PÄ‚STOREL CA REFERENÈšIAL
Nicolai Brădățan este profesor de educaÈ›ie fizică È™i sport bine-cunoscut nu numai în judeÈ›ul BotoÈ™ani. S-a afirmat È™i ca autor de epigrame publicate în presa locală È™i naÈ›ională sau citite la diferite momente culturale. Cunoscător al evoluÈ›iei epigramei româneÈ™ti, È™i-a manifestat permanent admiraÈ›ia față de Păstorel Teodoreanu. De la acesta a împrumutat jovialitatea È™i verva pentru a-È™i înnobila gândirea critică pe care È™i-a întrebuinÈ›at-o în construcÈ›ia unei antologii: „TranziÈ›ia moravurilor – moravurile tranziÈ›iei” (2018). Volumul abundă È™i în date biografice, în repere bibliografice È™i în puncte de vedere inedite, dându-i valoare de istorie critică a epigramei. Dintre cele patru tipuri de umor specifice românilor, Nicolai Brădățan le practică, cu intensități diferite, pe toate. Se detaÈ™ează umorul de afiliere, unul care ne ajută să ne relaÈ›ionăm între noi È™i care dă operei sale valenÈ›e sociologice, după cum va observa cititorul în volumul de față. Este prezent È™i umorul de self-defeating, unul cu focalizare pe propria persoană. DeÈ™i este un admirator declarat al lui Păstorel, căruia i-a stat bine cu umorul agresiv, ironia lui Nicolai Brădățan, mulată pe acest tip de umor, este una calmă. Ca È™i Păstorel, Nicolai Brădățan posedă acele calități care pun în valoare opera: om de spirit È™i ironist neîntrecut. Chiar mai mult, la ambii se detaÈ™ează preocuparea de a se risipi în sintagme strălucitoare, vorbe cu valoare de aforism, alcătuiri de cuvinte cu irizări diamantine È™i catrene compuse instantaneu, toate putând oricând alcătui texte valoroase într-un volum. Continuând intenÈ›ia de a găsi elemente comune la cei doi, se poate observa că la ambii umorul este de natură cognitivă, pornind de la faptul că mereu startul este dat de discrepanÈ›ele surprinzătoare dintre aÈ™teptări È™i concreteÈ›ea faptelor. Din altă perspectivă, umorul lor este unul ataÈ™at culturii româneÈ™ti, aceasta regăsindu-se în componentele psiho-culturale ale textelor propuse. Revenind doar la Nicolai Brădățan, să-i admirăm umorul empatic È™i modul cum gestionează parcursul căilor spre adevăr, dintre care se detaÈ™ează È™tiinÈ›a, raÈ›iunea, intuiÈ›ia È™i imaginaÈ›ia. AÈ™ zice că Nicolai Brădățan nu are de clarificat nimic privind umorul său, să-l scrie/spună în continuare cum îi vine, păstrând ca referenÈ›ial pe Păstorel. Un astfel de gest este È™i recentul volum „La umbra lui Păstorel” (epigrame, catrene È™i rime; Editura „Geea”, BotoÈ™ani, 2026). Pornind de la lămurirea de pe coperta a patra ( „Eu când beau din vinul meu,/ Cu gândul la Păstorel/ Și reÈ›eta de la el,/ Beau ce È™tiu È™i È™tiu ce beau.”), È™i de la explicaÈ›iile din paginile 4-6, merită să intrăm în gândirea autorului: 1. „Mi s-a întărit convingerea susÈ›inută È™i de Al. Paleologu prin dovezile sale că cei mai mari epigramiÈ™ti ai tuturor timpurilor au fost È™i rămân Cincinat Pavelescu (1872 – 1934) È™i Al. O. Teodoreanu – Păstorel (1894 – 1964), amândoi scriitori, magistraÈ›i È™i critici, premiaÈ›i de Uniunea Scriitorilor”; 2. „În documentarea mea am început cu „Istoria literaturii române de la origini până în prezent”, fiind plăcut surprins de faptul că autorul G. Călinescu îi oferă lui Al. O. Teodoreanu-Păstorel un spaÈ›iu generos, cu multe detalii remarcabil-pozitive despre viaÈ›a È™i opera acestui fabulos personaj, un adevărat „troubadour” al literaturii române”. Lista bibliografică pune în faÈ›a cititorului 25 de lucrări supuse cercetării de Nicolai Brădățan, ca apoi să acorde volumului È™i certe calități de istorie literară.
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
EPITAFUL EPIGRAMEI
Zace-n locul cel de veci,
Tristă-i epigrama, iat-o:
Inventată a fost de greci,
AlÅ£ii însă-au îngropat-o! (VASILE LARCO)
OGLINZII MELE
Nu-nţeleg ce se petrece,
Mă încarc de supărare;
De la an de an ce trece
EÅŸti atât de schimbătoare! (VASILE LARCO)
PROVERBIALÄ‚
Oricât prin lume-ai să colinzi
Vezi că-i aşa, de-o veşnicie:
În apă un săpun îl prinzi…
Dar nu amanţii la soţie! (VASILE LARCO)
DIVERSITATE DE OPINII (dactilic)
Munca înseamn-oboseală
Sau că ar fi sănătate;
LeneÈ™ii strigă, în gloate:
„Vrem să trăim doar în boală!” (MIHAI HAIVAS)
PRIETEN DUBIOS (amfibrahic)
I-a fost hărăzit lui norocul,
Dar n-a respectat echitatea:
Întâi mi-a suflat mie locul,
Apoi, cu succes... jumătatea! (MIHAI HAIVAS)
COMPLICAÈšII DIGESTIVE (anapestic)
Judecând, strict la rece,
„Cum o dragoste trece
Prin stomac”, stând la mese...
Mă întreb prin ce iese?! (MIHAI HAIVAS)
CAR CU BOI
Car cu boi pe drum de țară
De mult nu-I tras în penel;
Boii, carul… se cărară,
Doar drumurile-s la fel! (GEORGE CEAUȘU)
CALITÄ‚ÈšI
Ardelenii au rigoare
Și fruncea îs bănățenii,
Moldovenii au vigoare,
Dar culoare… dau oltenii! (GEORGE CEAUȘU)
UNUI EPIGRAMIST LA CRAMÄ‚
Cu-alură de discobol,
Uită și de epigramă,
Punând iute monopol…
Doar pe vin și pe pastrami! (GEORGE CEAUȘU)
UNUI AMATOR
Na-Å£i epigrama, am citit-o.
Dar, nu ÅŸtiu — naiba să mă ia!
Plăcerea de-a ţi-o 'napoia
E singura ce am simţit-o. (CINCINAT PAVELESCU)
MARELUI CARAGIALE,
PE CÂND ERA BERAR
(la această epigramă a
colaborat însuÅŸi Maestrul)
Iancu Luca Caragiale
Iţi dă berea cu măsură.
Face şi literatură...
Însă nu face parale! (CINCINAT PAVELESCU)
FABULÄ‚ EPIGRAMATICÄ‚
Îmbrăcat la È›ol festiv,
Un măgar venit din urmă,
A ajuns intempestiv
„Politician” în ... turmă! (MAX OPAIÈš)
UNUI EPIGRAMIST
Dacă nu e inspirat,
Așteptarea-i infinită;
Epigrama când e blat,
Are poanta ruginită! (MAX OPAIȚ)
UNUI IMPOSTOR
Cum mintea nu îÈ›i face „ pui”,
Discursurile-ți compilate
Sunt semn că n-ai nimic să spui,
Sau semn de ... „ capete pătrate”! (MAX OPAIÈš)
1 MAI 2026
Cine-ar mai ieÈ™i în stradă
Dac-am pune de-o paradă?
Clasa noastră muncitoare
A plecat peste hotare... (ȘTEFAN BAȘNO)
2 MAI
În ziua asta, tineretul
Îl sărbătoream cu fast,
Acum, de când cu internetul
Stăm toÈ›i cu nasul în podcast! (ȘTEFAN BAȘNO)
SE PREFIGUREAZĂ NIȘTE ELEMENTE DE CULT
Printre multele probleme,
Oare nu e prea devreme,
Când începe-n timpul vieÈ›ii
Cultul personalității? (NICOLAE MĂTCAȘ)
BINE-AR FI DE N-AR FI RÄ‚U
Trump vorbise mult și bine
Și cu Verde, și cu Putin.
Bine-ar fi să n-aibă nime
Sfetnic bun precum Raspútin. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
RÄ‚SPUNSUL LUI TRUMP LA OFERTA LUI PUTIN
Înainte să mă sprijini tu pe mine
În conflictul aprig cu Iranul,
Au nu crezi c-ar fi cu mult mai bine
Să-È›i închei războiul cu bratanul? (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
VREA S-O IEIE URSU-N BRAÈšE?
România este gata
Pentru reunificare.
RM, greu amenințata,
Când va face pasul oare? (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
SISIFUL NOSTRU S-A-NDREPTAT DE SPATE
Să erupă când vulcanul
Într-un distructiv maidan,
S-a durigat bolovanul
De pe umerii lui Dan. (NICOLAE MĂTCAȘ)
UN BOLOJENIST ATOATETÄ‚IETOR
CÄ‚TRE-UN GRINDENIST UNELTITOR
Pe când noi ne zbatem insistent,
La tribună zi È™i noapte dând din gură,
Ei șobolănesc prin Parlament,
Moțiuni urzindu de cenzură. (LERU CICOARE)
IERI AMICI DE GUVERNARE,
ASTĂZI PUȘI PE DEMOLARE
Nu ies bine din Guvern
Și tu faci schimbări pe-un capăt.
Ce te faci cu-ai tăi în treacăt,
Dacă mâine preÈ™ È›i-aÈ™tern? (LERU CICOARE)
CÂND LI SE CLATINÄ‚ JILÈšURILE
Moțiunea de cenzură
Bagă guvernarea-n șoc.
Întrebarea de uzură
Este: Dar ce pun în loc? (LERU CICOARE)
S-AU SCHIMBAT CULORILE SAU VÄ‚ZUL?
Se fereau ca dracul de tămâie
De falanga zisă extremistă,
Iar de când nu pot s-o È›ină-n frâie,
Ne-am trezit cu ciuma socialistă! (LERU CICOARE)
CINE-O FI GENERAT CRIZA POLITICÄ‚?
Lesne-a spune că o criză-i
Generată de-o celulă.
Nu cumva mata, ce chíțăi,
Ești cu musca pe căciulă? (LERU CICOARE)
LA SUPĂRARE-I BUN ȘI AUR?
Când PSD nu vrea cu PNL
Ori PNL nu vrea cu PSD,
Atuncea orice coaliție-centaur
Nu are-a se-alia decât cu AUR! (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
LA ANANGHIE TE ÎNSOÈšEȘTI ȘI CU DRACUL
Se ceartă-n draci? Clar pentru lelea:
Proeuropeni, suveraniștii...
Însă când vrei să-È›i aperi pielea,
Atunci sunt buni și extremiștii! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PARC-AVEM ȘI PARCĂ NU
Nu că n-avém capacitatea
De a ne apăra de drone.
Ne-mpiedică realitatea:
Azi cine se-află la timone. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PUS LA MURAT PÂN’ N-OR MAI FI ACTANÈšII
Dosarul greu „Mineriada – 90”
Trimis iar la Parchetul Militar
Când nu mai sunt nici, da, mineri zevzeci
Și nici (i)responsabili din Fanar. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ZIDURILE CASEI POPORULUI ÈšIN CU POPORUL
Cum nu vor aleșii-avante
Cei de jos s-o ducă bine,
Zidurile impozante
Prind să crape de rușine. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
MOÈšIUNEA TRECE, PENALII RÄ‚MÂN
Pleacă-un premier tiran,
Incapabil, inuman,
Ne-a jecmănit dur un an;
Dar vine alt șobolan. (Dumitru BUJDOIU)
LIBERUL ARBITRU (La fotbal)
E liber pe teren, e zeu,
Te fluieră când È›i-e mai greu,
Penalty-aiurea ți-a dat;
Daru’-a luat, dar e codat. (Dumitru BUJDOIU)
ALZHEIMER CU PÄ‚RÈšI BUNE
Uiți de taxe, datorie,
Unde-i sticla cu tărie,
Uiți c-ai votat prost și beat,
Uiți că soața te-nșelat,
UiÈ›i È™i că eÈ™ti însurat. (Dumitru BUJDOIU)
O BLONDÄ‚ DE VIITOR
Am soț prost ce nu s-există,
Mă tot face futuristă;
Ce-ar fi ca, în budoar,
Să-l fac È™i eu…armăsar? (Dumitru BUJDOIU)
BUNICUL ȘI NEPOȚII
Om darnic, din cale-afară,
Le-a spus celor doi băieți,
C-atunci, când o fi să moară,
Le va da placa dentară.
(E din aur,… ce credeÈ›i?!) (Dumitru BUJDOIU)
REPLICILE LUI ȘTEFAN BAȘNO
ZIUA MUNCII
Paradox pe toată glia:
„Unu’ Mai Muncitoresc”
E serbat în România…
Doar de cei ce nu muncesc! (NELU MATER)
Ăia care merg la muncă
Pentru-o È›âră de mâncare
N-au timp de grătar în luncă
Și de închinat pahare... (ȘTEFAN BAȘNO)
SIGURANŢĂ
În satul meu, frumoasă zonă,
Nicicând, din ţările străine,
Nu va-ndrăzni să pice-o dronă,
Căci soacra s-a mutat la mine. (NICĂ JANET)
Nu-i de mirare că mamaia
Doboară drona cu tigaia,
A învățat-o Katerina
O babă de prin Ucraina! (ȘTEFAN BAȘNO)
fetiÈ›ele i-au devenit cadâne…
feciorii la străini muncesc din greu
dar cine mama dracului sunt eu?
să fredonez…deÈ™teaptă-te…române… (SORIN DUMITRACHE)
Eu constat cu stânjeneală
Că e veche la români
O adevărată boală
De a-È™i căuta stăpâni
Cărora le dau plocoane
Tot ce au agonisit
Și-apoi plâng la Doamne-Doamne
C-au un trai nefericit ! (ȘTEFAN BAȘNO)
Unui vitezoman
Pe lângă plopi pe patru roÈ›i
Adesea-n grabă a trecut,
Îl cunoÈ™teau aproape toÈ›i,
Doar unul,nu l-a cunoscut. (AUREL DRÄ‚GUÈš)
Cum nu a nai rămas nimic
Din ce a fost camionetă,
O să mai treacă, vreau să zic,
Pe două roți de trotinetă! (ȘTEFAN BAȘNO)
După cum v-am povestit,
azi,a mai căzut un mit
fete mari nu mai găsești
nici în cartea cu poveÈ™ti. (AUREL DRÄ‚GUÈš)
Poanta o știam, bădie,
Însă nu versificată
Că ești tare-n prozodie
Dovedit-ai înc-odată! (ȘTEFAN BAȘNO)
OMUL
Promit c-am să fiu tăcut,
Dar spuneți-mi, motivat:
Din pământ fiind făcut...
Cum de nu e cultivat?! (AL. D. FUNDUIANU)
Mai exact, la ce cultură
Faci aicea referire?
Aia după arătură
Sau aia după citire? (ȘTEFAN BAȘNO)
PRIVELIÅžTE DIN COSMOS DE 1 MAI
De-aici, de pe orbită,-ntrezăresc
Cum îÅŸi prezintă Terra feeria:
Se vede clar ÅŸi Zidul Chinezesc
Åži fumul de la mici, din România. (ION RUSE)
A spus un parlamentar
La Bruxelles o vorbă brează:
Nu e voie cu grătar
Fiindcă fumul poluează! (ȘTEFAN BAȘNO)
DE 1 MAI
Voi pleca la Vama Veche
S-o admir cu berea-n mână,
Dacă îmi găsesc pereche
La ciorapii mei de lână. (STELICÄ‚ ROMANIUC)
Ia-È›i izmene în bagaje
Nu cumva să pleci în slip,
Fiindcă-am auzit, pe plaje
Este ghiață, nu nisip! (ȘTEFAN BAȘNO)
MÄ‚SURÄ‚ DE CRIZÄ‚
A sărăcit atât de tare
Și în asemenea măsură,
Încât acum îÈ™i ia mâncare
Din banii pentru băutură. (STELICĂ ROMANIUC)
Situația nu-i gravă
Cât ai banii de " otravă".
Căci pe-aici, prin România,
Băutură-i temelia! (ȘTEFAN BAȘNO)
..HOMO HOMINI LUPUS”
Acum, în jungla celor fameni,
Precum cu toţii o vedeţi,
Un canibal mănâncă oameni
Åži-un critic literar…poeÅ£i. (NICOLAE BUNDURI)
Criticii-s antropofagi?
Păi atunci mi-s tare dragi,
Că de la un timp poeții
Se-nmulțiră ca scaieții! (ȘTEFAN BAȘNO)
UNUI PATRON
Ä‚st patron, se vede clar,
Pus e pe căpătuială,
Însă are un coÈ™mar:
Fiscu-i cere socoteală. (TONY ANDREESCU)
Că îi cere socoteală
Nu ar fi mare scofală ,
Dar cu taxa colosală
Îl cam lasă-n pielea goală! (ȘTEFAN BAȘNO)