"Dumnezeu nu mi-a dat arcul, nu mi-a dat sabia, nu mi-a dat puşca, să cuceresc lumea. Mi-a dat harul cântului", spunea Dan Iordăchescu, cel care a păstrat întreaga viață un adânc respect pentru locurile copilăriei sale.
S-a născut la 2 iunie 1930, petrecându-şi copilăria la Hlipiceni, judeţul Botoşani. În sat, astăzi, şcoala îi poartă numele. S-a stins pe 30 august, la 85 de ani, după o lungă suferinţă.
A fost cetăţean de onoare al Hlipicenilor, este recordman mondial, fiind baritonul cu cea mai îndelungată activitate neîntreruptă. A avut peste 1000 de concerte, a cântat alături de giganţi ai muzicii lirice precum Placido Domingo, Renata Scotto, Monserrat Caballe, Luciano Pavarotti.
Mama, Sevastia, era învăţătoare şi cântăreaţă de muzică populară tradiţională, iar tatăl. George, a fost profesor de fizică.
După anii de început în Hlipicenii Botoşanilor, Dan Iordăchescu pleacă la Iaşi, unde va urma cursurile Colegiului Național. Va păstra însă, pentru totdeauna, mirajul Hlipicenilor, misterul Prutului, dorul de fraţii basarabeni.
Mai târziu va cânta pe marile scene ale lumii Cântec basarabean. "Mi-s tare dragi basarabenii. Îi iubesc pentru că eu sunt de la "Botşeni", Hlipiceni, chiar de lângă Prut. Şi mergeam la Prut şi mă scăldam, înotam şi treceam şi dincolo, vara mai ales, mergeam la fraţii mei basarabeni", îşi amintea acum câţiva ani artistul.
Prima dragoste, actoria. Cea din urmă, muzica!
Chiar dacă este greu de crezut, Dan Iordăchescu a fost mai întâi… actor! În tinerete, la insistenţele fostului său coleg de liceu, dorohoianul Octavian Cotescu, Dan Iordăchescu a început, în 1948, Facultatea de Teatru, fiind student la clasa de actorie de la Iaşi a profesoarei Gina Sandry Bulandra, sora marelui Toni Bulandra. Era coleg cu Octavian Cotescu, dar si cu Tatiana Iekel, viitoarea soţie a lui Florin Piersic, mama lui Florin Piersic Jr.
În 1952 îl regăsim la Conservatorul de Muzică "Ciprian Porumbescu" Bucuresti. Beneficiază de lecţii de canto cu maeştrii Constantin Stroescu, Petre Stefanescu Goanga, dar şi cu regizorii Jean Ranzescu, Panait V. Cottescu şi dirijorul Jean Bobescu. Face şi studii complementare de canto la Salzburg (Mozarteum, 1956), Paris (1958-60) şi Roma (1960).
Debutul concertistic va fi consemnat în decembrie 1949, la Bucureşti, în rolul "Chiaburul" din opereta "Cântec de viaţă nouă", de Florin Comisel. În 1965 debuta în opera ca prim-solist, la Teatrul de Operă si Balet din Bucuresti.
În anul III de Conservator câştigă Marele Premiu la Concursul Internaţional de canto de la Varşovia – premiu castigat ex-aequo cu marele bas bulgar Nicolai Ghiaurov. Anul următor este distins cu trei premii internationale: Marele Premiu Mozart, la Salzburg, la aniversarea a 200 de ani de la nasterea a W. A. Mozart, Premiul aniversar Robert Schumann la Berlin si Zwickau (unde s-a nascut R. Schumann), Marele Premiu de Canto de la Geneva – septembrie – octombrie 1956, concurs in care s-au comemorat 75 de ani de la moartea lui Modest Mussorgsky.
Cele trei premii internationale l-au absolvit oficial de anul al V-lea de Conservator. La propunerea regizorului de operă Panait Victor Cotescu, este numit oficial prim-solist al Operei Romane din Bucuresti, unde a debutat imediat în opera "Nunta lui Figaro", rolul lui Figaro, de W. A. Mozart si apoi in rolul lui Germont din "Traviata" de G. Verdi, ambele in anul 1956.
A fost cel mai longeviv bariton roman, cu peste 60 de ani de activitate neîntreruptă. A întreprins aproape 300 de turnee internaţionale în peste 60 de ţări, în 61 de capitale, peste 80 de metropole și peste 300 de orașe ale lumii.
Unicul câștigător al Marelui Premiu Jubiliar Mozart!
Dan Iordachescu a rămas unicul artist câștigator al Marelui Premiu Jubiliar Mozart, care i-a fost decernat la Salzburg in 1956, cu prilejul împlinirii a 200 de ani de la nașterea genialului compozitor austriac. Peste jumătate de secol, la jubileul celor 250 de ani, pentru Marele Premiu Mozart nu s-a gasit nici un artist demn de acest trofeu unic.
Din căsătoria cu actriţa şi profesoara Irina Bora i s-au născut trei fiice: Maria Cristina, mezzosoprană, Raluca, actriţă, şi Irina, soprană.
Şcoala din județul Botoșani care îi poartă numele!
În anul 2005, şcoala din satul copilăriei marelui artist a primit un nou nume, devenind Şcoala "Dan Iordăchescu" Hlipiceni. În acel septembrie mirific, maestrul devenea şi Cetăţean de Onoare al comunei Hlipiceni. O distincţie pe care Dan Iordăchescu a considerat-o la fel de aproape sufletului său ca şi cele de Cetatean de Onoare al oraşelor Mexico-City sau Pelarre-Salerno şi Salonic.
Baritonul Dan Iordăchescu a considerat mereu Hlipiceniul drept locul unde a făcut primii paşi în viaţă, iar gestul localnicilor, de a atribui şcolii numele său, l-a emoţionat adânc. A cântat atunci, pentru oamenii dragi lui, romanţe cu specific moldovenesc, printre care "A venit aseară mama", "Zi-sa mama către mine", "S-a gătit badea de nunta".
Deşi o mare personalitate a ţării şi a lumii, baritonul Dan Iordăchescu recunoştea, în 2005, că titlul de Cetăţean de Onoare cu care a fost distins la Hlipiceni era singurul de acest fel primit în ţara sa, fapt care conferea micii localităţi din nordul Romaniei o şi mai frumoasă semnificaţie. Abia după cinci ani, în 2010, baritonul Dan Iordăchescu avea să primească titlul de Cetăţean de Onoare al oraşului Bucureşti.
A cântat pe scena Scalei din Milano, dar şi la Hârlau, Fălticeni şi Dorohoi. A fost numit de presa internationala "cea mai bună voce de bariton din lume" (1975) şi "cel mai mare cântăreţ mozartian".