĂM?
În trecut, la lungi excursii,
La mașini, apartamente;
Mai ieri, la farduri, emulsii,
Azi, hrană, medicamente. (Dumitru BUJDOIU)
DORINȚĂ DE TELESPECTATOR
Să nu-i mai văd pe ecran,
Pe Dan și pe Bolojan,
Pe Petrov și pe Becali,
Pe politruci proști și canalii. (Dumitru BUJDOIU)
ATENȚIE LA OMONIME
Cu vecinul ești certat,
Dar nu-i zice: - Mânci rahat!,
Că te-obligă-n mod firesc,
Să-i aduci d-ăla…turcesc. (Dumitru BUJDOIU)
AMOR SĂPTĂMÂNAL
Necredincioși, însă tineri,
Fac sex și-n zile de post;
(Nu recunosc, n-are rost),
Ea, miercurea și el, vineri. (Dumitru BUJDOIU)
SALUTUL FRĂȚESC AL MOSCOVEI
DE ZIUA INDEPENDENȚEI RM
Pân-la gât prinși în război,
Rușii n-au uitat de noi,
Trimițând pe căi știute
Drone cinci să ne salute. (NICOLAE MĂTCAȘ)
NAGÂȚ DE ȘEF
A îmbogățit folclorul
Nazul Președintelui:
N-aprobă ce-a vrut poporul,
Ci doar ce vrea mușchii lui! (NICOLAE MĂTCAȘ)
DACĂ ȘCOALA NU, NICI POSTUL?
Postul deținut, simpatic,
Nu ne-nvață, diplomatic,
Să fim nici mămăligoși,
Nici, ca-n piață, belicoși? (NICOLAE MĂTCAȘ)
ACELAȘI: BUN - O DATĂ, RĂU – DE FIECARE DATĂ
A fost bun, reproș – nici bechi,
Să dea jos guvernul vechi.
Să propună-un nou la vot,
N-are voie: - i ... sanculot! (NICOLAE MĂTCAȘ)
CÂT DUREAZĂ INTERIMATUL UNUI GUVERN?
Căzuți la vot prin moțiune
Pân-intră alții-n funcțiune,
Dar zi și tu că n-au noroc:
Interimari fără soroc! (NICOLAE MĂTCAȘ)
CA SĂ NUMEASCĂ UN CANDIDAT LA FUNCȚIA DE PRIM-MINISTRU,
PREȘEDINTELE LE CERE LIDERILOR DE PARTID DIN PARLAMENT
GARANTAREA NUMĂRULUI NECESAR DE VOTURI
Cum să ceri de sus, din centru,
Dinainte-un număr „pentru”?
Nu știu cei din cabinet
Orice vot că e secret? (LERU CICOARE)
TEAMA DE ALEGERI ANTICIPATE
Din sloganurĭle moderne
Ce-alége-ún oportunist?
Mai bine fără guverne,
Decât unul extremist! (LERU CICOARE)
SCHIMB DE PUTERE
Un guvern prin vot demis,
Cum să-l rogi din post să plece?
Pune-un altul, nou, promis,
Ca să-l bage sub duș rece! (LERU CICOARE)
CONTRAST IZBITOR
Cei asistați, de azi pe mâine,
Cu greu își iau un colț de pâine,
În timp ce-aleșii lor fac, pudici,
Turism politic pe bani publici. (LERU CICOARE)
PARADOX
Avem la grâu că am hrăni popoare,
Dar ai putea să tâlcui realmente
Cum cel mai mar’-exportator de cereale
E cel mai mar’-importator de alimente? (LERU CICOARE)
CUM NE PREGĂTESC POLITICIENII
„Apa caldă s-ar putea scumpi”.
„Energia – douăzeci la sută”.
„Scoarță de copac vom molfăi”...
Să fugim în lume: treaba-i slută! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CA ÎN ALTE MESERII BĂNOASE
Comisarii din ANPC*
Sunt trimiși cu ziua la produs
Bani din ștraf din gros din fitece.
Altfel sporul lor pe vânt s-a dus. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
*ANPC (abr.) – Agenția Națională pentru Protecția Consumatorilor.
NU-I AC DE COJOCUL LOR?
Ce ți-e o obște-n calm de quakeri
În adâncul ei retrasa
C-un mănunchi semeț de hackeri
Ce-au pătruns și-n codul NASA? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
LĂUDATUL PROIECT DE LEGE A SALARIZĂRII A FOST RESPINS
O „ofertă de nerefuzat”
Cum de-a suferit și șah, și mat?
Tace cel ce toată ziulica
Ne-aburea, umblând cu fofârlica. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CONCURENȚĂ ȘI PUBLICITATE NELOIALĂ
Patiser de croasante,
Concurent cu nea Pazvante,
Ben, bârfindu-i merdeneaua,
Îi căzu pe cap beleaua:
Orice mușteriu trăgea
La miros de telemea! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
REPLICILE LUI ȘTEFAN BAȘNO
IUBIREA
Să fim sincroni cu omenirea,
La noi, etapele se ard
Și azi, simțim firesc, iubirea,
Când trecem de la CORD la... CARD! (NICĂ JANET)
Când treci de la cord la card
Dragul meu poet și bard
Ai trecut de la iuubire
La banala moștenire... (ȘTEFAN BAȘNO)
ADEVĂRUL
Cum a spus latinul cult,
De-i în vin, şi-n van îl negi,
Adevărul cel mai mult
E în cârciumi și-n bodegi! (NICĂ JANET)
Adevărul în zadar
Îl tot cauți în pahar
Adevărul cel de soi
Îl găsești într-un butoi! (ȘTEFAN BAȘNO)
ALEGERILE
Dacă vreţi să-mi ştiţi părerea,
Când alegeri sunt, socot
Că, de fapt, e ÎNVIEREA
Morţilor ce merg la vot. (NICĂ JANET)
Da, dar ce ne facem, frate.
Dacă sunt anticipate?
Sper, votanții din mormine,
Poate au mai multă minte! (ȘTEFAN BAȘNO)
GINECOLOGUL
E unul ce, din vremea mumii,
Cu ochii bulbucați ca varza,
Din toate păsările lumii,
Colaborează doar cu…barza! (NICĂ JANET)
Si ce n-ai înțeles aici?
După atâtea păsărici
Pe care le-a tot studiat
Săracul, s-o fi săturat... (ȘTEFAN BAȘNO)
VINUL
Afirm cu toată anvergura,
Şi asta îi sporeşte fala,
Că vinul este băutura
Ce nu suportă verticala. (NICĂ JANET)
Și eu afirm cu toată gura
După mai multe întâmplări
Că vinul este băutura
Care preferă trei cărări... (ȘTEFAN BAȘNO)
BURLACUL
S-a lămurit un mic aspect
Real și, totuși, incredibil:
Burlacu-i un bărbat PERFECT
Ce, însurat, e…PERFECTIBIL! (NICĂ JANET)
Eu zic că totuși n-ai dreptate
Era perfect pe jumătate
Doar după ce s-a măritat
Ajunse-ntreg cu-adevărat! (ȘTEFAN BAȘNO)
DEMOCRAŢIA
Democraţia cu “binoame”,
Dulapuri ce ascund “schelete”,
E-acolo unde, mort de foame,
Îţi vine să înjuri cu sete. (NICĂ JANET)
Democrația este deci
Găselnița la vechii greci
Să-l păcălească pe tot prostul
Că-și are în cetate rostul! (ȘTEFAN BAȘNO)