ALT TREI ÎNTREBĂRI PENTRU MIHAI HAIVAS
(urmare din „Loc de dat cu… epigram” nr. 383)
Georgică Manole: Sunteți de acord cu remarca unui străin (Herman von Keyserling), aceea că „România este sinura țară în care se cultivă epigrama ca gen literar și că există statutul de epigramist”?. Vin și adaug, de aceeași părere o fi și U.S.R.?
Mihai Haivas: : Această afirmație, de care luăm la cunoștință dintr-o lucrare a lui Posena și pe care a repetat-o Cincinat Pavelescu într-o emisiune de radio a devenit aproape un loc comun. Filozoful și scriitorul Herman, conte de Keyserling (1880-1946) a călătorit în toată lumea trecând și prin țările românești. În lucrarea Das Spectrum Europa's (Analiza spectrală a Europei) (1928) afirmă că, în România, ca în nici o altă țară din Europa, epigrama e în plin avânt. Observația era conformă cu acele vremi, în care se afirmaseră toți marii epigramiști români (Cincinat, Quintus, Păstorel ș.a) care, în revistele de umor, publicau multe din creațiile lor.
În noul climat de libertate al creațiilor umoristice de după 1989, asistăm la o RENAȘTERE a epigramei românești prin:
- Crearea Uniunii Epigramiștilor din România (U.S.R.) sub conducerea regretatului Mircea Trifu, în 1993.
- Apariția revistei EPIGRAMA, serie nouă, fondator fiind tot Mircea Trifu, devenită publicație a U.E.R.
- Înființarea unui număr mare de cenacluri, cluburi, etc. ale epigramiștilor, umoriștilor și caricaturiștilor sau reluarea celor deja existente (atât în țară cât și în străinătate).
- Organizarea de noi festivaluri și concursuri de umor (epigramă, poezie umoristică, fabulă etc.) sau continuarea celor existente, prin intermediul cărora EPIGRAMA este promovată și RĂSPÂNDITĂ, către marele public.
- Apariția numeroselor volume de autor, colective sau antologii de epigrame și poezii umoristice.
Toate aceste manifestări în care este prezentă EPIGRAMA demonstrează, dacă mai era nevoie, faptul că această SPECIE LITERARĂ a genului liric animă mișcarea literară și că U.E.R. se face MAI SIMȚITĂ PRETUTINDENI DECÂT BREASLA SCRIITORILOR DIN U.S.R.
Cred că cele prezentate mai sus sunt tot atâtea argumente pentru a da răspunsul ferm la întrebarea pusă: DA, există statutul de EPIGRAMIST, cel puțin în România și Republica Moldova.
Cât privește PĂREREA U.S.R. despre existența acestui statut, răspunsul meu este unul nuanțat. Mulți scriitori din U.S.R., făcând parte și din U.E.R., colaborează frecvent cu epigramiștii, atât la festivaluri, cât și în publicații , deci, implicit, recunosc statutul de epigramist (de exemplu scriitorii din ALPI). Însă, din păcate, reticența conducerii U.S.R., manifestată prin neacceptarea volumelor de epigramă (alături de cele de poezie) în dosarele de primire în U.S.R., trădează evident negarea subiectivă a statutului de epigramist, ca potențial „scriitor cu acte-n regulă” ( adică din U.S.R.). Față de această aroganță a U.S.R., epigramiștii au reacționat, așa cum numai ei știu:
LA UNIUNEA SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA....
Ei se adună-n două grupe:
Acei cu cărțile mai bune,
Și cei ce par să se ocupe
Cu scrisul...și-s în Uniune!
(EUGEN DEUTSCH)
EPIGRAMIȘTII ȘI UNIUNEA SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA
Au mintea brici, spirituali, decenți
Și despre mulți din ei se poate spune
Că-s MARI și ca valoare, EXCELENȚI..
De-aceea nici nu-ncap în Uniune!
(GHEORGHE BĂLĂCEANU)
FACILITATE
Cu tact și serios angajament
Veți constata că mult mai simplu e
Să intre și măgari în Parlament
Decât epigramiști în U.S.R.!
(GHEORGHE BĂLĂCEANU)
UNIUNEA SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA
E un conclav de falnici corifei,
Pătrunși de ale scrisului candori
Și e de remarcat că printre ei
Sunt câțiva - nu prea mulți - chiar scriitori.
(GEORGE PETRONE)
Referitor la EPIGRAMIȘTI, atașez câteva epigrame „ la temă”:
EPIGRAMISTULUI MEREU NOVICE
Scriind și-acum ca la-nceput,
Afirmi și nu ai ce să riști:
Pe-aleea timpului pierdut
Mai vezi și azi epigramiști.
(MIHAI HAIVAS)
UNUI AUTOR DE EPIGRAME
Citindu-ți cartea, chiar insist,
Spunând și nu mă-ntrec cu graba:
Nu trageți în epigramist,
Căci o să-l omorâți degeaba!
(MIHAI HAIVAS)
UNUI MATEMATICIAN ȘI EPIGRAMIST
S-a născut în „hiperspații”,
Dându-i Dumnezeu din plin
Noi idei de demonstrații...
Dar în stihuri, prea puțin!
(MIHAI HAIVAS)
G. M.: Ca matematician și epigramist trebuie să fi ajuns la o concluzie: matematica și epigrama se exclud?
M. H.: Știință exactă, ce dă multor elevi mari bătăi de cap, matematica, bine însușită, contribuie la formarea unei gândiri riguroase pentru tot restul vieții. Dintr-un anumit punct de vedere ea se apropie de gramatică, disciplină care dispune și ea de reguli și scheme destul de riguroase în analizele gramaticale. Mergând mai departe, pot spune că, într-o mare măsură și PROZODIA, condiție necesară a unei epigrame bune, având reguli exacte (legate de ritm, rimă, NUMĂR de silabe) este tot un fel de „matematică” aplicată.
Revenind la întrebarea de mai sus, afirm cu toată convingerea că matematica și epigrama NU se exclud! Prima este pentru cea de a doua un „aliat”, atât prin rigoare cât și ca SURSĂ de inspirație în special prin noțiunile, figurile și corpurile geometrice. Una dintre cărțile mele poartă chiar titlul GEOMETRIE CONJUGALĂ. Glumind cu mulți dintre prietenii mei, profesori de matematică, le-am spus că această „geometrie”, va deveni una cel puțin opțională în liceu, fapt pentru care ar trebuie să se „perfecționeze”! Iată câteva epigrame, prin care încerc să argumentez unele din afirmațiile de mai sus:
ATENȚIE LA PRIETENI
Să nu te lași furat de muze
Și-observă-un fapt, deloc banal:
În cercul de prieteni (...Scuze!),
E-nscris triunghiul conjugal!
MATEMATICIAN DISTRAT
Lui, matematica se pare,
Îi place, știrea nu e nouă,
Căci folosește-o „bisectoare”
Să-mpartă căsnicia-n două.
GEOMETRIE CONJUGALĂ ÎN SPAȚIU
Patrulaterul conjugal extins
Apare-n spațiu ca un tetraedru;
Iar dacă-un soț în multe mreje-i prins,
Putem vorbi de-un amplu poliedru.
SOȚI VOIAJORI
De-amor le este viața plină
În casă au de toate cele,
Și se-ntâlnesc cei doi la cină
Ca două drepte paralele.
FENTELE UNUI SOȚ MATEMATICIAN
Cum soața-l urmărea prin geam atentă,
Ieșind din hol, el a făcut o curbă-n loc
Și a pornit spre-amantă pe tangentă,
Fentând și cercul bârfitoarelor din bloc.
PERFORMANȚE GEOMETRICE FEMININE
Femei cu mintea cam obtuză,
Chiar la balet de nu-s dibace,
Mai mult de o ipotenuză
„Catetele” își pot desface!
EPIGRAME LA „TEMĂ” ALE UNOR COLEGI DIN ALPI (Supliment)
GEOMETRIE ELEMENTARĂ
Îmi amintesc chiar foarte bine,
Din vremea când eram școlari:
Trapezul este, după mine,
Pătrat ce are șolduri mari.
(ELENA MÂNDRU)
UNUI PROFESOR DE MATEMATICĂ
Să divorțeze, soața nu-i dispusă
Și-atuncea el, păstrând-o pe-avocată,
I-a aplicat urgent, ca și-altădată,
Tot... regula ,cea grea, de trei compusă!
(ELENA MÂNDRU)
COMPARAȚIE
(din Prefața la Geometrie conjugală)
Ca ecuația e-o epigramă,
În taină ține o neprevăzută,
Dar în domeniul ei, de bună seamă,
M.Haivas nu mai e... necunoscută!
(VASILE LARCO)
G. M.: O întrebare pe care o pun tuturor interlocutorilor mei: v-a ajutat Eminescu în actul de creație a epigramei?
M. H.: Fără a supăra pe cei născuți în alte județe, le amintesc faptul că județul Botoșani are cea mai mare densitate de oameni de seamă, unii dintre ei adevărate genii în diferite domenii: literatură, muzică, pictură,istorie, matematică etc. E suficient să-i amintim doar pe Mihai Eminescu, George Enescu, Nicolae Iorga, Ștefan Luchian, Octav Băncilă, Al.O.Teodoreanu,Dimitrie Pompeiu, Grigore Antipa.
Revenind la întrebare, precizez că am în biblioteca mea, ca orice botoșănean ce respectă valorile autentice locale, o mare parte a operei lui Eminescu dar și cărți ale unor critici literari importanți privind opera poetului nostru național. Citindu-le sau mai exact, recitindu-le , pot spune că unele dintre poeziile sale au fost sursă de inspirație, atât pentru parodii cât și pentru epigrame. Înainte de a argumenta afirmația precedentă, cred că se cuvine să prezint câteva dintre catrenele scrise de Eminescu și care, astăzi, nu ar putea fi considerate adevărate epigrame, fie și numai pentru faptul că nu respectă regulile prozodiei actuale.
Iată câteva dintre catrenele eminesciene cunoscute:
DE POFTIȚI...
De poftiți la nemurire
Câtă am, o dau acuși,
Ca să cumpăr dragei mele
O pereche de mănuși.
CRISTALOGRAFIE
Când aduce blond Liză
Socoteala unei vedre,
Universul cristaliză
Hexacontratetraedre!
VREI SĂ FII
Vrei să fii Pallas Athena!
O, fetiță, fii cuminte...
Tu ai pierde-n frumusețe
Dar n-ai câștiga la minte.
UNUIA
Nu faci efect! Nesimțitori
Rămân cu toții? Fii pe pace!
Când piatra cade-n mlaștină
Ea nici un cerc nu face!
Și un distih:
E VINUL...
E vinul de azi mai rău ca cel de ieri, amicii mei?
Mai bun ca orice vin băut e cel pe care-l bei!
Câteva epigrame și distihuri cu „influențe” eminesciene (cititorii vor recunoaște „poezia sursă”!) publicate în reviste, volume personale și antologii:
EMINESCU DESPRE POEZIA ACTUALĂ
„A scrie versuri e ușor”,
A spus-o geniul... mustrător,
Dar astăzi cred c-ar zice :CRIMĂ
E VERSUL FAD, LIPSIT DE RIMĂ!
EMINESCIANĂ
La steaua care-n cer abia se naște,
E-o cale nemaipomenit de mare
Și pot s-afirm așa, spre a cunoaște:
E fix cât de la noi la bunăstare!
UNIUNEA EUROPEANĂ DEZAMĂGITĂ
DE ACTUALA ROMÂNIE CORUPTĂ
„Și te-ai dus dulce minune!”
Și-a murit speranța noastră:
Soarta țări-i azi „albastră”
În dorita Uniune!
CREDINȚĂ UNICĂ
„Eu nu cred nici în Iehova”,
Nici în Ponta, Dragnea, Șova,
Nici în Firea și Olguța,
Nici în Cioloș... ci-n CODRUȚA!
EMINESCIANĂ
„Cobori în jos” guvern nătâng
Dar fără parașută,
Iar gâtul de ți-l rupi, nu plâng
Că-n țară-ai semănat derută!
UNEIA CE-ȘI ASCUNDE VÂRSTA
„Cu mâine zilele-ți adaugi”
Dar anii, văd că ți-i tot scazi!
EXOD ÎNGRIJORĂTOR AL ROMÂNILOR
„Ce e val, ca valul trece”,
Dar prea mulți vor iar să plece!
În final o parodie după una dintre cele mai cunoscute poezii eminesciene (cititorii o vor recunoaște!),scrisă înaintea acestei guvernări falimentare PSD-ALDE, când lupta împotriva corupției era bine primită de oamenii cinstiți ai acestei țări.
AȘTEPTATE DOSĂRELE
Mult doritele dosare
Pe la DNA se-adună,
Zac și unele-n sertare
Drept arvună!
Vinovații, mulți, suspină
Când Parchetul treabă face;
Delatorii, în surdină,
Dorm în pace!
Multora le este frică
Pe-o ureche să se culce,
DNA-ul când le strică
Somnul dulce!
Peste-a țării „frenezie”
Zgomot de cătușe sună,
Arestări se fac o mie...
FAPTĂ BUNĂ!
(SFÂRȘIT)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
UNUI VEŞNIC BĂUTOR
Când bea i-e rău, cum să vă spui,
El zace-o zi sau două, poate,
Şi-ar pune omul pofta-n cui,
Dar cuiul, vai, pe cui se scoate! (VASILE LARCO)
INERŢIA VINULUI
De bei un singur păhărel
Uşor tu o să-l duci pe el.
De bei mai multe păhărele,
Vei fi tu cel purtat de ele! (VASILE LARCO)
DEVIZA OENOLOGULUI
Eu de bancuri nu mă ţin,
Sunt mereu om de cuvânt
Şi când am promis că vin
Vin, de vin mă las înfrânt! (VASILE LARCO)
AVIDUL DUPĂ FUNCŢII
Dorinţă-având el de-avansare
Pe scara vieţii s-a tot dus
Şi neputând să mai coboare,
La găzduit chiar CEL DE SUS. (VASILE LARCO)
SFAT UNEI FEMEI (dactilic)
Pentr-un bărbat să nu mori,
Căci e în stare să vină
La-nmormântare cu flori...
Chiar însoțit de-o vecină! (MIHAI HAIVAS)
GREUTATE SUI-GENERIS (amfibrahic)
Se-ntâmplă ca vorbele goale
Să aibă a lor greutate
Și să ți se facă nasoale...
Când sunt c-un scop rău aruncate! (MIHAI HAIVAS)
POEȚII SE PROTEJEAZĂ (anapestic)
De-ar citi tot ce-au scris mult prea des...
Pot risca să nu aibă sufragii,
Iar infarctul ar face-n exces
Mari ravagii! (MIHAI HAIVAS)
POVESTE DE FAMILIE
Fiindcă soața-i mai trăsnită,
O înțeleg acum; pe scurt:
Renunț la „ciorba re-ncălzită”,
Că-s „fript” și suflu și-n ... iaurt! (MAX OPAIȚ)
COMPROMIS
Căsnicia-i azi schimbată!
Soții nu mai simt fiori;
El o-nșeală câteodată,
Ea-n schimb... de mai multe ori! (MAX OPAIȚ)
NEÎNCREDERE
Trăindu-și clipa irosită,
„Strivea sub talpă” vorba lui,
Iubire neîmpărtășită,
C-avea-mpotriva lui un „ cui”! (MAX OPAIȚ)
EPIGRAME CU MOȘI DE SEZON
„Ho, ho, ho, se miră moșul
Scărpinându-de-n chelie,
Unde-i sacul, unde-i coșul?”
Păi, întreabă-l pe Ilie!” (ȘTEFAN BAȘNO)
Vorba asta „Ho, ho , ho”
E refren la urători
Care se transformă-n ”Huo!”
Spusă la conducători... (ȘTEFAN BAȘNO)
Ho, șnapani și derbedei,
Ho, la hoți și farisei,
Ho, lingăi și voi slugoi,
Mai suntem pe-aici și noi! (ȘTEFAN BAȘNO)
Moș Nae pune în ghetuțe
Bomboane, jucării drăguțe,,
Eu îl aștept pe Moș Crăciun
Că e mai darnic și mai bun! (ȘTEFAN BAȘNO)
REPLICILE LUI ȘTEFAN BAȘNO
CUM?
Cine poate să priceapă
Anumite conjuncturi?
Cum nu e, în ţară, apă,
Când e plină de scursuri? (NICĂ JANET)
E o vorbă, coane Nică,
Unde nu curge, mai pică!
Doar când pică tot guvernul
Se va termina infernul.. (ȘTEFAN BAȘNO)
ÎNVĂȚĂMÂNT REFORMAT
Interzis fiind în școală,
Lecții să se memoreze,
Dascălii or să noteze,
Cunostințele spoială ! (GHEORGHE DRAGOMIRESCU)
Cunoștințele spoială
Cât de cât, mai sunt ceva,
Dar să vezi când facem școală
În bar sau la cinema! (ȘTEFAN BAȘNO)
GREU DE CONTRAZIS…
Văzând că-mi este cel puțin egală,
Am lăudat, crezând că nu-i tabu,
Inteligența artificială
Și aia mi-a răspuns: "deștept ești tu!"(PETRU IOAN GÂRDA)
Dac-o întrebi, IA îți poate spune
Cât lapte de la mumă-ta ai supt,
La suprafață este o minune,
Dar mă întreb ce-o fi pe dedesubt... (ȘTEFAN BAȘNO)
TEAMA BUZOIENILOR
(despre dezastrul de la Paltinul)
Nu-i corect, dar ăsta-i planul,
Și de asta mi-este teamă,
Ca dezastrul ce-l reclamă
Să-l plătească... Buzoianul. (GEORGE EFTIMIE)
Din păcate, Buzoianca
Folosește harnic fleanca
Iar poporul ce-a votat
Dă din gură... pe uscat! (ȘTEFAN BAȘNO)
DOCTRINARĂ
Nu-i bai c-avem concetățeni,
Pro suverani, prezenți sau foști,
Ori alții - pro europeni,
Dezastrul vine… de la proști! (NELU MATER)
Proști și colò, proști și coleà,
De parcă peste țara asta
A năvălit cumva năpasta
Și geaba ea se zvârcolea... (ȘTEFAN BAȘNO)
DIN NOU LA PÂRNAIE?
Fostul prezident, veros,
Grațiase automat
Toate rudele din nat.
Nou venitul, ranchiunos,
Cât strănuți, a anulat
Ce semnase autopenul.
Dizgrațiații-și schimbă tenul? (LERU CICOARE)
PARTEA RUSĂ SE JOACĂ DE-A TRATATIVELE
Cum să spună că-i deschisă
La negocieri de pace,
Când ea face și desface,
La concesii nu-i decisă,
Iar orice idee-fatum
Nu-i decât un ultimatum? (LERU CICOARE)
INERȚIE ȘI MOBILIZARE
Ne jenăm a recunoaște
Că salariul minim crește
Nu la noi, ci-n Ucraína,
Unde știu ce-i disciplina:
Educația renaște
Sănătatea propășește,
Teméiu-i asigurat
De bugetul adoptat.
La noi totu-i înghețat,
Însuși statu-i eșuat,
Parcă-i, Doamne, feri, război
Nu la dânșii, ci la noi. (LERU CICOARE)
COMPORTAMENTUL DE MANCURT
AL FIULUI RĂTĂCITOR
De-ar fi dezechilibrul din sistem
Sau harțele pe pensiile din Țară
Mai mari decât în țarcul tău boem,
Tot nu te-aș înțelege, poamă rară,
La ce-ar fi să te bucuri la extrem? (LERU CICOARE)
DENUMIRI CE NE ȚIN ÎN CEAȚĂ
Ce-o-nsemna „Moldova Mare”
În partidul omonim
Și la ce „Moldovă-ntreagă”
(Lui vladâc’-atât de dragă)
Se referă cu grandoare
Titlul de păstor creștin?
Ambele-s de la Kremlin. (LERU CICOARE)
OPTIMISM
Trăim mai prost decât trăiam anul trecut,
Dar mult mai bine decât douăzeci în urmă.
Deci, niciun risc să reluăm stadiul de turmă
La milioane trei de ani de la-nceput. (NICOLAE MĂTCAȘ)
DE CÂND EVENTUALELE VOTURI
SUNT PROPRIETATEA SA?
Văzând că n-are niciun sorț la primărie,
Cu mare fast și-alai anunță că cedează
Al său procent firáv de voturi din regie
Rivalului de la-nceput pe prima fază.
Stăpân pe votul lor? Și-l dă pe veresie? (NICOLAE MĂTCAȘ)
S.O.S., DOAMNĂ MINISTRU: FĂRĂ APĂ NU SE POATE TRĂI!
Că e la Mediu și-a intrat la apă,
Să se mai ude, are când să-nvețe!
Nu poate-un lucru mintea să priceapă:
Să ții cum fără apă n județe?! (NICOLAE MĂTCAȘ)
MAI ÎNTÂI SOLUȚIA, PE URMĂ – DISCUȚIA
Decât să perorăm de dig și șapă,
Catalogându-i: cine-i câlț, cine - otreapă,
Nu-i mai dihai să dăm oamenilor apă
Și-apoi să tragem vinovatu-n țeapă? (NICOLAE MĂTCAȘ)
VINDEM IEFTIN ȘI CUMPĂRĂM SCUMP
În vară, -având surplus de energie,
O vindem ieftin. Unde s-o stocăm?
Când vine iarna, aprigă urgie,
Tot noi, mai scumpă, primii-o cumpărăm. (NICOLAE MĂTCAȘ)
ÎNCERCÂND PENTRU A CÂTA OARĂ
REFORMA PENSIILOR MAGISTRAȚILOR?
Guvernul iar și-a asumat răspunderea,
Neacceptând niciun amendament.
Actul respins, de unde-ncepe tunderea:
De la Guvern sau de la Parlament? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
LIPSA UNUI RAPORT CU ARGUMENTE BETON
ACUTIZEAZĂ SCEPTICISMUL
Ce alegeri deșănțate
Spânzură ca un potâng!
De un an sunt anulate,
Iar dovezi încă se strâng. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
LIPSĂ DE ÎNCREDERE
O fi vreun ins în scârba care-o coacem
Să ne aducă-o lămurire clară
Că toate sacrificiile le facem
De dragul cărei reformări de țară? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
GURA LUMII, SLOBODĂ
„Președintele ales”
Și-a dublat, la Alba, garda.
Poate, -ar fi de înțeles,
Dar din ce-și plătește hoarda? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CUMPĂRĂTURI ÎN POSTUL CRĂCIUNULUI
La târgul de Crăciun accesu-i gratuit,
Dar prețul la ciorici e-atât de mare
(De kaizer, caltaboși sau drob nici de vorbit),
Că-ți pui pe dată coada pe spinare
Și fugi: de prospături te-ai ghiftuit! (NICOLAE CRIHĂNEANU)