TRIADA DATĂ DE „PROSTIA DE LIMBAJ”, „NOVLIMBA” și „MACAVORBITUL”
Patrick Moreau este profesor de literatură la Celegiul Ahuntsic din Montreal și redactor șef al revistei „Argument”. Studiul său „Limbajul prostiei” (Editura „Litera”, București, 2019) pleacă de la observația că facem foarte multe prostii și că de cele mai multe ori cestea trec prin limbaj. Axându-se pe multitudinea discursurilor stupide, autorul studiului se întreabă: „Nu există oare, mai degrabă, o prostie legată în mod special de limbaj, care și-ar găsi locul natural în cuvintele necugetate? Această ipoteză ar apropia atunci prostia de novlimba orwelliană, a cărei utilizare ideală, pe care autorul romanului „1984” o supranumește „a macavorbi”, nu pune nici pe departe în joc centrii superiori ai creierului”. Concluzia autorului este că nu ar fi ceva greșit să legăm „PROSTIA DE LIMBAJ” cu „NOVLIMBA” ca model canonic al „LIMBILOR DE LEMN”. Ce justifică, se întreabă autorul, existența unei astfel de asocieri? Sistematizăm: a) „atât una, cât și cealaltă se definesc ca reprezentând o utilizare inadecvată și inconștientă a limbii” ; b) „se dovedesc ineficiente în redarea potrivită a realității și a gândirii care le folosește”; c) „amândouă se prezintă ca perversiuni în raport cu utilizarea normală și legitimă a limbii și cuvintelor”; d) „alte două fenomene concomitente participă la apropierea celor două: 1)ideologiile; 2) prostia care irupe în mod brutal în sfere publice”; e) „iraționalitatea și fructul său, inconsecvența, constituie principalele puncte comune, întrucât ambele te împing să spui uneori lucruri necugetate și să faci gafe”.
Studiul lui Patrick Moreau continuă cu câteva moduri prin care se face apropierea dintre cele două fenomene. Unul dintre ele ar fi „DES-FACEREA CUVINTELOR” prin derivă referențială: „Prostia pe care o spunem este mai întâi un soi de inexactitate, care ține cel mai adesea de exagerare. Cuvintele utilizate nu sunt în acord nici cu semnificația lor obișnuită, nici cu referentul pe care ar trebui să-l desemneze”. Această metodă, crede autorul, apropie limbajul ideologiei de cel al prostiei și anume această derivă referențială care face cuvintele să se DES-FACĂ în raport cu realitatea. Și cum această modalitate nu ar fi suficientă, un alt mod ar fi INCONSISTENȚA SEMNIFICATULUI: „În plus trebuie să punem întrebări legate de semnificatele în cauză, adică de definițiile lor, întrucât cuvintele desemnează mai puțin lumea care ne înconjoară”. Asocierea dintre „prostia de limbaj” și „novlimba” este ajutată și de ceea ce Patrick Moreau le numește „CUVINTE CU OCHELARI DE CAL” pe care le exemplifică pornind de la Humpty Dumpty, cunoscutul personaj tiranic din „Alice în Țara Oglinzilor” care spunea pe un ton batjocoritor: „Când eu folosesc un cuvânt, înseamnă ceea ce am vrut eu să însemne, nici mai mult, nici mai puțin”. Autorul studiului vrea ca prin aducerea în față a acestui personaj să arate cum fac proștii și ideologii care nu sunt sensibili: „Cuvintele lor, definite în mod arbitrar și de acum încolo fără legătură cu ceea ce nu ține de ele, nu mai sunt deschise nici celei mai mici discuții. Perversiune ultimă a limbajului pentru că acesta nu va ști să fie decât comun”. Cuvintele cu ochelari de cal pe care le teoretizează Patrick Moreau le întâlnim la mulți indivizi din jurul nostru, chiar și în rândul epigramiștilor. Sunt mulți dintre ei care încearcă să-și impună în mod autoritar cuvintele-semnal pe care ori le adoptăm fără discuție, ori ne mai opunem, cum o fac eu din când în când. Armonizarea dintre „prostia de limbaj” și „novlimba” se face și prin „CUVINTELE- SLOGANURI” cunoscute și ca forme de „behăit în turmă”: „Cuvintele-semnale constituie- în sensul etimologic al termenului – sloganuri, cuvânt care vine din galica scoțiană și indica strigătul de luptă pe care îl scoteau la unison membrii aceluiași clan”. Sloganul le este specific și proștilor, și ideologilor, dându-le un sentiment de superioritate și a-i autoriza pe cel care îi folosesc să emită despre aproape orice judecăți: „Un asemenea sentiment se află la baza unei mari părți a prostiei lingvistice și a succesului fulgurant, niciodată infirmat, al tuturor limbilor de lemn.
Cele patru moduri amintite ( des-facerea cuvintelor, inconsistența semnificatului, cuvintele cu ochelari de cal și cuvintele-sloganuri) conduc la pierderi de sens, conducând către prezența: 1. Idiotismelor conceptuale - „care își au deseori originea în științele umaniste, dar care rămân mai mult sau mai puțin absconse și șocante pentru majoritatea locutorilor”). 2. mojicia provocatoare – „care intervine în mod involuntar în sfera publică sau voluntar pe Twitter sau Facebook”. Ca model de mojicie autor îl ia ca exemplu pe Donald Trump.
În finalul studiului, Patrick Moreau ne trimite la o concluzie a psihologului francez Rene Zozzo care ne îndemna să fim atenți „CĂCI MEREU SUNTEM PROSTUL CUIVA”. Hai să vedem a cui prost suntem!
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
DRAMĂ „POKERISTĂ” (dacilic)
Dama de pică, vrând „probă”,
Varsă chiar lacrimi cu-amar:
Fantele său, cel de tobă
E mai bătrân c-un decar. (MIHAI HAIVAS)
SUPERSTIȚIE ANCESTRALĂ (amfibrahic)
Spre-un trai mai ușor e mânat
Și-ajunge un fel de proroc:
Românul, când calcă-n rahat,
Chiar speră să aibă noroc (MIHAI HAIVAS)
ZILE FĂRĂ ORIZONT (anapestic)
Când un mediu-i lipsit de confort
Și pe care nu pot să-l suport,
El devine, cert, neîndoielnic
ChIar al zilelor negre pomelnic. (MIHAI HAIVAS)
INFORMARE
O ştire până cine ştie unde
Ajunge doar în câteva secunde,
Dar o minciună zboară şi mai iute…
Când faptele nici nu sunt apărute. (VASILE LARCO)
MINTEA DE PE URMĂ
Preceptul se-nţelege bine,
Discuţii nici că mai încap,
Căci mintea de pe urmă vine,
Dar întâlneşte-acelaşi cap. (VASILE LARCO)
„JUSTIŢIA-I LEGATĂ LA OCHI”
Se-nvârteşte ca o coarbă
O zicală prin popor:
Când justiţia e oarbă,
Hoţii-ş văd de treaba lor. (VASILE LARCO)
CĂSĂTORIE ARANJATĂ
Marcat se pare de tumult,
Ca mire, a simțit angoasa,
Dar s-a schimbat atât de mult
Când s-a furat spre zori... mireasa! (MAX OPAIȚ)
DEFINIȚIE
De-atâția ani, politica se pare
Că-i „ sportul” agreat în fel și fel,
În care unii , într-o guvernare,
Se folosesc de ... „STATUL PARALEL”! (MAX OPAIȚ)
UNUI PUTUROS
Se plimbă omul zilnic prin ogradă;
Și „ taie frunze” câinilor ,( pe semne!).
Cum e milos, ar vrea ca să se vadă
C-altminteri n-ar tăia nici ... două lemne! (MAX OPAIȚ)
SCHIMBĂRI CLIMATICE
A avut dreptate Greta
Că s-a încălzit planete!
De căldură mi-este dor
Chiar în luna lui Cuptor... (ȘTEFAN BAȘNO)
MĂSURI
Ca să nu greșesc măsura
Versul îl măsor cu metru.
Tot așa și băutura
O măsor cu alcoolmetru! (ȘTEFAN BAȘNO)
NOUA COLEGĂ
Azi s-a angajat o fată,
Vârstă, studii, fizic are,
Pe deasupra, epilată,
Cu o pilă foarte mare. (AXENTE IUGA)
NOUA LEGE A APELOR
Mi-ar veni inspector bine
La o "APĂ ȘI CANAL",
Să descopăr, la vecine,
Care-s ude ilegal. (AXENTE IUGA)
HALEP
Simona servea minunat,
Plăcere s-o vezi, un deliciu,
Viteza e greu de aflat,
Că este secret de serviciu. (AXENTE IUGA)
ÎMVIEREA (Amfibrahic)
Savantul în cărți ne descrie,
Sau scrie la tablă cu cretă:
Când omul din moarte învie
De este român... el regretă. (AXENTE IUGA)
FRANȚA - SPANIA: 0 - 2
Ce triști, o parte, sunt românii,
Că au pierdut, la meci, stăpânii,
La alți români le cresc hormonii
C-au câștigat, la scor, patronii. (AXENTE IUGA)
REPLICILE LUI ȘTEFAN BAȘNO
AȘTEPT SUGESTII
Când de boacăne te saturi
(Și fac multe, vă asigur!) -
Eu vă rog... mai dați-mi sfaturi,
Ca să nu greșesc doar singur. (AL. D. FUNDUIANU)
Păi noi mergem împreună
Din greșeală în greșeală
Și cântăm u voie bună
Spre victoria finală! (ȘTEFAN BAȘNO)
UNUI ANALIST
Ai dreptate și nu prea,
Când emiți valori supreme -
Da, ne este viața grea...
Dar nu pentru multă vreme. (AL. D. FUNDUIANU)
Pân' la urmă-am priceput
Vom scăpa de greutate
Fiindcă traiul este scurt,
Nu e o eternitate (ȘTEFAN BAȘNO)
Sunt femeie, amăgind destinul
Să- mi mai stingă griul din privire
Și mă-mbăt cu rouă la festinul
Rânduit de zei spre izbăvire. (FLORENTINA CUTEANU)
Poezia -i minunată,
Doamna este cu prestanță
Și e bine integrată
În frumoasa ambianță!
Înțeleg acuma bine
De unde îi vine harul,
Însă o -ntrebare-mi vine:
Unde a ascuns paharul? (ȘTEFAN BAȘNO)
La-ntrebarea pertinentă,
Voi răspunde negreșit:
Prin canicula prezentă,
Conținutul l-am sorbit
Iar paharul cu pricina,
Să nu fiu incriminată,
L-am tot șters bată-l-ar vina,
Din imaginea postată. (FLORENTINA CUTEANU)
Am avut o bănuială
Că paharul s-a golit
Poezia-i genială
Deci efectul s-a simțit!
Observând că masa-i goală
Sincer, m-am ingrijoratl:
Văleu ce viață nasoală!
Dar acum sunt împăcat ... (ȘTEFAN BAȘNO)
Aș tot sta mereu de vorbă
Însă timpul mă presează;
Am pe aragaz o ciorbă
Și cu versuri n-o țin trează. (FLORENTINA CUTEANU)
Sper că ciorbă este acră
Fiindcă după o pileală
Acritura este sacră ,
Că să scapi de mahmureală! (ȘTEFAN BAȘNO)
După cum bine se știe,
C-un pahar nu te pilești
Însă ciorba-i nebunie
Când o dregi doar cu povești. (FLORENTINA CUTEANU)
Păi depinde de pahar
Și de ce ai pus în el,
Una e un Murfatlar,
Alta e un Otonel...
Cât privește dresul ciorbei
Cum nu sunt un Anton Pann
În loc de " Povestea vorbei"
Eu prefer mărar și hrean! (ȘTEFAN BAȘNO)
Azi-noapte, descifrând mistere
Şi mângâind, în suflet, lira,
Sosită ca o adiere,
Mi-a adormit, pe braţ, Shakira.
Vă văd râzând pe îndesat,
Crezând că n-am un ţel, un crez,
Dar, dragii mei, chiar însurat,
Eu nu am dreptul să visez? (NICĂ JANET)
·
Dacă o visai pe Țoiu
Survolănd cu măturoiu'
Teritoriul lui Putin
Cred că ar fi fost divin! (ȘTEFAN BAȘNO)
ÎNȚELEGERE „FRĂȚEASCĂ” ÎNTRE IRAN ȘI OMAN
Púnem taxe voluntare
Celor ce trec prin canal,
Însă nu în mod egal:
Nu uita cine-i mai mare. (NICOLAE MĂTCAȘ)
COMPANIILE ANERICANE ÎN EUROPA
Ce li-s lor Regulamentul,
Sancțiunile-șicane,
Când le ține sub pulpane
Până chiar și Prezidentul! (NICOLAE MĂTCAȘ)
UE MAI NU LE DECLARĂ SACRE
Bălegarul ieri puțea,
Vacile – ostracizate.
Azi miroase. Te-ai mira
Să le vezi sanctificate? (NICOLAE MĂTCAȘ)
AROGANȚA DRONELOR ȘI INDOLENȚA MINISTRULUI
Ce ți-e starea încordării
Că ne calcă aria,
Când ministrul apărării
Face băi-n Antalya? (NICOLAE MĂTCAȘ)
DE PE ȚĂRMUL OTOMAN
CU UN TRIUMFAL ELAN
Cum ne spune radios
Dronele că-s date jos,
De n-ai ști că-i la bronzat,
Mai să crezi că el le-a dat. (NICOLAE MĂTCAȘ)
DĂ-I DOVADĂ RUSULUI
CĂ ACEASTA-I DRONA LUI
Rusului dă-i argumente,
Nu umbla cu fofârlica,
Căci la nervi eminamente
Poa’ să-ți sufle cipilica. (LERU CICOARE)
LA LAUDA MARE
CU SACU-N SPINARE
Au dat jos – Ce ifos egolatru! –
Câte-o dronă, zile trei la rând,
Dar eșecul altor doușpatru
Useriștii-l au măcar în gând? (LERU CICOARE)
LEGEA SALARIZĂRII: UITE-O ESTE, UITE-O – NU-I
Ieri, că e trimisă-n Parlament,
Azi, c-o mai repară-un sfert de lună...
Între-un lefter pur și-un opulent
Care lege punct pe i să pună? (LERU CICOARE)
POLITICIENII ȘI SIMETRICA LEGE A SALARIZĂRII
La lefi, Doamne, iar ne rad,
Pentru ei ceva firesc:
Ale noastre mereu scad,
Ale lor întruna cresc. (LERU CICOARE)
VECHEA METODĂ DE A STINGE NEMULȚUMIREA MULȚIMII NU MAI FUNCȚIONEAZĂ
Iese-n grevă generală
Toată lumea medicală.
Se cată-n tezaur banul?
Nu. Se cată ... piromanul. (LERU CICOARE)
NEANUNȚATĂ, CRIZA NE STRÂNGE CU UȘA
Să nu consumăm curent,
Să nu ne spălăm la duș,
Să nu ardem gazu-n trend
Nici mâncăm decât cușcuș. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
LEGEA APELOR ȚINTEȘTE ȘI FÂNTÂNILE DIN CURTE
O fântână nu-i o gârlă
Să-ți declare statul șlus.
Spune-i lui că-i o șopârlă
Și te-acuză de fake news. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
SITUAȚIE CONFUZĂ CU MINIȘTRII PROVIZORII ȘI FÂNTÂNILE PERMANENTE
Nu le pui taxă paușală
Cucuieților din deal,
Dar captarea e legală
Cât ministru-i ilegal. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PRĂDUIALA DIN BAGAJE LA ESCALA OTOPENI
Lasă-ți lucrurĭle de preț
În bagajul dat la cală,
Să vezi cum, drag plimbăreț,
Rămâi cu valiza goală. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ÎN LEGĂTURĂ CU EXTRĂDAREA UNUI PRINȚ ROMÂN FUGAR
Îl așteaptă să-l păzească
Pe-orice os de neam regesc
Nu doar huma românească,
Ca și zdupul românesc. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
INVITAȚIE INSISTENTĂ LA NEGOCIERI ÎNȚELEPTE
Ca un boxer în ring, îi bătucește
De nu mai știu pe care lume sunt,
Apoi la târg îi cheamă gentlemanește
Să caute-un deștept deznodământ. (NICOLAE MĂTCAȘ)
SFRUNTAREA IRANULUI –
LEGEA TALIONULUI
Orice navă atacată,
Pe când trece prin Ormuz,
E-o centrală-avariată
Sau un pod e, scos din uz. (NICOLAE MĂTCAȘ)
FRANȚA ÎȘI APĂRĂ CETĂȚENII PRIN PLAFONAREA PREȚULUI
Luptele duc la scumpirea
Carburanților în lanț.
Franța, doar, nu-și pierde firea:
Nu i-a scumpit nici c-un sfanț. (NICOLAE MĂTCAȘ)
TRUMP LE CATĂ NOD ÎN PAPURĂ
Acuzându-și democrații
Și vecinii din aval
C-au dat foc la vegetații,
Face fum electoral. (NICOLAE MĂTCAȘ)
ÎI AMENINȚĂ CU TAXE VAMALE USTURĂTOARE
Ard pădurie pe-un capăt,
Poluându-ne pe noi.
Focului nu-i púneți capăt,
Prin taxe-am să vă jupoi! (NICOLAE MĂTCAȘ)
UN NOU KOȘCEI NEMURITOR?
Cât era voinic imberb
Se scălda-n sânge de cerb.
Ramolit și cu sindrom,
Se scaldă-n sânge de om. (LERU CICOARE)
CHELTUIELI DE MILIARDE
PE SPERANȚE IFOSARDE
Vrea să-și prelungească viața
Cu organe de la porc,
Însă mersu-i, chipul, fața,
Símțurĭle-i se mai întorc? (LERU CICOARE)
NU-I EXTREMIST ATÂT CÂT LE CONVINE
A fost doar un gheșeft de-al lor, internul,
Nu s-a făcut măcar un apropou
Când a votat să pice, vechi, guvernul
Și-i extremist când să formeze unul nou! (LERU CICOARE)
„FĂ-TE, MIRCEO, CĂ LUCREZI!”
Nu-i luni să nu-și – de dragul lumii – bea cafeaua,
Tot sclipuind majorități imaginare,
În felul ăsta întinzând pelteaua
Pân’ la alegerĭle legale viitoare. (LERU CICOARE)
UN MINISTRU DIN GUVERNUL DEMIS SE JOACĂ CU FOCUL
Când Curtea de Apel i-a interzis
Guvernului vreo lege s-o discute,
Căci n-are dreptu’, -odată ce-i demis,
Unui ministru efemer sentința-i ...pute. (LERU CICOARE)
AȘTEAPTĂ DE LA EI STABILITATE
Un partid plin de puciști:
O parte – conservatori,
Altă parte – „progresiști”,
Da-și zic stabilizatori. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ECHITATE CONFORM LEGII SALARIZĂRII
Cu glas mieros explică cioflingarii
Că nu vom pierde-un sfanț de la salarii,
Dar tac de creșteri – gura li-i cusută? –
La politicieni cu patruzeci la sută! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
NEDREPTATE SOCIALĂ CRASĂ
Cu rața-n gură prinși, admit: va crește,
Dar îndelung, în timp, etapizat.
Minusculă, a noastră va descrește,
Ca victimă-a inflației, din start. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PROIECT DE LEGE A INTEGRITĂȚII FĂRĂ INTEGRITATE
Monument onestitățII?
Șmecherzónului să-i spui.
În Legea integrității
Zare de integritate nu-i. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
TRAI, BĂBACĂ!
Legea bunei comportări de șef e
Curățată-atât de tandru de restricții,
Numai bună tristei interdicții
De-a accede în OCDE*. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
___________________________________________________________
*OCDE (abr.) - Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
TELE-MONDIAL, LA FINAL
Plecă alt Campionat,
La Roja a jubilat;
Noi, rămași prostiți sub pat,
De-un Burlean SUPER…RATAT (Dumitru BUJDOIU)
PARLAMENTARII ÎN VACANȚĂ
S-au spetit de muncă-un an,
L-au lăsat pe Bolojan,
Să pună la leafă-un ban,
S-aibă pe Coasta de-Azur;
De români îi doare-n cur. (Dumitru BUJDOIU)
PREMIERUL-DA, ȘAHISTA-BA*
Sportiva a refuzat
Rocada de la palat,
Pe bărbați i-a făcut mat,
Poate, uneori, și pat. (Dumitru BUJDOIU)
*Premierul Peter Magyar ar fi vrut ca marea campioană
Judit Polgar să fie Președinta Ungariei (Libertatea 21.7.2026)
ÎN FAMILIE
- Dragoste, dacă-mi las cioc,
Mă săruți cu-același foc?
- Bă, ești prost, sau dobitoc?
Nu mai pupi sărut deloc! (Dumitru BUJDOIU)
MĂRTURISIRI LA ATI
- Omule, mor, să mă ierți,
Că ți-am pus coarne mereu;
- Suntem chit, să nu mă cerți,
Că te-am înșelat și eu. (Dumitru BUJDOIU)