VASILE MANOLE RÂDE, DECI EXISTĂ!

La cei 84 de ani ai săi (născut la 19 ianuarie 1941), gălățeanului Vasile Manole nu i-au dispărut vivacitatea, spiritul umoristic, puterea creativă  sau acutul demers observațional.   Aceste  realități psihologice l-au condus spre  publicarea unui nou volum, „Pe-ale epigramei valuri” (Editura „Axis Libri”, Galați, 2025). Acest volum se adaugă celorlalte patru: „Prezentul timpului trecut”(2010), „De voie bună și nesilit  de nimeni”(2015), „Epigramei, cu toată dragostea”(2018) și „Prin labirintul epigramei”(2022). Despre volumul apărut în 2018 am scris în „Loc de dat cu… epigrama” nr. 79, unde spuneam:  „Mai mult,  textele propuse mi-au dat o senzaţie specială: că epigramiştii pot fi asociaţi cofetarilor.  Aşa cum prăjitura este sublimul gust al unei mese îmbelşugate,  acelaşi efect îl produce şi epigrama, ea fiind gustul desăvârşit al literaturii române. Şi prăjitura, şi epigrama au dimensiuni reduse, încapsulează esenţele domeniilor din care provin, se fac după reţete verificate în timp, ingredientele sunt obligate să respecte anumite reguli etc., ambele având scopul de a bucura sufletul celui ce le gustă”. Am scris și despre volumul apărut în 2022 (vezi „Loc de dat cu… epigrama” nr. 220): „Sfera volumului pe care îl propune Vasile Manole  demonstrează  că autorul nu se limitează doar la teorii şi concepte specifice construcţiei epigramei, pe care le realizează cu succes, ci are şi evidente trimiteri socio-umoristice”. Creațiile sale epigramatice se adăpostesc sub umbrelele a două teorii nelingvistice ale umorului: cea a eliberării și cea a incongruenței.  Herbert Spencer, citat de Violeta Ioana Rus, spune cu privire la prima teorie enunțată ; „Fiecare emoție are un anumit comportament derivat, astfel că râsul reprezintă o descătușare a tensiunilor, care contribuie la eliberarea energiilor acumulate”: „Vigilență” – „Dacă nu era soția/ Între ei să intervină,/ Îl cam termina  beția…/ Dragostei, cu o vecină.”; ”Armonie” – „Frumos mai e în urbea mea,/ C-aici plăcutul și utilul/ Se întâlnesc, la o cafea,/ În vila-n care stă edilul.”;  „Cercetarea  românească” – „Azi la noi în cercetare/ Un savant ne explica:/ „Ne bazăm pe-acea chemare,/ CREDE ȘI NU CERCETA.”; „Meteo” – „Vântul dacă se implică/ Doar așa, la suprafață,/ Câte-o fustă mai ridică/ Dând și „cărțile” pe față.”; „Relații umane” – „Profitând de conjunctură,/ Fără nicio îndoială,/ Cea mai bună legătură/ E cea extraconjugală.”; „Febra aurului” – „Cei ce aur vor să scoată,/ Chiar de-l cată și-n pustiu,/ Ei aleargă viața toată/ Iute, ca argintul viu!”.

CITEȘTE ȘI: "Incendiu de amploare la un uscător de cereale, pompierii botoșăneni au luptat șas..."

 

Epigramele din acest volum  sunt în mare parte rezultatul unor situații observaționale, cărora li se adaugă  și notații conversaționale corporalizate în patru versuri . Situațiile îl obligă pe autor să se adreseze cititorilor săi încă de pe prima pagina: „Verba volant” să nu fie,/ Am mai scris o carte nouă/ Și ca semn de simpatie/ V-o ofer acum vouă.”  Problema este dacă, în afară de tribul epigramiștilor, mai citește cineva epigramă.   S-ar putea (și eu cred sigur!) că și la epigramiști   se întâmplă ca la poeții optzeciști: să se citească  doar între ei, să scrie unul despre altul și să se premieze între ei. Vin cu aserțiunea de mai sus ținând cont de o „Autoironie” a autorului:  ”Criticați-mă confrați/ Și toți oamenii de bine,/ Dar un lucru nu uitați:/ Milă să n-aveți de mine!”.  Sau de săgeata cu vârf otrăvit „Epigramiștii”: „Ei, ca oameni respectați,/ Ce-au pe limbă, au și-n gând:/ Nu se lasă cumpărați,/ Dar nici cărțile nu-și vând!”   Ce admir la  volumul în discuție o reprezintă structura acestuia bazat pe 24  convingeri (plus „diverse”), identificând tot atâtea  teme cu potențial epigramatic: paradoxul, dragostea, viața conjugală și extraconjugală, vârsta a treia, unele profesii, lenea, învățământul și cultura, domeniile medicinii, juridicului și politicului. Lor li se adaugă lumea bețivilor, a gurmanzilor, a satului și a sferei românismului.

„Pe-ale  epigramei valuri”   trece dincolo de a fi o simplă carte de divertisment pe care a-i citi-o cu plăcere în habitate diferite. Ea are  pronunțate  însușiri practice, detașându-se caracterul psiho-social prin intențiile autorului de a influența cititorul care s-ar recunoaște în unul sau mai multe din cele 25 de capitole. Nu puține sunt situațiile în care volumul este presărat cu veritabile madrigaluri, întărind funcția poetică  a creațiilor sale. Exemplific prin cel dedicat  Lui Ștefan Luchian și pe care mi l-a pus,  pe prima pagină, ca dedicație: „Tufănele” de Ștefan Luchian” -  „Tu, Fănele, ne-ai lăsat/ Florile ce ți-au plăcut,/ Ca un testament pictat/ De acolo din trecut.” Epigramele lui Vasile Manole nu doar amuză, ele stârnesc râsul  cu asupra de măsură.  Concluzionăm: „Vasile Manole râde, deci există!”.

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

 

DRAGOSTE ȘI... DRAGOSTE (dactilic)

Cea de de la prima vedere -

Chiar de îți stă azi în gât -

Este mai bună decât

Dragostea oarbă-n durere! (MIHAI HAIVAS)

 

O AFACERE BUNĂ (amfibrahic)

Un cuplu se crede ferice

Atunci când, bârfind, mulți vor zice

Că-n toate-aventurile noi

Au fost înșelați amândoi! (MIHAI HAIVAS)

 

DISOLUȚIE SOCIALĂ GLOBALĂ (anapestic)

Permanent ne lovim  de haini

Și dispar mulți din cei serioși;

Azi în lume sunt OAMENI puțini...

POPULAȚIE-S cei numeroși! (MIHAI HAIVAS)

 

APRECIERE LINGVISTICĂ

E limba noastră ca un lan de grâu

Ce unduieşte-n soare, curge râu,

Dar, din păcate, uneori suspină

Că-i sufocat cu fire de neghină. (VASILE LARCO)

 

SUNT MARTORUL VIEŢII MELE

Traseul este redactat

Prin câteva zeci de cuvinte

Şi spun, cinstit, că am uitat

Doar ce nu mi-am adus aminte! (VASILE LARCO)

 

SOȚI ARTIȘTI

Crizele, de tinerețe,

Le petrec, nici că le pasă:

El cu lipsă de idei,

Ea, cu lipsă de acasă. (VASILE LARCO)

 

DUEL

Într-o controversă-n care

Argumentele îți scapă,

Diferențele sunt clare:

Vorba ta-i ... „pistol cu apă”! (MAX OPAIȚ)

 

CUI PE CUI SE SCOATE!

Că dragostea e oarbă, se probează;

Se naște după gesturi mai timide!

Căsătoria-n schimb, se instalează

Și-ncet, încet, ea ochii ți-i deschide! (MAX OPAIȚ)

 

COMPROMIS

Privindu-te, îmi pare curios

Că te frămânți așa, mai pe nimic,

Când agreezi „triunghiul amoros”,

Iar „cercul vicios” e la un click! (MAX OPAIȚ)

 

IA SEAMA!  

Polițistul rău te arde

Dacă-n prag de sărbători,

Tranzacționezi petarde

Sau umbli cu ... pocnitori! (DUMITRU MONACU)

 

DILEMĂ TEHNICĂ   

De câteva zile-mi pun

O aceeași întrebare :

Sania lui Moș Crăciun

Cam câți ... reni-putere are? (DUMITRU MONACU)

 

DUBLĂ DORINȚĂ 

Gândul oacheșei mândruțe,

Din privire l-am dedus:

Moșul să-i umble-n ghetuțe,

Badea, undeva mai sus... (DUMITRU MONACU)

 

APELUL POLITICIENILOR

Dragi români, strângeți cureaua,

Ne așteaptă vremuri grele,

Noi am face-o, dar beleaua

E că, grași, purtăm bretele! (ȘTEFAN BAȘNO)

 

EVOLUȚIE

Eu constat că se petrece

Evoluția conexă

Devenim pe zi ce trece

Telefonului anexă... (ȘTEFAN BAȘNO)

 

REPLICILE LUI ȘTEFAN BAȘNO

EU…

Iar eu beau un vinișor

Și ca fulgul de ușor

Ajung la mândruța-n zbor

Ca să îmi treacă de dor! (ELENA NEACȘU))

 

Vai di mini , bre Ileana,

Sper că nu ești lesbiană

Dacă vrei un sărutat

Nu-i mai bine c-un bărbat??? (ȘTEFAN BAȘNO)
 

FIRESC

În caz de erecție,

Să aibă senzație,

La bărbat instinctu-i cere,

Ca remediu o muiere ! (GHEORGHE DRAGOMIRESCU)

 

He, he, he, cucoane Gică

Înțeleg la o adică

Rezolvarea dumitale:

Din tare s-o facă moale!... (ȘTEFAN BAȘNO

 

OPTIMIZARE

S-a hotărât de foarte sus:
Și apa chioară să ne-o ia,
Că-n stadiu-n care ne-au adus…
Mulți n-au nici după ce s-o bea! (NELU MATER)

 

Mâncare apă, energie,

Ce-a spus Georgescu e prostie ,

Poporul trebuie-nvățat

Numai cu aer comprimat! (ȘTEFAN BAȘNO)

Pamfletele din cartea nouă,
Rebele și nonconformiste,
Le voi citi din două-n două,
Să le evit pe cele triste.  (PETRU IOAN GÂRDA)

 

Am o întrebare mică:

Ce te faci, coane Petrică,

Căci după părerea mea

Ele sunt juma-juma! (ȘTEFAN BAȘNO)
 

CUM?

Cine poate să priceapă

Anumite conjuncturi?

Cum nu e, în ţară, apă,

Când e plină de scursuri? (NICĂ JANET)

 

E o vorbă, coane Nică,

Unde nu curge, mai pică!

Doar când pică tot guvernul

Se va termina infernul... (ȘTEFAN BAȘNO)

 

SCUTUL

Au montat oltenii scut,

Verzi sunt unii de necaz!

Dar nu știu ce i-au făcut,

Trage-n ținte doar cu praz.(TONY ANDREESCU)

 

Verzi sunt unii și de ciudă

Fiindcă s-au trezit cu-o rudă,

Verișor sau nepoțel

Foarte, foarte brunețel... (ȘTEFAN BAȘNO

 

E consecința unui caz,

Când niște doamne peste an,

Exces făcură, zău, de praz,

Fiind și-un soi american. .(TONY ANDREESCU)

 

Prazul cel american

E mai lung și e mai gros

Și pe plaiul cel oltean

S-a-nmulțit cu mult folos... (ȘTEFAN BAȘNO

·

UNEI DIVE

De Anul Nou și de Crăciun

Se dă cu fel de fel de farduri

Fiindcă e prilejul bun

Să mai golească niște carduri. (STELICĂ ROMANIUC)

 

Campioană e la farduri

Dar și la sărit de garduri,

Ca să se mențină-n formă

Acceptă și filodormă... (ȘTEFAN BAȘNO

GATA, RENUNȚ!  

Făr' a fi vreun sperios,

Mă confrunt c-o mare "dramă":

Că, de când scriu epigramă,

Nu-s luat în... serios! (AL. D. FUNDUIANU)

 

De fapt, adevărata dramă

E să citești o epigramă,

Auditoriul să îți zică:

„Bre, ce a vrut să zică?” (ȘTEFAN BAȘNO

·

FINANCIARĂ

Când rezonezi pe-o notă gravă

Cu deficitul bugetar,

E o zadarnică zăbavă,

Să-ți mai bagi mâna-n buzunar! (IULIAN BOSTAN)

 

Bagi mâna-n buzunar degeaba?

Păi știi cum se rezolvă treaba?

Ia să-i băgăm pe politruci

În mama lor de matracuci... (ȘTEFAN BAȘNO

 

CINE OFERĂ MAI MULT ȘI MAI IEFTIN?

Se uită India, în plină dezvoltare,

C-un ochi la Rúsia, c-un alt – la Occident,

Da-n capul ei roiește-o singură-ntrebare:

De unde oare-un chilipir mai consistent? (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

UNDE-I IMPLICAREA NOASTRĂ ACTIVĂ ÎN POLITICA EXTERNĂ?

Cu modestia, indolența noastră

Și fără viziuni și acțiuni,

Riscăm să fim o floare pală-n glastră

În colieru-adamantin de națiuni. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

NE PAȘTE RISCUL IMINENT

În iluzoriul crez că pendulăm

Abil între Paris și Washingtón,

Să nu ne pomenim subit că stăm

Cu molda spartă și în gol pardon. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

CÂT TIMP AU SĂ MAI ZBURDE NEPEDEPSITE DRONELE RUSEȘTI PE DEASUPRA CAPULUI         NOSTRU?

Treacă-meargă să-ți impute Agerpres

Unei drone că nu-i faci nimica,

Dar să-ți tragă un perdaf Reuters,

Mai încerci să umbli cu fofârlica? (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

APA – CA AERUL

Atâtea guri de-atâta timp bat apa-n piuă

Că-i vinovat cutare, cutărel,

Iar mii de oameni speră ca-ntr-o ziuă

Și ei să aibă apă-n cofăiel! (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

APROBÂND REDUCEREA PENSIILOR MAGISTRAȚILOR, CCR ȘI-AR DA UN GOL ÎN PROPRIA POARTĂ

Alei, pensii speciale!

Pronunțarea se amână.

Să-i dea CCJ* la gioale,

Când și Curtea* -i stă la mână? (LERU CICOARE)

_________________________________

*CCJ – (aici, la dativ) Înaltei Curți de Casație și Justiție.

**Curtea – Curtea Constituțională a României.

 

BUGETUL POA’ SĂ MAI AȘTEPTE? DAR CETĂȚEANUL?

Bunii gospodari își fac bugetul

Până la Crăciun: să știe omul

Cum să joace-un an întreg baletul.

Noi, placizi: când va dori binomul. (LERU CICOARE)

 

DE CE PLĂTIM CEA MAI SCUMPĂ ENERGIE?

Creșterea amețitoare

De prețuri la energie

O susțin cu frenezie

Și băieții șarlatani,

Și statul lacom de bani.

Doamne, că ești bun și mare,

Oare când s-or săturare? (LERU CICOARE)

 

IMPOZITELE NE VOR SCOATE DIN CASĂ

La ce impozit au pe case,

Sătenii toți au să le lase,

Trăind în corturi sau colibe,

Scăpând de-atâtea vane hibe...

Atuncea statu-o să se-nhibe? (LERU CICOARE)

 

CÂND NU SE VOR TRANȘATE, ATUNCI SE-AMÂNĂ

Deciziile de bază se amână

Spre cap de an, de lună, săptămână,

Iar cele cu mișmaș și mai târziu:

Când faptele blamate se prescriu. (LERU CICOARE)

 

DOCUMENTAR CE-A PUS JUSTIȚIA PE JAR

În filmul lor, rebel documentar,

Autorii-au nimerit ca-ntr-un viespar,

Din care vii nu pot ieși de ace,

Nici viespile, ce-au prins a-și da la moace. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

FIAT JUSTITIA, PEREAT CORRUPTIO*!

Recorder i-a unit ca niciodată,

Protestatari experți cu barba spână,

Dar cum justiția e capturată,

Au nu cumva și ei o vor la mână? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

_______________________________________

*Fiat justitia, pereat corruptio (lat.) – Să se facă dreptate, să piară corupția!

 

CE-A MAI RĂMAS DIN NARCISIMUL LUI?

În studio, la PRO, TVMania

Își etalează șmecher dibăcia,

Dosindu-și sub sombrero-abil chelia.

În naos, când să-și spele mânăria,

Nemernicu-și va scoate pălăria? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

PĂȚANIA GOGOLIANĂ A UNUI TÂNĂR ITALIAN ZURLIU

A confundat Krakowul cu Bănia,

Deși visa Crăciunu-n România.

Rău că n-a tras la târgul din Craiova,

Dar mai ilar era de nimerea-n    ...Iowa. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

RĂZBUNAREA DE IGNAT A PORCULUI

Cum bine n-apucái să cresc mai mare,

Nici urluiéli spre-a saliva nu mi-au surâs,

Eu, drept pomană, la sacrificare,

Prin urbe-am să v-alerg și fac de râs. (NICOLAE CRIHĂNEANU)