ALT TREI ÎNTREBÄ‚RI PENTRU MIHAI HAIVAS
(urmare din „Loc de dat cu… epigram” nr. 383)
Georgică Manole: SunteÈ›i de acord cu remarca unui străin (Herman von Keyserling), aceea că „România este sinura È›ară în care se cultivă epigrama ca gen literar È™i că există statutul de epigramist”?. Vin È™i adaug, de aceeaÈ™i părere o fi È™i U.S.R.?
Mihai Haivas: : Această afirmaÈ›ie, de care luăm la cunoÈ™tință dintr-o lucrare a lui Posena È™i pe care a repetat-o Cincinat Pavelescu într-o emisiune de radio a devenit aproape un loc comun. Filozoful È™i scriitorul Herman, conte de Keyserling (1880-1946) a călătorit în toată lumea trecând È™i prin țările româneÈ™ti. În lucrarea Das Spectrum Europa's (Analiza spectrală a Europei) (1928) afirmă că, în România, ca în nici o altă È›ară din Europa, epigrama e în plin avânt. ObservaÈ›ia era conformă cu acele vremi, în care se afirmaseră toÈ›i marii epigramiÈ™ti români (Cincinat, Quintus, Păstorel È™.a) care, în revistele de umor, publicau multe din creaÈ›iile lor.
În noul climat de libertate al creaÈ›iilor umoristice de după 1989, asistăm la o RENAȘTERE a epigramei româneÈ™ti prin:
- Crearea Uniunii EpigramiÈ™tilor din România (U.S.R.) sub conducerea regretatului Mircea Trifu, în 1993.
- Apariția revistei EPIGRAMA, serie nouă, fondator fiind tot Mircea Trifu, devenită publicație a U.E.R.
- ÎnfiinÈ›area unui număr mare de cenacluri, cluburi, etc. ale epigramiÈ™tilor, umoriÈ™tilor È™i caricaturiÈ™tilor sau reluarea celor deja existente (atât în È›ară cât È™i în străinătate).
- Organizarea de noi festivaluri È™i concursuri de umor (epigramă, poezie umoristică, fabulă etc.) sau continuarea celor existente, prin intermediul cărora EPIGRAMA este promovată È™i RÄ‚SPÂNDITÄ‚, către marele public.
- Apariția numeroselor volume de autor, colective sau antologii de epigrame și poezii umoristice.
Toate aceste manifestări în care este prezentă EPIGRAMA demonstrează, dacă mai era nevoie, faptul că această SPECIE LITERARÄ‚ a genului liric animă miÈ™carea literară È™i că U.E.R. se face MAI SIMÈšITÄ‚ PRETUTINDENI DECÂT BREASLA SCRIITORILOR DIN U.S.R.
Cred că cele prezentate mai sus sunt tot atâtea argumente pentru a da răspunsul ferm la întrebarea pusă: DA, există statutul de EPIGRAMIST, cel puÈ›in în România È™i Republica Moldova.
Cât priveÈ™te PÄ‚REREA U.S.R. despre existenÈ›a acestui statut, răspunsul meu este unul nuanÈ›at. MulÈ›i scriitori din U.S.R., făcând parte È™i din U.E.R., colaborează frecvent cu epigramiÈ™tii, atât la festivaluri, cât È™i în publicaÈ›ii , deci, implicit, recunosc statutul de epigramist (de exemplu scriitorii din ALPI). Însă, din păcate, reticenÈ›a conducerii U.S.R., manifestată prin neacceptarea volumelor de epigramă (alături de cele de poezie) în dosarele de primire în U.S.R., trădează evident negarea subiectivă a statutului de epigramist, ca potenÈ›ial „scriitor cu acte-n regulă” ( adică din U.S.R.). Față de această aroganță a U.S.R., epigramiÈ™tii au reacÈ›ionat, aÈ™a cum numai ei È™tiu:
LA UNIUNEA SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA....
Ei se adună-n două grupe:
Acei cu cărțile mai bune,
Și cei ce par să se ocupe
Cu scrisul...È™i-s în Uniune!
(EUGEN DEUTSCH)
EPIGRAMIȘTII ȘI UNIUNEA SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA
Au mintea brici, spirituali, decenți
Și despre mulți din ei se poate spune
Că-s MARI și ca valoare, EXCELENȚI..
De-aceea nici nu-ncap în Uniune!
(GHEORGHE BÄ‚LÄ‚CEANU)
FACILITATE
Cu tact și serios angajament
Veți constata că mult mai simplu e
Să intre È™i măgari în Parlament
Decât epigramiÈ™ti în U.S.R.!
(GHEORGHE BÄ‚LÄ‚CEANU)
UNIUNEA SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA
E un conclav de falnici corifei,
Pătrunși de ale scrisului candori
Și e de remarcat că printre ei
Sunt câÈ›iva - nu prea mulÈ›i - chiar scriitori.
(GEORGE PETRONE)
Referitor la EPIGRAMIȘTI, ataÈ™ez câteva epigrame „ la temă”:
EPIGRAMISTULUI MEREU NOVICE
Scriind și-acum ca la-nceput,
Afirmi și nu ai ce să riști:
Pe-aleea timpului pierdut
Mai vezi și azi epigramiști.
(MIHAI HAIVAS)
UNUI AUTOR DE EPIGRAME
Citindu-ți cartea, chiar insist,
Spunând È™i nu mă-ntrec cu graba:
Nu trageÈ›i în epigramist,
Căci o să-l omorâÈ›i degeaba!
(MIHAI HAIVAS)
UNUI MATEMATICIAN ȘI EPIGRAMIST
S-a născut în „hiperspaÈ›ii”,
Dându-i Dumnezeu din plin
Noi idei de demonstrații...
Dar în stihuri, prea puÈ›in!
(MIHAI HAIVAS)
G. M.: Ca matematician și epigramist trebuie să fi ajuns la o concluzie: matematica și epigrama se exclud?
M. H.: Știință exactă, ce dă multor elevi mari bătăi de cap, matematica, bine însuÈ™ită, contribuie la formarea unei gândiri riguroase pentru tot restul vieÈ›ii. Dintr-un anumit punct de vedere ea se apropie de gramatică, disciplină care dispune È™i ea de reguli È™i scheme destul de riguroase în analizele gramaticale. Mergând mai departe, pot spune că, într-o mare măsură È™i PROZODIA, condiÈ›ie necesară a unei epigrame bune, având reguli exacte (legate de ritm, rimă, NUMÄ‚R de silabe) este tot un fel de „matematică” aplicată.
Revenind la întrebarea de mai sus, afirm cu toată convingerea că matematica È™i epigrama NU se exclud! Prima este pentru cea de a doua un „aliat”, atât prin rigoare cât È™i ca SURSÄ‚ de inspiraÈ›ie în special prin noÈ›iunile, figurile È™i corpurile geometrice. Una dintre cărÈ›ile mele poartă chiar titlul GEOMETRIE CONJUGALÄ‚. Glumind cu mulÈ›i dintre prietenii mei, profesori de matematică, le-am spus că această „geometrie”, va deveni una cel puÈ›in opÈ›ională în liceu, fapt pentru care ar trebuie să se „perfecÈ›ioneze”! Iată câteva epigrame, prin care încerc să argumentez unele din afirmaÈ›iile de mai sus:
ATENÈšIE LA PRIETENI
Să nu te lași furat de muze
Și-observă-un fapt, deloc banal:
În cercul de prieteni (...Scuze!),
E-nscris triunghiul conjugal!
MATEMATICIAN DISTRAT
Lui, matematica se pare,
Îi place, È™tirea nu e nouă,
Căci foloseÈ™te-o „bisectoare”
Să-mpartă căsnicia-n două.
GEOMETRIE CONJUGALÄ‚ ÎN SPAÈšIU
Patrulaterul conjugal extins
Apare-n spațiu ca un tetraedru;
Iar dacă-un soÈ› în multe mreje-i prins,
Putem vorbi de-un amplu poliedru.
SOÈšI VOIAJORI
De-amor le este viața plină
În casă au de toate cele,
Și se-ntâlnesc cei doi la cină
Ca două drepte paralele.
FENTELE UNUI SOÈš MATEMATICIAN
Cum soața-l urmărea prin geam atentă,
Ieșind din hol, el a făcut o curbă-n loc
Și a pornit spre-amantă pe tangentă,
Fentând È™i cercul bârfitoarelor din bloc.
PERFORMANÈšE GEOMETRICE FEMININE
Femei cu mintea cam obtuză,
Chiar la balet de nu-s dibace,
Mai mult de o ipotenuză
„Catetele” îÈ™i pot desface!
EPIGRAME LA „TEMÄ‚” ALE UNOR COLEGI DIN ALPI (Supliment)
GEOMETRIE ELEMENTARÄ‚
Îmi amintesc chiar foarte bine,
Din vremea când eram È™colari:
Trapezul este, după mine,
Pătrat ce are șolduri mari.
(ELENA MÂNDRU)
UNUI PROFESOR DE MATEMATICÄ‚
Să divorțeze, soața nu-i dispusă
Și-atuncea el, păstrând-o pe-avocată,
I-a aplicat urgent, ca și-altădată,
Tot... regula ,cea grea, de trei compusă!
(ELENA MÂNDRU)
COMPARAÈšIE
(din Prefața la Geometrie conjugală)
Ca ecuația e-o epigramă,
În taină È›ine o neprevăzută,
Dar în domeniul ei, de bună seamă,
M.Haivas nu mai e... necunoscută!
(VASILE LARCO)
G. M.: O întrebare pe care o pun tuturor interlocutorilor mei: v-a ajutat Eminescu în actul de creaÈ›ie a epigramei?
M. H.: Fără a supăra pe cei născuÈ›i în alte judeÈ›e, le amintesc faptul că judeÈ›ul BotoÈ™ani are cea mai mare densitate de oameni de seamă, unii dintre ei adevărate genii în diferite domenii: literatură, muzică, pictură,istorie, matematică etc. E suficient să-i amintim doar pe Mihai Eminescu, George Enescu, Nicolae Iorga, Ștefan Luchian, Octav Băncilă, Al.O.Teodoreanu,Dimitrie Pompeiu, Grigore Antipa.
Revenind la întrebare, precizez că am în biblioteca mea, ca orice botoșănean ce respectă valorile autentice locale, o mare parte a operei lui Eminescu dar È™i cărÈ›i ale unor critici literari importanÈ›i privind opera poetului nostru naÈ›ional. Citindu-le sau mai exact, recitindu-le , pot spune că unele dintre poeziile sale au fost sursă de inspiraÈ›ie, atât pentru parodii cât È™i pentru epigrame. Înainte de a argumenta afirmaÈ›ia precedentă, cred că se cuvine să prezint câteva dintre catrenele scrise de Eminescu È™i care, astăzi, nu ar putea fi considerate adevărate epigrame, fie È™i numai pentru faptul că nu respectă regulile prozodiei actuale.
Iată câteva dintre catrenele eminesciene cunoscute:
DE POFTIÈšI...
De poftiți la nemurire
Câtă am, o dau acuÈ™i,
Ca să cumpăr dragei mele
O pereche de mănuși.
CRISTALOGRAFIE
Când aduce blond Liză
Socoteala unei vedre,
Universul cristaliză
Hexacontratetraedre!
VREI SÄ‚ FII
Vrei să fii Pallas Athena!
O, fetiță, fii cuminte...
Tu ai pierde-n frumusețe
Dar n-ai câÈ™tiga la minte.
UNUIA
Nu faci efect! Nesimțitori
Rămân cu toÈ›ii? Fii pe pace!
Când piatra cade-n mlaÈ™tină
Ea nici un cerc nu face!
Și un distih:
E VINUL...
E vinul de azi mai rău ca cel de ieri, amicii mei?
Mai bun ca orice vin băut e cel pe care-l bei!
Câteva epigrame È™i distihuri cu „influenÈ›e” eminesciene (cititorii vor recunoaÈ™te „poezia sursă”!) publicate în reviste, volume personale È™i antologii:
EMINESCU DESPRE POEZIA ACTUALÄ‚
„A scrie versuri e uÈ™or”,
A spus-o geniul... mustrător,
Dar astăzi cred c-ar zice :CRIMĂ
E VERSUL FAD, LIPSIT DE RIMÄ‚!
EMINESCIANÄ‚
La steaua care-n cer abia se naște,
E-o cale nemaipomenit de mare
Și pot s-afirm așa, spre a cunoaște:
E fix cât de la noi la bunăstare!
UNIUNEA EUROPEANÄ‚ DEZAMÄ‚GITÄ‚
DE ACTUALA ROMÂNIE CORUPTÄ‚
„Și te-ai dus dulce minune!”
Și-a murit speranța noastră:
Soarta țări-i azi „albastră”
În dorita Uniune!
CREDINȚĂ UNICĂ
„Eu nu cred nici în Iehova”,
Nici în Ponta, Dragnea, Șova,
Nici în Firea È™i OlguÈ›a,
Nici în CioloÈ™... ci-n CODRUÈšA!
EMINESCIANÄ‚
„Cobori în jos” guvern nătâng
Dar fără parașută,
Iar gâtul de È›i-l rupi, nu plâng
Că-n țară-ai semănat derută!
UNEIA CE-ȘI ASCUNDE VÂRSTA
„Cu mâine zilele-È›i adaugi”
Dar anii, văd că ți-i tot scazi!
EXOD ÎNGRIJORÄ‚TOR AL ROMÂNILOR
„Ce e val, ca valul trece”,
Dar prea mulți vor iar să plece!
În final o parodie după una dintre cele mai cunoscute poezii eminesciene (cititorii o vor recunoaÈ™te!),scrisă înaintea acestei guvernări falimentare PSD-ALDE, când lupta împotriva corupÈ›iei era bine primită de oamenii cinstiÈ›i ai acestei țări.
AȘTEPTATE DOSĂRELE
Mult doritele dosare
Pe la DNA se-adună,
Zac și unele-n sertare
Drept arvună!
Vinovații, mulți, suspină
Când Parchetul treabă face;
Delatorii, în surdină,
Dorm în pace!
Multora le este frică
Pe-o ureche să se culce,
DNA-ul când le strică
Somnul dulce!
Peste-a țării „frenezie”
Zgomot de cătușe sună,
Arestări se fac o mie...
FAPTÄ‚ BUNÄ‚!
(SFÂRȘIT)
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
UNUI VEÅžNIC BÄ‚UTOR
Când bea i-e rău, cum să vă spui,
El zace-o zi sau două, poate,
Åži-ar pune omul pofta-n cui,
Dar cuiul, vai, pe cui se scoate! (VASILE LARCO)
INERÅ¢IA VINULUI
De bei un singur păhărel
Uşor tu o să-l duci pe el.
De bei mai multe păhărele,
Vei fi tu cel purtat de ele! (VASILE LARCO)
DEVIZA OENOLOGULUI
Eu de bancuri nu mă ţin,
Sunt mereu om de cuvânt
Åži când am promis că vin
Vin, de vin mă las înfrânt! (VASILE LARCO)
AVIDUL DUPÄ‚ FUNCÅ¢II
Dorinţă-având el de-avansare
Pe scara vieţii s-a tot dus
Åži neputând să mai coboare,
L-a găzduit chiar CEL DE SUS. (VASILE LARCO)
SFAT UNEI FEMEI (dactilic)
Pentr-un bărbat să nu mori,
Căci e în stare să vină
La-nmormântare cu flori...
Chiar însoÈ›it de-o vecină! (MIHAI HAIVAS)
GREUTATE SUI-GENERIS (amfibrahic)
Se-ntâmplă ca vorbele goale
Să aibă a lor greutate
Și să ți se facă nasoale...
Când sunt c-un scop rău aruncate! (MIHAI HAIVAS)
POEÈšII SE PROTEJEAZÄ‚ (anapestic)
De-ar citi tot ce-au scris mult prea des...
Pot risca să nu aibă sufragii,
Iar infarctul ar face-n exces
Mari ravagii! (MIHAI HAIVAS)
POVESTE DE FAMILIE
Fiindcă soața-i mai trăsnită,
O înÈ›eleg acum; pe scurt:
RenunÈ› la „ciorba re-ncălzită”,
Că-s „fript” È™i suflu È™i-n ... iaurt! (MAX OPAIÈš)
COMPROMIS
Căsnicia-i azi schimbată!
Soții nu mai simt fiori;
El o-nÈ™eală câteodată,
Ea-n schimb... de mai multe ori! (MAX OPAIÈš)
NEÎNCREDERE
Trăindu-și clipa irosită,
„Strivea sub talpă” vorba lui,
Iubire neîmpărtășită,
C-avea-mpotriva lui un „ cui”! (MAX OPAIÈš)
EPIGRAME CU MOȘI DE SEZON
„Ho, ho, ho, se miră moÈ™ul
Scărpinându-de-n chelie,
Unde-i sacul, unde-i coÈ™ul?”
Păi, întreabă-l pe Ilie!” (ȘTEFAN BAȘNO)
Vorba asta „Ho, ho , ho”
E refren la urători
Care se transformă-n ”Huo!”
Spusă la conducători... (ȘTEFAN BAȘNO)
Ho, șnapani și derbedei,
Ho, la hoți și farisei,
Ho, lingăi și voi slugoi,
Mai suntem pe-aici și noi! (ȘTEFAN BAȘNO)
MoÈ™ Nae pune în ghetuÈ›e
Bomboane, jucării drăguțe,,
Eu îl aÈ™tept pe MoÈ™ Crăciun
Că e mai darnic și mai bun! (ȘTEFAN BAȘNO)
REPLICILE LUI ȘTEFAN BAȘNO
CUM?
Cine poate să priceapă
Anumite conjuncturi?
Cum nu e, în Å£ară, apă,
Când e plină de scursuri? (NICÄ‚ JANET)
E o vorbă, coane Nică,
Unde nu curge, mai pică!
Doar când pică tot guvernul
Se va termina infernul.. (ȘTEFAN BAȘNO)
ÎNVĂȚĂMÂNT REFORMAT
Interzis fiind în È™coală,
Lecții să se memoreze,
Dascălii or să noteze,
Cunostințele spoială ! (GHEORGHE DRAGOMIRESCU)
Cunoștințele spoială
Cât de cât, mai sunt ceva,
Dar să vezi când facem È™coală
În bar sau la cinema! (ȘTEFAN BAȘNO)
GREU DE CONTRAZIS…
Văzând că-mi este cel puÈ›in egală,
Am lăudat, crezând că nu-i tabu,
Inteligența artificială
Și aia mi-a răspuns: "deÈ™tept eÈ™ti tu!"(PETRU IOAN GÂRDA)
Dac-o întrebi, IA îÈ›i poate spune
Cât lapte de la mumă-ta ai supt,
La suprafață este o minune,
Dar mă întreb ce-o fi pe dedesubt... (ȘTEFAN BAȘNO)
TEAMA BUZOIENILOR
(despre dezastrul de la Paltinul)
Nu-i corect, dar ăsta-i planul,
Și de asta mi-este teamă,
Ca dezastrul ce-l reclamă
Să-l plătească... Buzoianul. (GEORGE EFTIMIE)
Din păcate, Buzoianca
Folosește harnic fleanca
Iar poporul ce-a votat
Dă din gură... pe uscat! (ȘTEFAN BAȘNO)
DOCTRINARÄ‚
Nu-i bai c-avem concetățeni,
Pro suverani, prezenți sau foști,
Ori alții - pro europeni,
Dezastrul vine… de la proÈ™ti! (NELU MATER)
ProÈ™ti È™i colò, proÈ™ti È™i coleà,
De parcă peste țara asta
A năvălit cumva năpasta
Și geaba ea se zvârcolea... (ȘTEFAN BAȘNO)
DIN NOU LA PÂRNAIE?
Fostul prezident, veros,
Grațiase automat
Toate rudele din nat.
Nou venitul, ranchiunos,
Cât strănuÈ›i, a anulat
Ce semnase autopenul.
Dizgrațiații-și schimbă tenul? (LERU CICOARE)
PARTEA RUSÄ‚ SE JOACÄ‚ DE-A TRATATIVELE
Cum să spună că-i deschisă
La negocieri de pace,
Când ea face È™i desface,
La concesii nu-i decisă,
Iar orice idee-fatum
Nu-i decât un ultimatum? (LERU CICOARE)
INERȚIE ȘI MOBILIZARE
Ne jenăm a recunoaște
Că salariul minim crește
Nu la noi, ci-n Ucraína,
Unde știu ce-i disciplina:
Educația renaște
Sănătatea propășește,
Teméiu-i asigurat
De bugetul adoptat.
La noi totu-i îngheÈ›at,
ÎnsuÈ™i statu-i eÈ™uat,
Parcă-i, Doamne, feri, război
Nu la dânÈ™ii, ci la noi. (LERU CICOARE)
COMPORTAMENTUL DE MANCURT
AL FIULUI RÄ‚TÄ‚CITOR
De-ar fi dezechilibrul din sistem
Sau harțele pe pensiile din Țară
Mai mari decât în È›arcul tău boem,
Tot nu te-aÈ™ înÈ›elege, poamă rară,
La ce-ar fi să te bucuri la extrem? (LERU CICOARE)
DENUMIRI CE NE ÈšIN ÎN CEAȚĂ
Ce-o-nsemna „Moldova Mare”
În partidul omonim
Și la ce „Moldovă-ntreagă”
(Lui vladâc’-atât de dragă)
Se referă cu grandoare
Titlul de păstor creștin?
Ambele-s de la Kremlin. (LERU CICOARE)
OPTIMISM
Trăim mai prost decât trăiam anul trecut,
Dar mult mai bine decât douăzeci în urmă.
Deci, niciun risc să reluăm stadiul de turmă
La milioane trei de ani de la-nceput. (NICOLAE MĂTCAȘ)
DE CÂND EVENTUALELE VOTURI
SUNT PROPRIETATEA SA?
Văzând că n-are niciun sorÈ› la primărie,
Cu mare fast și-alai anunță că cedează
Al său procent firáv de voturi din regie
Rivalului de la-nceput pe prima fază.
Stăpân pe votul lor? Și-l dă pe veresie? (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
S.O.S., DOAMNÄ‚ MINISTRU: FÄ‚RÄ‚ APÄ‚ NU SE POATE TRÄ‚I!
Că e la Mediu și-a intrat la apă,
Să se mai ude, are când să-nveÈ›e!
Nu poate-un lucru mintea să priceapă:
Să ții cum fără apă n județe?! (NICOLAE MĂTCAȘ)
MAI ÎNTÂI SOLUÈšIA, PE URMÄ‚ – DISCUÈšIA
Decât să perorăm de dig È™i È™apă,
Catalogându-i: cine-i câlÈ›, cine - otreapă,
Nu-i mai dihai să dăm oamenilor apă
Și-apoi să tragem vinovatu-n țeapă? (NICOLAE MĂTCAȘ)
VINDEM IEFTIN ȘI CUMPĂRĂM SCUMP
În vară, -având surplus de energie,
O vindem ieftin. Unde s-o stocăm?
Când vine iarna, aprigă urgie,
Tot noi, mai scumpă, primii-o cumpărăm. (NICOLAE MĂTCAȘ)
ÎNCERCÂND PENTRU A CÂTA OARÄ‚
REFORMA PENSIILOR MAGISTRAÈšILOR?
Guvernul iar și-a asumat răspunderea,
Neacceptând niciun amendament.
Actul respins, de unde-ncepe tunderea:
De la Guvern sau de la Parlament? (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
LIPSA UNUI RAPORT CU ARGUMENTE BETON
ACUTIZEAZÄ‚ SCEPTICISMUL
Ce alegeri deșănțate
Spânzură ca un potâng!
De un an sunt anulate,
Iar dovezi încă se strâng. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
LIPSÄ‚ DE ÎNCREDERE
O fi vreun ins în scârba care-o coacem
Să ne aducă-o lămurire clară
Că toate sacrificiile le facem
De dragul cărei reformări de țară? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
GURA LUMII, SLOBODÄ‚
„PreÈ™edintele ales”
Și-a dublat, la Alba, garda.
Poate, -ar fi de înÈ›eles,
Dar din ce-și plătește hoarda? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CUMPÄ‚RÄ‚TURI ÎN POSTUL CRÄ‚CIUNULUI
La târgul de Crăciun accesu-i gratuit,
Dar preÈ›ul la ciorici e-atât de mare
(De kaizer, caltaboși sau drob nici de vorbit),
Că-ți pui pe dată coada pe spinare
Și fugi: de prospături te-ai ghiftuit! (NICOLAE CRIHĂNEANU)