O LUME FASCINANTĂ: CEA A MINCIUNII ȘI A MANIPULĂRII (1)

Yves-Alexandre Thalmann este doctor în științe naturale și profesor de psihologie la Colegiul Saint-Michel din Fribourg (Elveția). Despre un studiu al său,  „Prostia în cunoștință de cauză”, am scris în „Loc de dat cu… epigrama” nr. 404. O altă carte a acestui autor, una considerată celebră, este „Minciună și  manipulare” (Editura „Niculescu”, București, 2019).

CITEȘTE ȘI: "Revine canicula: Cod Galben anunțat în județul Botoșani!"

 

Încă de la început  Yves-Alexandre Thalmann ține să precizeze că există o legătură strânsă între minciună și manipulare. Autorul pleacă de  la constatarea că 80% dintre minciuni rămân neobservate  în viața cotidiană și de aici credința că oamenii nu se pricep să decodeze minciunile. De aceea, primul capitol al studiului se intitulează „Cum să decodăm minciuna”. O primă cale ar fi comunicarea nonverbală care, atenție!, autorul crede că „nu mai este ce era”. Pentru recunoașterea  unui mincinos există un trio câștigător: o privire care se eschivează, gesturi nervoase și stările de agitație și fâțâială. Acestora li se adaugă alte semne considerate „infailibile”: „mișcările brațelor, ale picioarelor și ale degetelor; variația ritmului vorbirii, schimbarea intonației, direcționarea privirii spre stânga sau pe dreapta, transpirația, manipularea părului, a hainelor sau a obiectelor”.

Un alt capitol este dedicat emoției, ca fiind una din marile mistere ale vieții. Când aceasta pune stăpânire pe un om se observă  bătăi accelerate ale inimii, respirație precipitată, temperatură corporală în creștere, mușchi încordați, modificări ale fluxurilor sanguine, scăderea poftei de mâncare, încetinirea tractului gastrointestinal și expresii speciale independente de voința noastră ale mușchilor feței. Toate cele enumerate pun bazele funcționării detectorului de minciuni, denumire cu care Thalmann  nu e de acord, considerând că mai degrabă s-ar numi „detector  de emoții”. Autorul consideră că patru emoții fundamentale „dau loc unor expresii faciale caracteristice și universale: sunt întâlnite la fel peste tot pe pământ”. Ele sunt:  BUCURIA, TRISTEȚEA, FFRICA și FURIA sau CONTRARIETATEA.  Cercetările realizate de Thalmann au reliefat că două sunt emoțiile specifice minciunii: 1. frica de a fi descoperit; 2. posibilitatea de a simți vinovăția, dar trebuie ținut cont că „unele persoane resimt o adevărată plăcere să mintă, chiar sunt mândri de asta pentru ele, o minciună reușită este o dovadă de abilitate sau de inteligență, un fel de semn de superioritate în raport cu ceilalți”. De aceea, concluzionează autorul,  „un bun mincinos este un mincinos pregătit”. 

„Puterea cuvintelor” este un capitol al cercetării  care ceste explicat astfel: „Prin definiție, minciuna se ascunde în cuvinte: fie că le denaturează și le face să spună ceea ce nu există, fie că le reduce la tăcere pentru a le împiedica să spună ceea ce există”. Însă, dacă prin cuvinte devine posibilă minciuna, suntem asigurați că tot prin cuvinte poate fi cel mai bine reperată, pentru că minciuna este mai bine detectată prin vorbire. O situație interesantă , pe lângă altele, este cea care pune în discuție amintirile. Cât adevăr există în cărțile de memorii, sau cât adevăr pun autorii unui jurnal, fie el intim sau extim?  Din această perspectivă, Thalmann consideră că: „În ceea ce privește fabricarea amintirilor își dispută întâietatea două teorii: 1. „cea a corespondenței (are în vedere cea mai bună adecvare posibilă la realitate a ceea ce a fost trăit. Amintirea trebuie să reflecte cât mai bine evenimentul trăit); 2. „cea a coerenței (  care răspunde unui cu tot alt obiectiv. Această regulă implică faptul că amintirea să nu intre în contradicție cu convingerile noastre despre noi și lumea care ne înconjoară”). Dacă timpul mărturisirii nu coincide cu  timpul trăirii, autorul crede că  „amintirile noastre sunt un fel de reconstituiri precare ale evenimentelor din trecut, alterate la fiecare rememorare. Această fragilitate se explică prin faptul că amintirea însăși nu este o informație monolitică stocată într-un anumit loc din creier”. De multe ori venim în fața cuiva cu false amintiri care nu ar fi altceva decât evenimente clasate în memorie ca amintiri ce nu le-am trăit în mod real. Pe  unele, deși le avem clare,  le falsificăm în mod deliberat,  De aceea când citesc memorialistică, sunt foarte atent la logica discursului autorului. Interesant este că psihologii  disting două mari tipuri de memorie pe termen lung: 1. „memoria episodică (care formează autobiografia noastră și care înmagazinează urmele evenimentelor marcante din viața noastră, lăsând deoparte detaliile și informațiile care nu sunt pertinente); 2. „memoria semantică (cea care conține toate cunoștințele noastre, are caracter enciclopedic)”.  Oricum, până aici, Thalmann e convins că : A MINȚI CERE MAI MULT EFORT DECÂT A SPUNE ADEVĂRUL”.  Priviți la efortul politicienilor  puși în situația de a spune minciuni! Capitolul care se ocupă cu psihologia minciunii vine cu două întrebări: „Sunteți un bun mincinos?” și „Sunteți dotat pentru minciună?”  Se pare că da atunci când  vrem să punem un zid pentru apărarea intimității, când e vorba la femei despre pudoare, când vrei să  placi cuiva,  când pui empatia sub semnul întrebării, când nu vrei ca orice adevăr să fie auzit, când vrei să „ungi” mecanismele interacțiunii sociale, când vrei să păstrezi bune relațiile sociale etc. (VA URMA)

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

 

 

LA MOARTEA UNUI SOȚ

Curg lacrimi, lumea este agitată,

Sunt pregătiri, sar mulți în ajutor,

Iar văduva-i atât de ocupată…

Abia că are timp de coafor. (VASILE LARCO)

 

 

ELECTORALĂ

Candidații să ne-alinte

Vin în stilul personal:

Cu promisiuni-nainte

Și cu scuze în final. (VASILE LARCO)

 

 

DICTATORUL

În al politicii nou val

Se crede-a fi puternic, tare,

Pe cine-l vede „vertical”

Urgent îl calcă în picioare. (VASILE LARCO)

 

 

SEXUL PENTRU BĂRBAȚI ESTE...(dactilic)

O datorie, cu soața „stăpână”,

Artă devine cu-amanta-n reprize,

Chiar o pomană c-o doamnă bătrână

Și-un sacrificiu cu mâna... în crize. (MIHAI HAIVAS)

 

 

AVANTAJ SENILITATEA (amfibrahic)

Cu trupu-aplecat, rupt în două,

Bătrânul, ce-o „sută-apucase”,

Primi alocație nouă,

Că-n mintea copiilor dase. (MIHAI HAIVAS)

 

 

MONOTONIA ÎN CUPLU DĂUNEAZĂ (anapestic)

O soție lipsită de draci,

Iar cu dânsa, prea bine te-mpaci,

E o ciorbă lipsită de sare,

Nici un haz căsnicia nu are! (MIHAI HAIVAS)

 

 

EPIGRAMA

Pe câmpia literară,

Epigrama-i, s-ar părea,

Pentru unii, floare rară,

Pentru alții, iarbă rea. (VASILE VAJOGA)

 

 

OPȚIUNE

Făr`a fi un misogin

Cu pretenții foarte mari,

El preferă din vecini,

Una „GRASĂ” de... Cotnari! (MAX OPAIȚ)

 

 

„CONDIMENTE”... EPIGRAMATICE!

Când o poantă-n epigramă

Pișcă uneori și doare,

Parcă faci așa reclamă,

La „ PIPERUL ” bun și... „SARE”! (MAX OPAIȚ)

 

 

ALTERNATIVĂ

Am nevastă și mi-e bine;

N-o mai țin acum în frâu,

Că gândesc mai mult la mine

Când o văd cu... „poale-n brâu”!  (MAX OPAIȚ)

 

 

PROMISIUNE
Deși păcate am puține,
În ziua dreptei judecăți
Eu vă promit că iau cu mine
O groază de prejudecăți.  (GRIGORE COTUL)

 

URARE UNUI POLITICIAN
De ziua ta, în mod firesc,
Îmi trec prin minte-atâtea gânduri
Și-atât de multe îți doresc,
De nu-mi încap în patru rânduri. (GRIGORE COTUL)
 

 

BĂTRÂNII DIN OCCIDENT
Deși au dus o viață de sportivi
În bunăstarea țărilor din vest,
Ei nu mai sunt atât de longevivi,
Că-i îngrijesc femeile din est. (GRIGORE COTUL)

 

 

DARWINIANĂ

Am dat pe gât un kil de rom

Să am curaj la cățărat,

Apoi am coborât din pom,

Dovadă c-am evoluat. (PETRU-IOAN GÂRDA)

MAESTRULUI CONSTANTIN BRÂNCUȘI

Neputând defel să-mproști

Cu acuze,-ai afirmat:

V-am lăsat săraci și proști,

Însă, văd c-ați progresat…  (IOAN TODERAȘCU)

 

 

FEMEIA ÎN EPIGRAMĂ

Femeia-ntr-un subtil demers,

Jucând adesea-n viață teatru,

E lăudată-n primul vers…

Și ponegrită-n versul patru! (VALENTIN DAVID)

 

 

DE ZIUA EPIGRAMEI

N-are ritm și n-are rimă,
E nasol dar nu e crimă,
Însă epigrama-i boantă
Dacă-n coadă n-are-o poantă! (ȘTEFAN BAȘNO)

Epigrama e catrenul
Ce în mod civilizat
Te face să faci ca trenul
Dacă tu ești cel vizat! (ȘTEFAN BAȘNO)

Unu-a scris o epigramă
Bună să o pui în ramă,
Potrivită ca hârtie
Spate la fotografie! (ȘTEFAN BAȘNO)

Nu am nici soacră, nici amantă
Și de-aia sunt oleacă trist
Mai scriu din când în când o poantă
Dar nu mă dau epigramist... (ȘTEFAN BAȘNO)

 

 

UNUI AVIATOR RUS

Decolând din Krasnodar

N-a ajuns până-n Ciukotka:

Mai avea benzină, dar

I se terminase votca. (ION DIVIZA)

 

 

DEZINTERES

La șpriț de dimineață,

Acum la morgă-i dus

Că n-a pus preț pe viață…

Nici medical n-a pus! (GEORGE EFTIMIE)

 

 

CERNAVODĂ S-A ÎNCHIS

Au închis  centrale, mine,

Dar n-au pus nimic în loc,*

La Jilava, ar fi bine,

Să-i închizi pe toți, în bloc. (Dumitru BUJDOIU)

*Băsescu, Iohannis, Nicușor, Dăncilă, Orban, Cîțu,

Ciucă, Ciolacu, Popescu, Bolojan, Miruță și alții sunt

vinovați de dezastrul energetic al țării.

 

 

REPLICILE LUI ȘTEFAN BAȘNO

ROLUL DE A FI

și rămân

aproape transparentă

ca geamul prin care dimineața intră

fără să știe că aici

în spatele reflectoarelor

cineva repetă de o viață întreagă

rolul de a fi  (LIDIA ZADEH)

 

Între ètre et avoire

Scria Sartre, filozoful,

"A avea" e un coșmar

Iar "a fi" inseamnă oful! (ȘTEFAN BAȘNO)

 

 

POETUL vs. EU

„Văd poeți ce-au scris o limbă,

Ca un fagure de miere”;

Eu văd critici care-o schimbă

Într-un fagure de…fiere! (GEORGICĂ MANOLE)

Coane George, să faci miere

Trebuie sa zbori, să strângi,

Dar ca să împroști cu fiere

Te aduni lângă nătângi... (ȘTEFAN BAȘNO)

·

 

OBSERVAȚIE

Beau un pahar sau două, trei,

Creându-mi starea mea de bine,

Când mă-ntâlnesc cu-amicii mei

Și mă îmbăt când n-am cu cine... (GHEORGHE BÂLICI)

 

Singur eu nu beau nici apă,

Băutura-i minunată

Numai dacă la agapă

Este bine descântată! (ȘTEFAN BAȘNO)

 

 

FERICIREA STĂ ÎN LUCRURI MICI

-Tu știi,mă,că fericirea o fac lucrurile mici?

Filozofic,către Mitru,zice Ostoitu Brici.

-Și anume care lucruri? -Un yaht mic,o mică vilă

În care să faci amor cu Liana lui Feștilă... (ION MARIS)

 

 

Ai mașină, ai și vilă,

Nu mai poți să faci amor

Cu Liana lu' Frățilă

Că-i țarancă-n dormitor... (ȘTEFAN BAȘNO)

 

 

STAREA ADEVĂRULUI

Prea ne-am întrecut cu gluma

Azi - vorbind de adevăr;

Cum se simte el acuma,

Când îl iau toți în răspăr? (IULIAN BOSTAN)

 

Adevărul? Ce scofală!

Ia, acolo-o vorbă goală,

Dacă vrei să faci un șmen

Fii baron Münhaussen! (ȘTEFAN BAȘNO)

 

·

REFLECȚIE DE BUZUNAR

Când costul vieții demarează,

E în zadar ca eu să sper,

C-o să atingă și-acea fază,

Să poată da-n marșarier. (IULIAN BOSTAN)

 

Că nu are marșarier

Nu-i greu de înțeles deloc

Dar prețul ăsta pișicher

Măcar nu vrea să stea pe loc! (ȘTEFAN BAȘNO)

 

 

PROPUNERE DE LEGE MORALĂ

Din Oaș la Malul Mării,

Să respectăm Imnul Țării;

Când votăm, cântăm la urne:

Hai, Deșteaptă-te române!  (Dumitru BUJDOIU)

 

 

BECALI ÎI STRICĂTOR DE FOTBALIȘTI

Nu crește puști atacanți,

Îi ia ieftin, în formare,

Îi plimbă un an cu-ăilalți,

Și îi scoate la vânzare.  (Dumitru BUJDOIU)

 

 

O BLONDĂ FOTBALISTĂ DESPRE SOȚ

La librărie, la stand,

Zice de-„unul”, George Sand;

Eu îi spun că n-am habar

Unde joacă,- o fi portar?!  (Dumitru BUJDOIU)

 

 

GÂȘTELE AU SALVAT NUMBER ONE-UL

(sau ÎN ZBOR DE LA SUMMIT LA CASA ALBĂ)

Vreo trei nave AIR FORCE ONE –

Ici e toată socoteala:

Cine să fi fost momeala:

Trump sau gâștele romane? (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

 

PE PROPRIA PIELE

Țarul roșu, fără scrupul,

S-a convins pe viu, nenicul:

Mai păzit e Iturúpul

Decât perla-i: Ghelendjíkul. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

 

SINGURUL PARTID DE OPOZIȚIE DIN RUSIA*

A FOST SCOS DIN CURSA PENTRU ALEGERULE PARLAMENTARE

I-i războiul repulsiv?

Să-l supui unei imérgeri?

Nu-i mai cert și instructiv

*Partidul liberal proocidental și anti-război „Yabloko”.

 

 

NU VĂ PARE CĂ-S SMINTIȚI

MUSAFIRII NEPOFTIȚI?

Când vreo dronă sfidătoare

Se abate brusc din drum,

Avioane-i ies în cale,

Salutând-o: Bum! Bum! Bum! (NNICOLAE MĂTCAȘ)

 

 

MUNTELE A NĂSCUT UN ȘOARECE (sau DUNĂREA LA CERNAVODĂ)

Cum, pe vremi, crescând nivelul,

Cruce-am pus pe-o fortăreață*,

Pe când azi, cu cerebelul,

Am făcut-o cât o ață? (NICOLAE MĂTCAȘ)

*Ada-Kaleh de pe insula cu același nume de pe Dunăre.

 

 

CEI DIN DEAL ȘI-AU ACUMULAT REZERVE

DE APĂ DIN TIMP, CEI DIN VALE S-AU LĂSAT PE TÂNJALĂ

În amonte și-au făcut reserve,

Căci știau că debitu-o să scadă.

În aval nici gând ca să-și prezerve

Prin dragaj, decolmatare antecladă. (LERU CICOARE)

 

 

MULT PROMIȘII CENTIMETRI DE CREȘTERE

AI MINISTRULUI AU INTRAT LA APĂ

Cursul apei – Ce eroi! –

L-au crescut cu minus patru.

Crezu-ne demonolatru

A-nchis reactorul doi.

Curent nu-i. Cine plătește?

Cernavoda chefuiește.  (LERU CICOARE)

 

 

CÂȘTIG PARȚIAL: AM PRELUNGIT CU O ZI

FUNCȚIONAREA REACTORULUI DOI

L-am așteptat triumf demențial,

Dar cum succesul nu se dă ușor,

Chiar și-un eșec câștig e parțial:

O zi din viața unui reactor! (LERU CICOARE)

 

 

ACȚIUNE POMPIERISTICĂ REUȘITĂ?

Reactorul doi, ondíne,

Dacă reușea urzeala

Chiar opt zile de-a-l mai ține,

Făcea pielea cât dubala? (LERU CICOARE)

 

 

REMUȘCAREA VA SĂ VINĂ VREODATĂ?

C-a secat apa-n bulboane,

Că-s vreo doișpe milioane

Duși pe apa sâmbetei

I-au fript miezul pipotei? (LERU CICOARE)

 

 

CINE-A CAUZAT CRIZA ENERGETICĂ?

N-ai climatizór, lumină?

Dunărea apă nu are?

Nu știați cine-i de vină?

Sigur: vechea guvernare! (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

 

CÂND ȘI-AU DAT SEAMA CĂ PREA AU SĂRIT

CALUL CU CRIZA ENERGETICĂ

Au sărit ca militarii

Toți că țara și-o prezervă,

C-am avea, în caz de-avarii,

Un sistem cert de rezervă. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

 

UNDE NU-I CAP NU-S NICI BATERII DE STOCARE

Ziua, când este mult soare,

E surplus de energie,

Neavând unde-o stocare,

Le dăm la bulgari s-o ție.

Soarele când s-a culcat,

Ei ne-o vând la preț triplat. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

 

NU DIN CAUZA LOR, PRODUCÂND CEA MAI IEFTINĂ,

PLĂTIM CE MAI SCUMPĂ ENERGIE DIN LUME?

Ei nú știu c-ar fi hidrocentrale

Cu acumulare prin pompare,

Baterii că n-ávem de stocare

Pentru energia de la soare

(Cum le au, pe malul drept, bulgarii),

Dar să-i scoatem când din priză-o fi să fie

Pe băieții noștri „deștepți” din energie??! (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

 

CUM DE LI SE-NCEȚOȘEAZĂ DINTR-O DATĂ MINTEA ȘI VEDEREA?

Să-i critici că-ngropară groparii noștri siniștri

Sistemul energetic  -  mai are-acum vreun rost?

Ce bine le rezolvă când nu mai sunt miniștri,

Ce prost le-administrează cât timp se află-n post! (NICOLAE CRIHĂNEANU)