TREI ÎNTREBÄ‚RI PENTRU MIHAI HAIVAS
Georgică Manole: SunteÈ›i, la origine, botoșănean.Să vorbim despre locurile natale, despre BotoÈ™ani È™i Dorohoi, dar mai ales despre cum au influenÈ›at ele devenirea lui Mihai Haivas, pentru a urma desantul în IaÈ™i.
Mihai Haivas: Născut fiind pe meleaguri dorohoiene, în satul CristineÈ™ti, în plin război mondial (1941) urmat de un stalinism ucigător È™i greu de uitat pentru mine, copilăria È™i adolescenÈ›a în special au fost puternic marcate de lipsuri materiale determinate, mai ales, de cotele aberant de mari din acea perioadă nefastă pe care trebuiau să le predea la stat părinÈ›ii mei, declaraÈ›i „chiaburi” pe nedrept.Cu toate acestea, prin sacrificiile lor, parcursul meu È™colar (gimnazial, liceal È™i universitar) nu a avut întreruperi. În urma unui concurs de admitere cu nota maximă ( 5 - în sistemul rusesc de notare de atunci!) am devenit elev al Liceului nr.1 Dorohoi.Adus de părinÈ›i la o gazdă, am avut, după câteva săptămâni, două tentative de a părăsi liceul, dar care nu s-au finalizat datorită intervenÈ›iei mai hotărâte dar încurajatoare a tatălui meu.Prestigioasa îndrumare a colectivului de cadre didactice de care dispunea această È™coală au constituit totdeauna prilej de mândrie È™i satisfacÈ›ie pentru mine. Pasiunea pentru matematică ivită încă din È™coala generală a găsit aici terenul propice de dezvoltare. De asemenea, sub coordonarea profesoarei noastre de suflet, Maria ZaiÈ›, am jucat în piese de teatru, fiind coleg de „scenă” cu viitorul actor îndrăgit al Teatrului NaÈ›ional din IaÈ™i, Dionisie Vitcu.
În urma unui concurs destul de greu cu probe (scris È™i oral) la matematică È™i fizică am fost admis (1959) la Facultatea de Matematică È™i Fizică a Universității „Al.I.Cuza” din IaÈ™i ( devenită în 1962, Facultate de Matematică-Mecanică). După absolvirea facultății am revenit în Dorohoi ca profesor de matematică È™i astronomie la acelaÈ™i Liceu nr.1, unde am avut elevi excepÈ›ionali cu rezultate deosebite la olimpiade, bacalaureate È™i admiteri în facultăți.
Din dorinÈ›a de a-mi continua pregătirea profesională am părăsit, după cinci ani, cariera didactică în favoarea cercetării È™tiinÈ›ifice, ajungând (tot prin concurs) la Filiala IaÈ™i a Academiei Române (1970), de unde m-am È™i pensionat (2006).Dar excelenta impresie pe care mi-am format-o despre colectivul de profesori al Liceului nr.1 Dorohoi, a rămas permanent neschimbată.
Cu gândul tot mai prezent la plaiurile natale, mi-am exprimat dragostea față de ele prin poezii publicate în volume sau reviste din care redau câteva versuri.
Din Rondelul locurilor natale , doar prima strofă:
Iată Cristineștii, iată Dămilenii,
Două sanctuare pentru-ai mei părinți,
Trist le e mormântul, unde dorm cuminÈ›i,
După griji și lipsuri ce-au durat decenii.
Din Rondelul Dorohoiului, strofa a doua:
Pan Mihail i-a fost chiar nașul
Ce l-a slujit, i-a fost loial,
Acestui târg provincial
Și mai bătrân c-un an ca IaÈ™ul.
Cum prima dragoste (matematica) nu se uită niciodată, redau în întregime:
Rondelul profesorului de matematică
Cu mult aplomb el demonstrează
Formule, teoreme, leme,
Aplică fel de fel de scheme
Prin noțiunile de bază.
Se folosește de bareme,
Èšinând întreaga clasă trează:
Cu mult aplomb el demonstrează
Formule, teoreme, leme.
Fiind și scriitor de vază,
Compune cronici și poeme,
Dar are de un timp probleme
Că muza nu-l mai vizitează...
Și-atunci mereu el demonstrează.
G. M.: Când v-aÈ›i dat seama că epigrama poate intra, la nivel de creaÈ›ie, în viaÈ›a dumneavoastră?
M. H.: După pensionare, dispunând de mai mult timp liber, am început să particip (la sugestia unui prieten), ca spectator, la È™edinÈ›ele Cenaclului de umor Academia Liberă Păstorel din IaÈ™i (ALPI), ascultând recitaluri de epigrame È™i poezii umoristice cu formă fixă (rondel, sonet È™.a.). În acelaÈ™i timp am procurat cărÈ›i de teoria epigramei, încercând să-mi pun la punct prozodia acestui gen de literatură. Dar , impulsul a venit din partea celui mai bun coleg al meu de facultate, Ioan V. Maftei (trecut acum în lumea umbrelor) care cocheta deja cu poezia în general È™i epigrama în special.Acesta mi-a trimis un număr mai mare de catrene, ce se doreau a fi epigrame, rugându-mă să le corectez prozodia în special. Atunci a trebuit să mă pun mai bine la punct cu regulile după care se construieÈ™te o epigramă (ritm, rimă, accent, măsură, etc) pentru a-i corecta manuscrisul trimis.Cred că rigoarea matematică face casă bună cu o prozodie corectă a epigramei.Dar pentru partea mai delicată a epigramei, adică POANTA, a trebuit să citesc sute, poate mii de epigrame ale confraÈ›ilor cu mai mare experiență È™i vechime. Dacă prozodia este apropiată de matematică prin regulile stricte ale ei, poanta È›ine mai mult de inspiraÈ›ie, de talent dar È™i de experienÈ›a câÈ™tigată atât prin lecturi bogate cât È™i prin participări la festivaluri È™i concursuri de umor. Acum stăpânesc destul de bine prozodia unei epigrame, observ chiar prea repede greÈ™elile de prozodie dar È™i poantele deja învechite sau cele preluate (similitudini) de la alÈ›ii.De mare ajutor în formarea mea ca epigramist mi-a fost prietenul meu, scriitorul Vasile Larco, cel care m-a È™i determinat, pentru prima dată, să citesc în public din creaÈ›ia proprie.De câÈ›iva ani mergem împreună la festivaluri, la unele dintre ele fiind amândoi în jurii ( ViÈ™eu, Vama, Alba Iulia).Ca semn de preÈ›uire redau mai jos două epigrame din volumul „Tangoul poantelor în pas de vals” prefaÈ›at de Vasile Larco:
Lui Vasile Larco autorul volumului „În aÈ™teptarea iluminării”
Dup-o așteptare lungă
S-a ivit și luminarea.
Dar când n-are bani în pungă,
Parcă-i beznă cât e zarea!
Lui Vasile Larco, autorul volumului „Un popas pe aripa timpului”
Prea obosit de-atâta scris
Vasile Larco a decis:
Popas să facă un minut
Pe-aripa timpului... pierdut.
G. M.: Cincinat Pavelescu a fost invitat de Liviu Rebreanu, pe atunci preÈ™edinte al Societății Scriitorilor Români, să susÈ›ină o conferință cu tema: „Ce este o epigramă È™i cum se face?”. Vă întreb, domnule Mihai Haivas, ce este o epigramă È™i cum se face?
M. H.: Intrînd direct în subiect, precizez că s-au dat zeci de definiÈ›ii ale epigramei, mai mult sau mai puÈ›in cuprinzătoare. În termenii proprii teoriei literaturii, epigrama este specia literară în mod preponderent lirică, exprimată în mod frecvent prin catren, cu prozodie ce-i conferă calitatea de bijuterie literară, în interiorul căruia există un preambul, o tensiune/ciocnire de (mecanismul epigramatic) ce pregătesc finalul, cu o încheiere surprinzătoare, numită poantă.Referitor la echivalenÈ›a catren-epigramă, folosită uneori abuziv, cel mai iubit epigramist român, Al.O.Teodoreanu (Păstorel), ne avertizează prin:
DueliÅŸtilor
Le amintesc un mic refren
De care-i rog să țină seamă:
De-i epigrama un catren,
Nu tot catrenu-i epigramă.
Matematic vorbind (ca orice profesor de această disciplină, uneori hulită!), cele trei condiții necesare și suficiente ale unei epigrame valoroase sunt: prozodia corectă a catrenului ( rimă,ritm, măsura versului, accente corecte), mecanismul epigramatic și poanta.
Dacă prozodia poate fi uÈ™or măsurată, celelalte două condiÈ›ii, supunându-se altor receptări (spiritul, gustul, inteligenÈ›a cititorului), nu se pot măsura. Privitor la titlul epigramei (care „poate lipsi într-o epigramă valoroasă”- după cum apreciază Mircea Trifu), acesta nu trebuie pus în legătură cu poanta ci cu mecanismul epigramatic, conturat în primele trei versuri ale catrenului.
Cred că una dintre cele mai frumoase definiÈ›ii ale epigramei este cea dată de Florin Iordăchescu (1939), în trisilabicul ritm, amfibrah:
Scânteie puÈ›in indiscretă,
Un vârf ascuÈ›it de floretă,
Dantelă spumoasă și fină
Țesută cu ac de albină.
Am dat și eu o definiție sub titlul: Ce este epigrama?
Că mult de ea s-a tot vorbit,
Pe nimeni astăzi nu surprinde,
Eu spun că e un foc mocnit,
Iar când nu te aÈ™tepÈ›i, s-aprinde.
La întrebarea „Cum se scrie o epigramă?”, epigramistul E.Donar, răspundea, cu următorul catren:
Ai subiectul și atunci
Scrii trei versuri (că te scurmă),
După care-ncepi s-arunci
Cu „picioarele” din urmă.
O „reÈ›etă” pentru a scrie versuri bune È™i fără erori într-o epigramă, ne-a fost recomandată de Păstorel:
Din coadă versul ca să sune
Așează-l bine pe picioare
Adaugi patru rime bune
Și nu uita să pui și sare!
Există mai multe subspecii ale epigramei, dinte care amintim: epigrama satirică, epigrama umoristică,epigrama aforistică ( tot mai prezentă acum),madrigalul, epitaful, fabula epigramatică, epigrama-calambur (destul de criticată), epigrama pe rime date, epigrama la temă,epigrama-definiÈ›ie, È™.a.ConstrucÈ›ia unei epigrame se face invers față de construcÈ›ia unei case, dacă stabilim următoarea corespondență: fundaÈ›ie-poantă;parter È™i etajele superioare - mecanismul epigramatic (cele trei versuri) plus ,eventualul titlu („asimilat” cu un posibil acoperiÈ™). Deci, având în vedere poanta finală, epigramistul compune întâi primele trei versuri ( cu sau fără titlu) È™i apoi vine poanta din versul al patrulea ( adică lasă la sfârÈ™it fundaÈ›ia). Din păcate, multe dintre primele trei versuri sunt „de umplutură”, sau „lipite” artificial, nepregătind temeinic È™i în mod subtil surpriza (poanta) finală.Există o întreagă dispută între teoriticienii epigramei privind importanÈ›a poantei în raport cu prozodia corectă, tendinÈ›a fiind de a se acorda un coeficient mai mare poantei È™i mecanismului epigramatic. Eu, ca matematician riguros, nu am premiat ( când am fost în jurii) epigrame cu grave erori de prozodie, deoarece haina epigramei trebuie să fie elegantă È™i nu „ruptă pe la coate”. În acest sens iată o epigramă de-a mea:
Pledoarie pentru prozodie
Când pontele-s doar ca un terci,
Confrate drag, ascultă-mi glasul :
Aș vrea ca, cel puțin, să-ncerci
Cu prozodia să ții pasul!
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
SCUZE PENTRU ABUZURI
ÎÅ£i răceÅŸti degeaba gura
Şi pe pace poţi să stai:
Nu ai cum să-ntreci măsura,
Dacă nici măcar n-o ai! (VASILE LARCO)
TRATAMENT BALNEOCLIMATERIC
Prin tratamente medicale
La beneficii te aştepţi;
De vii încovoiat de ÅŸale,
Ajungi în lumea… celor drepÅ£i! (VASILE LARCO)
D'ALE CĂPȘUNIADEI (dactilic)
Fata s-a-ntors, cum fac unii români,
Dar, măritată de trei săptămâni
C-un bogătaÈ™, ce-ar muri în trei luni...
N-a mai plecat la cules de căpșuni! (MIHAI HAIVAS)
„AJUTOR” SURPRIZÄ‚ (amfibrahic)
Când soÈ›ul s-a-ntors, pe neve, cu maÈ™ini
El nu găsit niciodată bărbați
În È™ifonier, ce să fie stăini,
Căci toÈ›i îi erau buni amici devotaÈ›i.(MIHAI HAIVAS)
PSEUDOFABULÄ‚(anapestic)
Importanță nu da către-un bou
Ce se crede, adesea, un taur,
Ci din contra, cu el în birou,
Să-l tratezi cum ar face-un balaur! (MIHAI HAIVAS)
PARADIGMÄ‚
Afacerea-i ca o capcană;
Ea prinde-abil investitori,
Ce într-o lume mitomană,
Trag fiecare... alte „ sfori”! (MAX OPAIÈš)
MĂRTURISIRE
Dac-o fi să cad la pat,
Cât mai suntem tinerei,
Bine-ar fi ( dar în „ păcat” !)
Cu vecina de la trei! (MAX OPAIÈš)
SUPERSTIÈšIE
Cum alarmă n-am la ceas,
Am să depășesc impasul
Fi`ndcă-atât cât a rămas,
Nu aÈ™ vrea să-mi „ sune ceasul”! (MAX OPAIÈš)
1 DECEMBRIE
Avem o zi națională,
AÈ™a am învățat la È™coală,
Dar eu întreb, cu graÈ›ie:
Oare avem și nație? (ȘTEFAN BAȘNO)
ZIUA TORTULUI
Tortul ar fi în perspectivă
Antecesorul la colivă
Ar fi ceva modificări
La numărul de lumânări... (ȘTEFAN BAȘNO)
BAR PE DOROBANÈšI
Aicea dai cincizeci de lei
Pe-o cafă la compresie,
Dar nu contează când eÈ™ti gay
Și vrei să faci impresie! (ȘTEFAN BAȘNO)
UNDE-I LEGE, NU-I TOCMEALÄ‚
De acum, legea te arde
Dacă-n prag de sărbători
Vrei să umbli cu petarde
Sau cu pocnitori... (DUMITRU MONACU)
ORNITOLOGICÄ‚
"Importat" din colonii,
Papagalul vorbitor
Azi trăiește-n colivii
Sau în...dormitor. (DUMITRU MONACU)
EROARE DE APRECIERE
Am crezut c-așa i-i firea:
Timidă, fără tupeu,
Că È™i-a coborât privirea
În jos...înspre È™ortul meu! (DUMITRU MONACU)
REPLICILE LUI ȘTEFAN BAȘNO
URMĂRI BENEFICE
(după ce am citit cartea domnului Stefan Basno,
"Pamflete vesele și triste")
M-am străduit și nopți și zile
Ca să slăbesc vreo cinșpe kile
Cum însă râsul mult îngrașă,
Nu îmi mai vine o cămașă.
Așa că, maestre, eu te rog,
(Nu că aș fi un biet milog),
Să îmi trimiÈ›i de Anul nou
Și niscaiva cămăși cadou. (AUREL DRĂGUȚ)
Nicio problemă, Aurele,
Ba îÈ›i trimit niÈ™te bretele
Dac-a rămas cureaua scurtă
Și nu te-ajunge peste burtă! (ȘTEFAN BAȘNO)
RECIDIVÄ‚ C.L.U.B.
N-a fost doar un foc de paie
Ce se stinge fără vlagă,
Uite, că o fac de oaie…
Și mai născocesc o „Șagă”! (NELU MATER)
Dacă-i bal, să fie bal!
O să facem noi din „Șagă”
Nu un mini serial
Ci ceva de-o viață-ntreagă! (ȘTEFAN BAȘNO)
SACRIFICII
În cariera-i de succes
S-a dedicat, cum se cerea,
Și-a trebuit, destul de des…
Să dea și haina de pe ea! (NELU MATER)
Doar nu vrei să stea în casă
Îmbrăcată-n haină groasă!
Las-o, bre, să se dezbrace,
Nu te uiți dacă nu-ți place! (ȘTEFAN BAȘNO)
REGULĂ DE VIAȚĂ
Am învățat de la destin,
Că, de ești mare sau mai mic,
Sifonu-i bun de pus în vin
Și nicidecum… să-l faci amic! (NELU MATER)
Sifonu-i apă cu bulbuci
Ce face-un șpriț acidulat ,
Dar asta dacă nu te-apuci
Să bei un vin ... nebotezat(ȘTEFAN BAȘNO)
ANOMALIE
Tot încerca să tălmăcească,
De când i-a zis iubita - nouă,
Că e gravidă și-o să nască:
„Da’, parcă… vipera se ouă”?! (NELU MATER)
Sunt vipere ce au picioare
Și'ntre picioare - păsărică,
Dar nu de aia outoare
Ci crescătoare de burtică! (ȘTEFAN BAȘNO)
A căzut o dronă-n curtea soacrei mele
Şi-au venit geniştii să observe zona;
Trebuind s-aleagă dintre două rele,
Îmi luară soacra ÅŸi-mi lăsară drona. (NICÄ‚ JANET)
Dacă ești un patriot
Dăi-o, bre, lui Bolojan
Ca să-i deie peste bot
Neinstruitului Moștean! (ȘTEFAN BAȘNO)
FANTE DE UMOR
Eu sunt umoristul ce are obraz
Şi, drept consecinţă, am admiratoare,
Din care, o mie căzură-n extaz...
Ridică-te, Stano, ridică-te, Floare! (NICĂ JANET)
Mă gândesc, la o adică
Geaba fata se ridică
Mai degrabă, coane Nică
Fă,-o mare pe-aia mică! (ȘTEFAN BAȘNO)
AMBASADORUL RUS, DRONA RÄ‚TÄ‚CITÄ‚ ȘI AVERTISMENTUL NELUAT ÎN SERIOS
Tu-l previi să se oprească,
El o-ntoarce ca la vals:
„Chiar de spuneÈ›i că-i rusească,
Ea-i o mască sub steag fals”. (LERU CICOARE)
LA ARMISTIÈšIU ARMELE SÄ‚ TACÄ‚!
Ci dacă toți se jură că vor pace,
De ce mai È›in indéxul pe trăgáce?
Ar convoca mai bine un comíÈ›iu,
Ce-ar declara ad-hoc un armistițiu,
În urma căruia beligeranÈ›ii
Ar neguța ghidați de-aleși: giranții. (LERU CICOARE)
PROTECTOR SAU PRĂDĂTOR?
Știm din cărți, cum e firește,
Că statul ne protejează.
Cel de azi – ce-l dereglează –
Că amar ne jecmănește? (LERU CICOARE)
JALE NI-E DE TINE RĂU
Lacom rău, te ia-n cătare
Ca un hoÈ› la drumul mare.
State-hăi, când n-om mai fi,
Pe cine-i mai jumuli? (LERU CICOARE)
ORDONANÈšA ÎNGHEȚĂRII BATE LEGEA INDEXÄ‚RII?
Unde-i lege, nu-i tocmeală -
Nu se pune la -ndoială.
Dar de când o ordonanță
(„TrenuleÈ›”-ul, se-nÈ›elege),
A ajuns, prin consonanță,
Mai tare decât o lege? (LERU CICOARE)
STABILITATEA ASIGURÄ‚ ECHITATEA?
În ce mod stabilitatea
Ne oferă echitatea:
La extrem turtind săracii,
Menajând bugetofagii? (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
FACTURILE NE COCÂRJEAZÄ‚ DIN CAUZA TAXELOR
Facturile-s fantome-ale urgiei,
Dar ia compară cele două axe:
Orizontală – costul energiei
Și verticală – cumulul de taxe,
Și ai să vezi, lua-l-ar necuratul,
Că partea leului o ia tot statul*. (NICOLAE MĂTCAȘ)
_____________________________________________________________________________
*Cheltuielile de producÈ›ie la energia electrică - 29%, venituri încasate de stat -58% (!); la gazele naturale – respectiv: 18% È™i 69% (!).
POATE CÄ‚ „HIDROELECTRICA” NE EXPLICÄ‚ MISTERUL
Existau și nici pierit-au,
Căci cristate-s pe răboj,
Companíi care primit-au
Energie pe daiboj. (ICOLAE MĂTCAȘ)
N-A AVUT LOC PE ORDINEA DE ZI?
Că prețul la energie
O problemă e de stat,
Chestia demult se știe,
Dar de ce n-a fost să fie
Dezbătută È™i în CSAT? (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
AGLOMERAȚIA ȘI-A SCHIMBAT LOCUL
Pline de produse româneÈ™ti,
Piețele din București sunt goale.
DărâmaÈ›i de taxele locale,
Fac clienții coadă-n Străulești. (NICOLAE MĂTCAȘ)
CONTRADICȚII PRIVIND EFECTUL MĂSURILOR DE AUSTERITATE
Optimistul:
Sunt măsuri de redresare,
Care au salvat bugetul.
Pesimistul:
Ba-s măsuri de reprimare
Financiară cât Tibetul.
Realistul:
Nu-i redus nici deficitul,
Doar poporu-i sărăcitul. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
JOCUL CIFRELOR (CARE DEFICIT DIN PIB A SCĂZUT?)
Faptic lămuri-ne-a care scrib
Cum se face c-a sărit din loc
Deficitul ca procent din PIB,
Iar cel bugetar în lei – deloc? (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
VREMURILE SE SCHIMBÄ‚, CRITERIILE RÄ‚MÂN
Credeam că am scăpat de pcr
(Ori pile, cunoștințe și relații),
Da-n actuala-ne conducere
Nu tot așa-s numiți și emanații? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ÎNTR-O ALIANȚĂ POÈšI FI CONCOMITENT ȘI PENTRU, ȘI CONTRA?
Aroganța ta, en bref,
Mai s-atingă apogeul:
Să votezi întâi HG-ul
Și să dai vina pe șef! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
SURSĂ SIGURĂ PENTRU NECESITĂȚI IMPERIOASE
Să rupi din alocații, pensii, burse,
Din buzunar să iei, flămânde guri...
Să cauți unde alte certe curse
Pentru râvnite-atâtea sinecuri?! (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
