SFATURI PENTRU LUCRURI CARE MERITĂ SĂ LE FACEȚI
Tom Hodgkinson este autorul unei cărți speciale prin cuprinderea sa enciclopedică: „Ghidul leneșului” (mic tratat pentru leneși rafinați, ediția a III-a, editura „Nemira”, București, 2014). Este născut în 1968 în Anglia. A început să lucreze la un tabloid. În prezent publică articole în „The Sunday Telegraph”, „The Guardian” și „The Sunday Times”. În același timp este editorul revistei „The Idler” („Leneșul”). Cei de la „Nemira” îl caracterizează astfel: „Continuă ceea ce a făcut mereu, adică editează reviste, scrie articole, dă petreceri și vă sugerează să o luați cu binișorul într-o lume obsedată de muncă”, tocmai esența conținutului acestui volum. Cartea este un canon alcătuit din pasaje cu îndemn la lenevie. Arhitectura textului se bazează pe 144 de volume și articole, de website-uri, dar și pe foarte multă experiență personală, printre care se află practicanți de seamă care au stat la baza conceptului despre ARTA DE A LENEVI precum Oscar Wilde, Nietzsche, John Lennon, Byron, Coleridge sau Bertrand Russell. Convins că „e plăcut să fii leneș” și că, vorba lui Oscar Wilde, „inactivitatea e o treabă grea”, volumul este un veritabil ghid cu reale valențe sociopsihologice, cu o arhitectură a capitolelor puse pe ore începând cu 8 dimineața, în sensul mersului acelor ceasornicului, până la 7 dimineața a doua zi. Ora 8 dimineața este pusă sub titlul „Greu mai e să te trezești”. La ora aceasta, spune autorul, se dă startul slujirii „celor care se scoală târziu”. Ora 9 dimineața, pusă sub titlul ”Trudă și durere”, ar fi „cea mai brutală și mai temută dintre toate orele ce alcătuiesc ziua leneșului” fiindcă cineva, undeva „hotărăște că trebuie să se înceapă munca”. După succesul obținut la orele 8 și 9, vine ora 10 (pusă sub titlul „Tolăneala”) când „leneșul desăvârșit poate rămâne întins în pat gândind adânc dacă ar fi cazul, sau nu, să se scoale”. E ora când trebuie pusă în practică „tolăneala” ca instrument esențial pentru cel care studiază arta de a trăi. Ca exemplu este dat John Lennon, considerat unul dintre marii leneși ai epocii moderne, cel care întruchipează paradoxul leneșului productiv: „și-a trăit viața după propriile reguli, s-a dedicat indolenței, însă această lene a produs cântece memorabile. Alegerea unor titluri precum „Dormi”, „Sunt obosit, iar mai apoi „Privind roțile” demonstrează că Lennon nu a văzut nici o virtute în munca de dragul muncii și, de fapt, a proslăvit lenea. Este de notorietate că în 1969, într-o izbucnire magnifică de lene eroică, Lennon și Yoko Ono au stat în pat o săptămână fără să facă absolut nimic, iar asta pentru pacea lumii”. Sub titlul „Chiulul pentru plăcere și profit” este pusă ora 11, ora când „leneșul simte că este vremea unei pauze”. Ora 11 a fost decretată ora chiulangiilor: „… este vremea când vezi zeci de funcționari ghemuiți prin ganguri, furișându-se să fumeze o țigară, elevi fumând în cafenele, fete flecărind stând pe băncile din parc, iar acasă, cei care au anunțat că sunt bolnavi se uită la televizor sau pe pereți”. Merită reținute câteva caracteristici benefice ale chiulului: 1) „este actul direct de revoltă împotriva filozofiilor de viață aride cu care suntem îndoctrinați la școală și la locul de muncă”; 2) „este exprimarea voinței individuale față de mașinăria oprimantă”; 3) „este trăirea momentului, este libertate”; 4) „este o tiflă la adresa autorității și o plăcere în sine”; 5) „este plăcerea de a nu munci când tocmai asta trebuie să faci”. Ora 12 este dedicată „Mahmurelii” și asta fiindcă, spuneTom Hodgkinson, „ înainte de amiază ești încă amețit după noaptea dinainte, ori supraviețuiești cu puțina energie pe care ai căpătat-o după un somn agitat și întrerupt. Poate tocmai de aceea mitologia vorbește despre demonii de la miezul zilei. Mahmureala este de regulă considerată drept una dintre neplăcerile unei vieți trăite la maximum, o pedeapsă pentru plăcere”. Vine, la rând, ora 13 („Moartea prânzului”). Un jurnalist, Keith Waterhouse, spunea într-un volum de-al său că prânzul ar trebui să rămână „liber-arbitru”. Tom Hodgkinson constată că „tradiția prânzului tihnit a fost pusă la colț de noua etică a muncii”, observație pe care o face și Nietzsche încă din 1882. Viteza vieții și problematica abordării prânzului îl fac pe Lin Yutang să afirme: „Asistăm la o viață aproape nebună, în care oamenii mănâncă pentru a lucra, nu muncesc pentru a mânca”.
Merită citită această carte dedicată celor care știu să trăiască, adică acelor leneși rafinați.
(VA URMA)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
SFAT PRIVIND OPERA UNUI SCRIITOR (dactilic)
N-ai terminat-o, știm bine
Dar necăjit n-ai să fii,
Dacă și gândul îți vine
De la-nceput... să o scrii! (MIHAI HAIVAS)
BĂRBAȚII ȘI GHIAȚA (amfibrahic)
Femeie, să fii mai atentă de vrei,
Și sfatu-mi ascultă, că-i unul firesc:
Atunci când puțin stai cu ochii pe ei...
Urgent se topesc! (MIHAI HAIVAS)
AVID DE „PROSPĂTURI” (anapestic)
Un bărbat când e nefericit,
O femeie își caută-ntruna;
Dar cu greu devenit fericit,
Hotărî să-și mai caute una. (MIHAI HAIVAS)
SOŢ ATENT LA NUNTA DE AUR
Petrecerea a fost frumoasă,
Iar drept cadou, în loc de bani,
I-aduse soaţei fată-n casă…
Cam de vreo douăzeci de ani! (VASILE LARCO)
SCOPUL SCUZĂ MIJLOACELE
Cu hoţii treaba e ciudată,
Ce pare-a fi de anvergură:
Suportă munca nenormată…
Căci iată, zi şi noapte fură! (VASILE LARCO)
LA BĂTRÂNEŢE
Copiii vin, îmi dau bineţe,
Trăiesc în limite umane,
Iar sprijin am la bătrâneţe…
În două trainice bastoane! (VASILE LARCO)
UNUI VÂRSTNIC
Fiind pescar din tată-n fiu,
Obișnuit cu noaptea-ncearcă,
Ajuns pe baltă, (cum îl știu!),
Să tragă-un pui de somn... în barcă! (MAX OPAIȚ)
VISUL UNUI EPIGRAMIST
Fiindcă vrea să scrie epigramă,
Îl ia model pe Păstorel, spre-a-nvinge;
Convins fiind că gloria îl cheamă,
S-a hotărât ... și bea și el de stinge! (MAX OPAIȚ)
UNUI PALAVRAGIU
Am vrut să-ți spun demult ceva,
Fiindcă țin să știi morțiș:
_ Nu dau un ban pe vorba ta
Și nu mă-ncurc cu... „ mărunțiș”! (MAX OPAIȚ)
ACTUALITATEA
Miercuri este zi piață
Și tarabele sunt pline
De legume și verdeață ,
Dar parale sunt puține... (ȘTEFAN BAȘNO)
PLEACĂ-AI NOȘTRI, VIN AI NOȘTRI...
După ce pleacă Ilie
O schimbare o să fie,
Va veni altă Mărie
Dar cu-aceeași pălărie... (ȘTEFAN BAȘNO)
SIMILITUDINE
Bag de seamă, Bolojan
Seamănă cu Stolojan
Că la ambii, când zâmbesc
Dinții li se strepezesc! (ȘTEFAN BAȘNO)
REPLICILE LUI ȘTEFAN BAȘNO
Cu roșu ani de zile-am fost,
Avem albastru de Bruxelles;
Să aibă oare-acum vrun rost,
Cu galben să ne dăm nițel?! (TONY ANDREESCU)
Înțelegem așadar
Asta spune tricolorul:
Roș' -albastru la sertar
Galben este viitorul! (ȘTEFAN BAȘNO)
Propun un epitaf pentru Petrică Garda
Sub placa asta de granit
Poetul zace supărat
Că nu-i atâta de citit
Pe cât a fost de premiat. (EUGEN SFICHI)
Păi ăia care-l premiază
Nu îl citesc, doar îl citează
Și-apoi așteaptă de la el
Să le ofere-un păhărel! (ȘTEFAN BAȘNO)
Te pun în text la analiză,
Să te-nțeleg mai descifrat,
Să fii vocală și consoană
Și subiect, și predicat... (DANA BARBU)
Să fii bărbat, dar și femeie,
Un vers, dar și o epopee,
Să fii și noapte, dar și zi
Sau și mai bine sâ nu fii! (ȘTEFAN BAȘNO)
RESTUL DE LA PIAȚĂ
Azi, de mă-ntrebați de viață,
Am păreri tot mai confuze,
Că revin de-un timp din piață,
Doar c-un mărunțel din buze! (IULIAN BOSTAN)
Faci din buze mărunțel?
Foamea n-a ajuns la os
Dar a mai rămas nițel
Și-o să urli furios! (ȘTEFAN BAȘNO)
IDILICĂ
Ca florile de măr frumoasă,
Așa-și vedea Adam iubita;
Știind că e și inimoasă,
Un șarpe-a inventat ISPITA. (TONY ANDREESCU)
Fără ispită, Tony dragă,
Nu crezi că viața ar fi bleagă ,
Cam insipidă , fără haz,
Cum e olteanul fără praz... (ȘTEFAN BAȘNO)
Mestecenii se duc spre cer, în vânt,
Cu fiecare an sau primăvară.
Noi tragem către iarbă și pământ,
Albind ca ei, cei verzi odinioară... (MIHAI MACUC)
Mi-a amintit domnul Macuc
Direcția unde mă duc
Dar eu îi spun: Ni-i nicio grabă,
Mai am pe-aici puțină treabă... (ȘTEFAN BAȘNO)
FRUSTRARE
Cel mai mult urăsc din toate
Faptul că-mi apar în cale,
Permanent, sticluțe goale
Și gagicile-mbrăcate. (FLORIN LEȘAN)
Spune-mi cu sinceritate
Dacă am ghicit, Florine,
Preferi sticle îmbrăcate
Și femeile mai pline? (ȘTEFAN BAȘNO)
FAMILIA IDEALĂ
Eu am zis întotdeauna:
- Chiar de sunt femei destule,
Soață-mi este numai una,
Le declar pe restul nule! (VASILE MANOLE)
Iată un bărbat model
Hotărât, stăpân pe el,
Însă chiar și vorba asta
I-a șoptit-o tot nevasta! (ȘTEFAN BAȘNO)
MOTIVUL PERTURBĂRII ASIGURĂRII CU ȚIȚEI
N-ar mai fi urme de cioande,
Nici Ormuz n-ar fi strâmtuță
Între SUA și Iran de
Nu ar sta un Michiduță. (LERU CICOARE)
OUG nr. 38 ADOPTATĂ DE GUVERNUL DEMIS NU ARE PUTERE LEGALĂ
Un guvern ce-a fost demis
Și-i pe post interimar
În ce bază a decis
Să adopte-o OUG iar? (LERU CICOARE)
LESNE-I SĂ DAI VINA PE ALTUL
Guvernul vechi, demis de iure,
Interimar potent de facto,
Pe CEL CE NU-I l-acuză-aiure
Că n-a – schimbarea – „compactat”-o. (LERU CICOARE)
CINE PROPUNE CANDIDATURA UNUI NOU PRIM-MINISTRU
În goana unei bătălii nebune
Se uită lesne-o prevedere próbă:
Majoritatea-i cea care propune,
Iar Președintele e cel care aprobă. (LERU CICOARE)
ORICE PARTID PARLAMENTAR REPREZINTĂ O PARTE DIN ELECTORAT
Să nu chemi la consultații
Un partid care nu-ți place,
Că-ți strică niște relații?
Dar când demos-ul nu tace? (LERU CICOARE)
DIN LIPSA SURSELOR DE STOCARE ROMÂNIA VINDE LA PRÂNZ CURENT DE CINCI ORI MAI IEFTIN ȘI TOT EA ÎL CUMPĂRĂ SEARA DE CINCI ORI MAI SCUMP
Să te mai miri că nu te-apucă-un leșin
Când prețul e enorm sau, tot el, ciump:
Curentul ziua-l vindem mult mai ieftin,
Iar seara-l cumpărăm cu mult mai scump. (NICOLAE MĂTCAȘ)
CU PROGRAMUL SAFE NU-I DE GLUMĂ
Are SAFE-n firea sa o chichirează
De-a nu tolera vreun troc nicio secundă:
El pe cei onești cu dânsul îi salvează,
Iar pe cei ce fac mișmașuri îi înfundă. (NICOLAE MĂTCAȘ)
ÎNTREBARE
Dacă Damen din Galați
Vinde-n lume noi corvete,
De ce le-am lua pe-urlați
La preț dublu: -s mai cochete?! (NICOLAE MĂTCAȘ)
INERȚIA UNUI ORGAN SUPERIOR NU POATE FI PERICLITATĂ NICI DE PARLAMENT?
Comisiile din Parlament nu raportează forului
Ce Curte-avem cu drepturi statuare,
Că sesizări ale-Avocatului Poporului
Un cincinal stau fără termen de tranșare? (NICOLAE MĂTCAȘ)
CE LESNE GLOATA E MANIPULATĂ!
Proiectul „România educată”
Ne gâdila urechile domol
Și n-am avut vreun băiețel vreodată
Să ne fi spus că regele e gol. (NICOLAE MĂTCAȘ)
EXEMPLUL URÂT E CONTAGIOS
TikTok-ul îl trecú printre proscriși.
Dar tot pe el azi nu e de-nțeles
Cu ce ardoare-aplică cei demiși
Modelul „președintelui ales”? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PRINCIPIU STATUAR: PLEACĂ-AI VOȘTRI, VIN AI NOȘTRI
După zeci de combinații –
Curățenie-n cămară?
Aș! Rivalii dați afară:
Vin la treucă însetații. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
NU MAI E NEVOIE DE DEMONSTRAȚII
Avem índici grosiéri
Cu „reformele” – tăieri.
N-ai ce invoca fileul:
Ne-o probează INS*-ul. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
___________________________
*INS (abr.) – Institutul Național de Statistică.
MEȘTERI MARI LA VORBE MARI
Prioritatea unu -- nvățământul –
N-a fost guvern să se priveze de slogan,
Dar n-a răzbit, cu sursele-alocate an de an,
Decât să-l facă una cu pământul. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DE CE-O FI FIIND IGNORAT ÎNVĂȚĂMÂNTUL?
Pe parvenire-o guvernare pusă,
Să vrea un cetățean care gândește?
O gloată dă-i, ignoră și supusă,
Ducând samarul de-urgisíri orbește! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
FOTBAL DE CLASĂ: DOAR DOUĂ UNIVERSITĂȚI,
CRAIOVA ȘI CLUJ
Bine-ar fi și-n educație;
N-am avea proști, hoți, inflație;
Dar, conduc niște elite
Ca-n fotbal, prost pregătite. (Dumitru BUJDOIU)
10% INFLAȚIE
Asta-i reforma Bolojan,
La care ne-a dus într-un an;
Atât ne-a-nrobit pe noi,
Cam cât Ucraina-n război. (Dumitru BUJDOIU)
CRESC TAXE ȘI PE CENTURĂ
S-a scumpit rujul de gură,
Blonde, brune-au stil hapsân,
Întâi bagi o sută-n sân,
Apoi, mai jos, înc-o sută;
La oral e sumă multă. (Dumitru BUJDOIU)
DOI OCTOGENARI FREUDIȘTI
- Urăsc florile, Ioane,
- Ce-ți veni, coane Miroane?
- Fi’ncă-acu îmi dau frisoane,
- Când le văd, visez…coroane. (Dumitru BUJDOIU)
MORFOLOGIA UNUI TAXIMETRIST
N-am clienți și-mi vine-așa,
Să conjug verbu’- “a șofa”
La mod sexy, românește:
Eu șofez, ea…șoferește. (Dumitru BUJDOIU)