„SCÂRȚ” NR. 34
Orice revistă este o formă de normalitate în cultură. O astfel de publicație este și „SCÂRȚ”. Cu o redacție dedicată scopului propus („revistă lunară de literatură, umor și bună dispoziție) și cu un profesionalism evident, „Scârț” se adaugă sutelor de reviste de umor care au apărut de-a lungul timpului în spațiul românesc („Harababura”, „Pițigoiul”, „Cațavencu”, „Academia Cațavencu”, „Booklook”, „Urzica”, „Satira”, „Satyrul”, „Moș Teacă”, „Urlătoarea”, „Veselia”, „Zeflemeaua”, „Moftul român”, „Furnica”, „Ghimpele” și altele până la cele 300 de reviste satirice apărute numai în București). Redacția are priceperea de a ține ritmul apariției lunare, e drept, și datorită efervescenței creatoare a colaboratorilor, dar și a rubricilor propuse. Camelia Ardelean, o prezență permanentă în paginile revistei spune în interviul acordat lui Daniel Bratu și publicat la paginile 27 – 29: „Revista „Scârț” înseamnă foarte mult pentru mine. Dacă ar fi să o așez pe un piedestal, acela ar fi, fără îndoială, piedestalul inimii mele. (…) Revista „Scârț” are pentru mine și o valoare simbolică, mi-a redeschis o ușă pe care o credeam închisă pentru totdeauna și mi-a reamintit că râsul nu îl trădează pe cel pe care l-am iubit, ci îl păstrează viu în sufletul nostru”. Numărul 34 al revistei se deschide, ca de obicei, cu „Amintiri despre viitor”, rubrica păstorită de Anica Andrei-Fraschini (Nușa), o rubrică ce conține texte perfecte pentru un viitor istoric al revistei. De la tribuna sa (pagina 8) tribunul Constantin Moldovan, cu intransigența-i cunoscută, ne vorbește „Despre poezie”: „Poezia este mai mult decât dorința unora de a fi poeți cu orice preț, mai mult decât o înșiruire de expresii… albe publicate, la întâmplare, în reviste care fac contrabandă cu poeme schilodite – ridicate la rang de capodopere de către demagogi plini de sine, unii dintre ei spunându-și chiar critici literari! – mai mult decât scrierile din puzderia de volume tipărite peste noapte, în schimbul unor sume așa zis corecte, care aduc câștiguri pentru unii, sărăcind, în schimb, literatura română.” La „Aniversări din patru zări”, rubrica specială a revistei, îi întâlnim pe Vasile Vajoga, Ștefan Cornel Rodean, Mihai Teognoste și Constantin Mândruță. Reținem de la fiecare câte o epigramă: Vasile Vajoga: „Hapciu” – „Strănută, are nasul înfundat,/ Lipsind de la birou pe-acest temei,/ Dar nu răceala cred că-l ține-n pat,/ Ci, mai curând, blondina de la trei!”; Ștefan Cornel Rodean: „Evoluție” – „El, până azi, când s-a căsătorit,/ A fost un individ neîmplinit;/ Adică în formare, ca bărbat;/ Abia acuma este…terminat!”; Mihai Teognoste: „Unui confrate” – „Talentul tău, în plin vânt,/ Mă-ndeamnă a mă închina/ În fața lui pân` la pământ,/ Că pe acolo s-ar afla.”; Constantin Mândruță: „La grătar” – „Au pus carnea pe grătar/ Și-au uitat, s-a ars și osul,/ Însă n-a fost în zadar,/ Le-a ajuns la toți… mirosul”. Mirela Butnariu, redactor la „Crai Nou” din Suceava, e prezentă la „Viața în bucăți de proză” cu două texte scurte: „Cartofii” („…când curăț cartofi noi, îmi simt degetele reci, amorțite. De parcă au ele, degetele, memoria lor”) și „Lapte proaspăt” („Dar există oare cuvinte cu care să mulțumești, când primești în dar o clipă de copilărie?”). La aceeași rubrică e prezentă și Alina Oana Colisnic cu „Teii de dincolo de mașini”. Să reținem îndemnul din final: „Mirosiți teii! Am aflat că unii, care merg doar cu mașina, nici nu știu că au înflorit. Lăsați mașinile și bucurați-vă sufletele! Va trece un an până să trăim asta din nou”. La „Doza de proză”, vine Florentina Loredana Dalian, în „Copilăreală de maltezi”, cu o întrebare: „Ce fac poeții când nu scriu poezie, ce fac adulții când nu mai vor să fie adulți?”. Mihai Frunză taie frunze…cititorilor în două secvențe din romanul său mititel, „Fuga de Bach”. La „Dueluri celebre” și-u făcut loc „Maestrul și Teodora”, „David și Teodora”, „Daniel și Sanda”, „David și Camelia” și „Diviza & Gârda” . Din „Dicționarul Michteau” a lui Nică Janet aleg la întâmplare (”Proust să fii, noroc să ai!”), iar din „Cuget, deci rezist” mă opresc la ”Ce umorist mai e și ăsta dacă nu râde nimeni când ne arată un deget” (Ion Diviza) și „Umoriștii populari, cu priză la public, de obicei, nu sunt populari și între umoriști” (Gheorghe Bâlici). Cititorul ajunge și la paginile 33-34 unde găsește rubrica mea „Corabia hermeneuților” Aici poate lectura partea a doua a prezentării volumului lui Eugen Istodor, „Cațavencii și tribul lor”. Rețin un pasaj din cronică: „În discursul său despre tribul „Caţavencu”, Eugen Istodor nu uită să adauge mereu câte o caracteristică satirei, dând cărţii sale nu doar valoare etnografică a grupului (tribului), ci şi un eseu despre satiră. Astfel: 1. „satira grupului „Caţavencu” a fost doar un „sistem de alarmă” în prezenţa unei amoralităţi / imoralităţi de început de drum societal”; 2. „satira este fenomen liminal precum este şi massmedia, ţinându-şi neo-tribul în magia judecăţii imediate şi „de apoi” a evenimentelor”; 3. „satira este un balaur cu mii de capete, un malaxor, „asamblaj” al societăţii”; 4. „satira este un corp fără organe, care nu încetează să demonteze organismul (social) să determine trecerea şi circulaţia unor particule asemnificative”. Paginile rezervate rubricii „Epigrame ca-n reclame”, sun înnobilate de creațiile semnate de Florin Rotaru, Stelică Romaniuc, Grigore Cotul, Laurențiu Ghiță, Petru Ioan Gârda, Janet Nică, George Eftimie, Liviu Kaiter, Valentin David, Ion Micuț, Mihai Vasile, Constantin Mândruță, Axente Iuga, Vasile Panfile, Victor Bivolu și Elena Neacșu. Închidem prezentarea acestui număr al revistei „Scârț” remarcând cronica semnată de Camelia Ardelean cu referire la Festivalul Național „Scârț –Umor” 2026.: „Prin participarea numeroasă, calitatea programului și diversitatea activităților propuse, ediția a VI-a a festivalului și-a consolidat statutul între manifestările culturale de referință dedicate literaturii umoristice din România”.
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
PEDEAPSĂ ASUMATĂ (dactilic)
După o seară fierbinte
Cu o femeie „de zece”,
Soțul „mânca-va... iar rece”,
Doar ca să țină el minte! (MIHAI HAIVAS)
TE IUBESC...(amfibrahic)
Ca „sarea-n bucate” se spune,
Sau ca „usturoiu-n cârnați”,
Sunt vorbe din vremuri străbune
„Romantice”,,, cum constatați! (MIHAI HAIVAS)
PUTEREA SEDUCȚIEI (anapestic)
În divorțuri un as
Și c-o viață picantă,
El fidel a rămas...
Cu aceeași amantă! (MIHAI HAIVAS)
EVOLUŢIE
Am ajuns, e evident,
Într-o ultimă etapă:
Cu-n picior în Occident
Şi cu celălalt în groapă! (VASILE LARCO)
DISCREŢIE
Se pare că ar fi prăpăd
Din est la vest, din nord la sud,
De-ar spune ochii tot ce văd,
Cum şi urechile ce-aud! (VASILE LARCO)
TEMERITATE
Mi-a zis un medic foarte serios
Că vinul poate fi periculos;
Dar eu nu vreau să par deloc ridicol
Și, ca bărbat, înfrunt orice pericol! (VASILE VAJOGA)
LOCUIND CU MAMA- SOACRĂ
Tot cătând să mă provoace,
Viața mea e chin și jale,
Războindu-ne în pace,
Că de-ar fi să-avem pistoale… (IOAN TODERAȘCU)
CRAIULUI RISIPITOR
Acum ești crai
Bogat, dar minte ține:
Când n-o să ai,
Nici n-o să ai…cu cine… (DANIEL BRATU)
REVOLUȚIE TEHNOLOGICĂ ÎN RURAL
Obișnuit, crescut la țară,
A învățat încet- încet,
Având o pasiune clară,
Să „bată câmpii”... dar pe net! (MAX OPAIȚ)
PARADIGMĂ
Orice epigramă are
Țintă - „ musca de pe bască”.
Deseori e-o provocare
Să „ înțepi” un ...gură-cască! (MAX OPAIȚ)
SUB ARȘIȚA SOARELUI
Cum n-am să scot chiar tot din casă,
Vă spun atât: Îndrăgostit,
Când văd pe plajă fete-mi pasă,
Să nu fiu singurul... „pârlit”! (MAX OPAIȚ)
CE-AM VOTAT?!
De la Nicușor în jos,
Nu-i un cap mai luminos,
Să ne dea bun premier,
Fără sprâncene-n creier. (Dumitru BUJDOIU)
ȘCOALA ȘI POLITICA
Școala scoate mulți ratați,
Partidele îi fac bogați;
Cei deștepți au tot plecat,
Tu-njuri pe cine-ai votat. (Dumitru BUJDOIU)
ȘI PEPENII SE PLAGIAZĂ
Vezi prin piețe, ani de ani,
Din Arad la Botoșani,
De la Huși pân’ la Turceni
Doar pepeni…de Dăbuleni (Dumitru BUJDOIU)
S-A MODERNIZAT CERȘITUL
Cerșetorul duce greul,
Zici, când dai un leu de milă;
Însă, unii au și vilă
Și, după colț, BMW-ul* (Dumitru BUJDOIU)
*Polițiștii bucureșteni au descoperit că o cerșetoare din Bacău era
așteptată de mama ei într-un BMW modern. (Libertatea 23.7.2026)
O BLONDĂ DESPRE ȘCOLI
E-nvățământ gratis, dar nul,
Nu-nveți gramatică destul;
Nici femininul la SUL,
Nici pluralul de la PUL…(Dumitru BUJDOIU)
INVAZIA MAROCANILOR A FOST RESPINSĂ
Marocanii-și fac o șustă,
Spre UÉ pornind lăcustă.
Céŭtanii le taie pista:
Înapoi! Hasta la vista! (NICOLAE MĂTCAȘ)
DRONELE RUSEȘTI SFIDEAZĂ UE
Nu c-ar fi cumva scuzabil,
Ci măcar e explicabil,
Când o dronă dinspre front
La vecini le face-afront,
Dar să-ți vină la cherem
La Leipzig sau Birmingham?
Nu strigi la nervi ostinato
De ce naiba tace NATO? (NICOLAE MĂTCAȘ)
RUGĂMINTE CĂTRE VECINUL NOSTRU ALIAT
Înspre noi venind vreo navă,
Trăgând la țiței butacă,
Tu întreab’-o ca moș Teacă:
-Sănătoasă sau bolnavă? (NICOLAE MĂTCAȘ)
VAI DE CAPUL NOSTRU!
Importăm, în timp de pace,
Din vecini, ce-s în război,
Energie. Minți opace,
N-o stocăm pe-a noastră noi. (NICOLAE MĂTCAȘ)
ENERGIA ELECTRICĂ MANAGERIATĂ DE DĂNILĂ PREPELEAC
Dimineața, ieftin ca tanantul,
Dăm culant surplusul la vecini.
Seara, însă, scump ca adamantul,
L-importăm orant de la străini. (NICOLAE MĂTCAȘ)
SĂ NU PIERDEM MILIOANE
CU ATÂTEA LIGHIOANE?
N-om vedea-o-n geana zării
Legea decarbonizării,
Câtă vreme la CÉ
Câte-un turnător mai e. (LERU CICOARE)
CE MI-E TANDA, CE MI-E MANDA
Cel ce ne-a impus ’n UÉ Green Deal-ul
Avea voturi paișpe doar la sută.
Cu PNRR al nostru,- abilul,
Vine c-o proptire și mai slută. (LERU CICOARE)
TULCENII PARCĂ S-AR AFLA ÎN STARE DE RĂZBOI
Nici n-au pus bine de terciuri,
RO-Alert îi cheamă-n beciuri.
Alarmă pe mic’, pe ceas,
Cum să iasă din impas? (LERU CICOARE)
LAVALIERA ȘI CAMERELE DE FILMAT TE COMBAT
Tu, care te-ndoiai prin toate zonele
C-ar fi putut da jos din Side dronele,
Mai cată-i vreun cusur compunerii
C-ar fi schimbat chiar cursul Dunării. (LERU CICOARE)
TALISMANUL CARE-I POARTĂ NOROC
Că a știut nu ne mai miră, -n timp de pace,
Prin vitejia sa să ne provoace.
El și-n urgie-ar fi cum este, cel dintâi,
Cu lavaliera tot pe linia întâi? (LERU CICOARE)
BELELELE SE ȚIN LANȚ
Brusc, afaceriștii noștri rapaci,
De când statul taie, mamă dragă,
De la gura celor mai săraci,
Au crescut procentul și la șpagă. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
EFORTURI CONJUGATE?
Pe când noi vrem să dotăm armata
Cu echipamente de valoare,
Barosanii din uzine militare
C-un sistem de șpagă ne dau gata. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ȘI DOAR EXISTĂ STUDII, PLANURI,
MĂSURI PE RAFT DEMULT UITATE
La noi se știe de cutremur,
Căderi de flux, potop, război,
Dar când au loc, ne-apucă-un tremur,
Că nici gândim – fácem pe noi. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ÎN LOC SĂ IMPROVIZĂM NIȘTE ACȚIUNI DE MOMENT,
N-AR FI CAZUL SĂ REVENIM LA UNELE ELABORĂRI FUNDAMENTALE?
Văzând cum nivelul scăzut al apelor Dunării
Tot scoate și scoate mereie și noi artefacte,
Acestea nu ne-ar putea sugera taina punerii
În practIcă-a unor idei prin sertare uitate? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
MAI MULȚI MORȚI PE DRUMURILE ȚĂRII DECÂT ÎN MARELE RĂZBOI
Nu-i destul că tiruri, autocare
Te ucid pe drumuri ca pe râme?
Și pe trotuar să te dărâme
Niște trotinete ordinare? (NICOLAE CRIHĂNEANU)