Astăzi vă ofer trei fabule de-ale mele din volumul „Logica lui MaSaJuSt” (Moldoprint, Botoșani, 1996)
COCOȘUL ȘI VULPEA
Cocoșul și vulpea, s-a întâmplat,
Să fie vecini chiar la mine-n sat.
Cum vulpea trecea prin gard,
Cocoșul și-a pus bodyguard
Un dulău ciobănesc,
Să-i apere neamul găinesc.
Dar într-o zi bodyguardul
A sărit și el gardul
La vulpe unde, după tipic,
A cerut azil politic
Pe considerente serioase:
Vulpea i-a promis mai multe oase.
Singur, cocoșul dăduse în boală
Și medita la următoarea
MORALĂ:
Prietenul cât ar fi de credincios,
Te lasă dacă dă de un os
Mai mare de ros.
BERBECUL ȘI LUPUL
Un berbec plin de el
S-a făcut mielușel
Și, în fruntea unui grup,
A intrat la lup
Care, se știa printer noi,
Încă era mare șef la oi:
- De o vreme, bunăoară,
Aveți o evoluție clară
De la an la an,
Iar „Platforma program”
E model de gândire,
De practică și înaltă simțire.
Ca drept mulțumire,
Primiți niște colege cadou
Și siguranța că v-alegem din nou.
MORALA o să urmeze:
Primitivul simte nevoia să venereze!
MORALA VULPOILOR
Într-o zi un mic vulpoi
S-a hotărât să fure păpușoi,
Pentru niște găinușe grase
Ce la curtea sa le aciuase,
(Se-nțelege, pe căi dubioase).
Când să urce sacul în spinare,
Apăru vulpoiul cel mai mare:
- Așa ceva nu se poate!
Iar te-ai pus pe furate.
Unde-ți e curățenia sufletească
Și cinstea ta vulpoiască?
Însă te iert, du-te pe cărare
Și pune porumbul la mine-n hambare.
Acum vreți o MORALĂ de la noi:
Ce morală să găsesești la niște vulpoi!?
(GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
SOŢII TACITURNI
S-o fi înţeles cu el pesemne,
Mai toată viaţa doar prin semne,
C-o văd, nu-i fie de deochi!
Cu nişte semne pe la ochi. (VASILE LARCO)
SOŢII ÎNDRĂGOSTIŢI DE UNDELE RADIO
Ei "zburdă" - aşa ca iezii-n curte,
Radiou-n suflet le pătrunde:
El e pe unde lungi sau scurte,
Iar ea pe... cine ştie unde! (VASILE LARCO)
FALIMENTUL UNEI FEMEI DE AFACERI(dactilic)
Bani și averi, mai mulți ani, a avut,
Dar le-a jucat la pariuri sportive;
Azi, când ea vede că totu-i pierdut,
Are cu-amicii intenții parșive! (MIHAI HAIVAS)
SCLAVIA TIMPULUI (amfibrahic)
Având permanent mari probleme,
De alții timp n-am, știți prea bine,
Fiindcă, de fapt, nu am vreme
Nici spre-a discuta chiar cu mine! (MIHAI HAIVAS)
AROGANȚĂ (anapestic)
Cum am soclul, deja construit,
Un îndemn din bătrâni îl aplic
Și dorind, bust pe el, să-mi ridic
Chiar un sculptor faimos am plătit! (MIHAI HAIVAS)
PROVOCARE
Într-o lume-a tot stăpână,
Fiecare dă din coate;
Toate sunt la îndemână,
Însă... „ roade” cine poate! (MAX OPAIȚ)
UNUI FOST ALCOOLIC
De-o vreme, omul s-a schimbat!
Așa-i e dat acum să fie,
Fiind în vârstă, s-a-ntâmplat,
Fiindcă are... amnezie! (MAX OPAIȚ)
CONTINUITATE
Discutând cu un „confrate”,
Insistent, să se observe,
Pixul, gol pe jumătate,
Se declară cu... rezerve! (MAX OPAIȚ)
VIS NOCTURN
Printre mângâieri și șoapte
Ea mi-a spus suav, aseară:
M-aș iubi cu tine-o noapte
Dac-aș ști că e...polară! (DUMITRU MONACU)
EPIGRAMIȘTII NOȘTRI...
Mulți din ei sunt de poveste,
Cu aureole sacre,
Chiar de scriu doar de neveste
Și din când în când de soacre... (DUMITRU MONACU)
DE ZIUA BĂRBAȚILOR
Uraaa, fraților bărbați,
Azi e ziua cu chiolhanul,
Beți, mâncați și vă-mbătați
Să v-ajungă pân' la anul! (ȘTEFAN BAȘNO)
COMPENSAȚIE
Domnul nostru președinte
Nu-i maestru la cuvinte
Însă, să nu fim haini,
Ne vorbește... dând din mâini. (ȘTEFAN BAȘNO)
REPLICILE LUI ȘTEFAN BAȘNO
REMANIERE,
cu matematicianul Daniel BREAZ, la CULTURĂ
Nu-s pătimaș, nici stăpânit de ură,
Ci-o spun cu simpatie,-n cuget treaz,
Că nu voi mai vorbi despre Cultură
Atâta vreme cât ministru-i... Breaz! (AL. D. FUNDUIANU)
Haide, zi că ești gelos ,
Prof de mate, chiar fălos,
Fuși și tu dar, ce necaz,
Nu suficient de ... breaz! (ȘTEFAN BAȘNO)
SALUT LA CEI DE SUS
La cât bine mi-au făcut,
Niciodată n-o să preget,
Guvernanții să-mi salut…
Doar cu cel din mijloc deget! (NELU MATER)
Chiar ăla e lipit de bască,
Când dai salutul de onor
Mai bine vorba strămoșească!
Cum care? Cea cu mama lor... (ȘTEFAN BAȘNO)
PLANURI DE REDRESARE
Sunt planuri care se dezbat,
Acestea-s trei, anunță capii;
Dar două cap în cap se bat
Și în al treilea, bat câmpii. (TONY ANDREESCU)
PLANUL DE REZERVĂ
Eu știu un plan mai nimerit
De aplicat foarte ușor:
Ducă-se de unde-au venit,
Taman în mămițica lor! (ȘTEFAN BAȘNO)
RĂZBOINICUL NAPOLEON ȘI VISĂTORUL MACRON
Pe ruși cu lider Putin,
Ca și,,Sandu-ntâi”rechin,
Vrea să-l învingă Macron,
Dar el nu-i Napoleon ! (GHEORGHE DRAGOMIRESCU)
Eu mă intreb, musiu Macron
N-o fi-nvățat la școală oare
Că până și Napoleon
S-a-ntors cu coada-ntre picioare? (ȘTEFAN BAȘNO)
CA ÎNTRE VECINI.NU-I DAU ȘI NU-MI DĂ UN BAN
La cafea invit vecina,
Stă culcată pe divan,
Și pretinde ca lumina,
S-o privească spre tavan ! (GHEORGHE DRAGOMIRESCU)
Dacă tot îți chemi vecina
Ca să soarbă o cafea,
Mai bine să stingi lumina
Să nu se „ardă” cu ea! (ȘTEFAN BAȘNO)
CONSECINȚE
De când avem anume-un președinte
Olimpic, cinste lui că-i foarte bun,
Răbdare am și oarece tutun
Să mi-amintesc de lucrurile sfinte.
Cum netul s-a umplut de teoreme,
Adio școală, doar să fii nebun,
Profesoru-i de-acum inoportun
La mate abordăm paralexeme.
Copiii stau cu ochii-n telefon,
Să treacă strada au ceva probleme,
Că îi frământă marile dileme,
A fost sau nu Pitagora afon.
Formule m-agresează zi de zi,
Nepoții râd de mine de un an,
Că Abul Vefa n-ar fi fost persan,
Și că prea des m-ar cam durea în Pi. (GEORGE EFTIMIE)
PERSPECTIVĂ
Că te doare-n pi Georgică
Nu ar fi așa de grav
Mândru ești, la o adică
De un președinte brav!
Parcă e picat din stele
Însă a căzut pe moale,
Fiindcă râde ca o lele
Și vorbește-n integrale...
Când vorbește la tribună
Nimeni nu prea înțelege
Cam ce a dorit să spună
Dar cuvântul lui e lege!
Și-o să vezi, coane Georgică
Cum va fi când o s-ajungă
Să te doară nu-n puțică
Ci, cu mult mai grav, la pungă! (ȘTEFAN BAȘNO)
CHEIA REDUCERII TARIFELOR
Văzând că taxele vamale
Au prins vilcanic a irumpe,
Cei mai bogați le fac normale
Ungându-le cu daruri scumpe. (LERU CICOARE)
UE CEARCĂ SĂ SCOATĂ SERBIA DE SUB INFLUENȚA RUSIEI
Nu poți face niciodată
Farfuria dintr-un hârb.
Cu atât mai mult vreodată
Să scoți rusul dintr-un sârb. (LERU CICOARE)
AR FI DE RÂS DACĂ N-AR FI DE PLÂNS
O dronă-ncalcă spațiul nostru.
Vreo patru nave-o urmăresc,
Dar par că țin o floare-n rostru
Și pe-o regină-o însoțesc. (LERU CICOARE)
INIȚIATORII ÎNĂSPRIRII LEGII PRIVIND ACCESUL LA INFORMAȚIILE PUBLICE ȘI-AU RETRAS, RUȘINAȚI, PROIECTUL
Ei, ce voiau clasificate
Mai toate informațiile publice,
În fața unei simple duplice,
Stau azi cu buzele umflate. (LERU CICOARE)
FRUMUSEȚE ÎNȘELĂTOARE
Când vine vorba de salariu,
Statistica e-mbătătoare:
Ți-l urcă-n slăvi în comentariu,
Dar eludând cu-ndemânare
Puterea lui de cumpărare. (LERU CICOARE)
NON IDEM EST?*
Nu se taie din salarii,
Ne explică grav flecarii,
Se reduc doar parțial
Spezele de personal. (NICOLAE MĂTCAȘ)
___________________________________
*Non idem est (lat.) – Nu este același lucru.
CELOR CARE CONDUC VEHICULUL
Verificați întâi suspensiile
La drum când patimi vă zoresc.
În timp ce-n alte țări cresc pensiile,
La noi doar prețurile cresc. (NICOLAE MĂTCAȘ)
NU TE-NTINZI MAI MULT DECÂT ÎȚI PERMITE PLAPUMA
Te-ntinzi, da-n limitele cergii,
Îi dojenim pe prichindei,
În timp ce gardienii legii
Pretind că sunt deasupra ei. (NICOLAE MĂTCAȘ)
PRETEXT PENTRU MAJORAREA PREȚULUI
Sub pretextul aparenței
Că nu-s ouă-n magazine,
Nea Consiuliu-al Concurenței,
Nu le-or crește prețul mâine? (NICOLAE MĂTCAȘ)
INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ INTRĂ ÎN ȘCOLI SFIDÂND BIROCRAȚIA MINISTERIALĂ
Ministeru-abia lucrează
La un ghid despre AI,
Când n școli implementează
Cursuri spre-a o construi. (NICOLAE MĂTCAȘ)
PAVLIK MOROZOV N-A MURIT!
Îi depistăm pe turnătorii
La vechea-ne securitate
Și-ncurajăm avertizorii
Să toarne mamă, tată, frate. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PROMISIUNE DE CANDIDAT LA PRIMĂRIA BUCUREȘTI
Blocuri terne, sumbru cerul,
Numai pâclă și negreață.
O să facă din Magheru*
O grădină cu verdeață. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
___________________________________________
*Bulevardul Gheorghe Magheru din centrul Bucureștiului.
VOM AVEA APĂ CALDĂ CA-N POVEȘTI
Un gând drag ți-i să-l prelevi
Din ce cântă-n pentametri:
Va schimba știi câte țevi?
Vreo opt sut’ de kilometri! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DELICATEȚE DE ȘEF SUPĂRAT
E ca și cum ți-ar da, fetică,
În loc de-un brustur, o garoafă,
Când te-a numit cu-afect „purcică”,
Deși putea să-ți spună „scroafă”. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
SE-NTÂMPLĂ ȘI LA CASE MAI MARI
Când Majestatea Sa Regală
Îi spune unei dolofane
Că-i trasă prin inel, ovală,
Nu calcă-un pic peste canoane? (NICOLAE CRIHĂNEANU)