PĂSTOREL CA REFERENȚIAL
Nicolai Brădățan este profesor de educație fizică și sport bine-cunoscut nu numai în județul Botoșani. S-a afirmat și ca autor de epigrame publicate în presa locală și națională sau citite la diferite momente culturale. Cunoscător al evoluției epigramei românești, și-a manifestat permanent admirația față de Păstorel Teodoreanu. De la acesta a împrumutat jovialitatea și verva pentru a-și înnobila gândirea critică pe care și-a întrebuințat-o în construcția unei antologii: „Tranziția moravurilor – moravurile tranziției” (2018). Volumul abundă și în date biografice, în repere bibliografice și în puncte de vedere inedite, dându-i valoare de istorie critică a epigramei. Dintre cele patru tipuri de umor specifice românilor, Nicolai Brădățan le practică, cu intensități diferite, pe toate. Se detașează umorul de afiliere, unul care ne ajută să ne relaționăm între noi și care dă operei sale valențe sociologice, după cum va observa cititorul în volumul de față. Este prezent și umorul de self-defeating, unul cu focalizare pe propria persoană. Deși este un admirator declarat al lui Păstorel, căruia i-a stat bine cu umorul agresiv, ironia lui Nicolai Brădățan, mulată pe acest tip de umor, este una calmă. Ca și Păstorel, Nicolai Brădățan posedă acele calități care pun în valoare opera: om de spirit și ironist neîntrecut. Chiar mai mult, la ambii se detașează preocuparea de a se risipi în sintagme strălucitoare, vorbe cu valoare de aforism, alcătuiri de cuvinte cu irizări diamantine și catrene compuse instantaneu, toate putând oricând alcătui texte valoroase într-un volum. Continuând intenția de a găsi elemente comune la cei doi, se poate observa că la ambii umorul este de natură cognitivă, pornind de la faptul că mereu startul este dat de discrepanțele surprinzătoare dintre așteptări și concretețea faptelor. Din altă perspectivă, umorul lor este unul atașat culturii românești, aceasta regăsindu-se în componentele psiho-culturale ale textelor propuse. Revenind doar la Nicolai Brădățan, să-i admirăm umorul empatic și modul cum gestionează parcursul căilor spre adevăr, dintre care se detașează știința, rațiunea, intuiția și imaginația. Aș zice că Nicolai Brădățan nu are de clarificat nimic privind umorul său, să-l scrie/spună în continuare cum îi vine, păstrând ca referențial pe Păstorel. Un astfel de gest este și recentul volum „La umbra lui Păstorel” (epigrame, catrene și rime; Editura „Geea”, Botoșani, 2026). Pornind de la lămurirea de pe coperta a patra ( „Eu când beau din vinul meu,/ Cu gândul la Păstorel/ Și rețeta de la el,/ Beau ce știu și știu ce beau.”), și de la explicațiile din paginile 4-6, merită să intrăm în gândirea autorului: 1. „Mi s-a întărit convingerea susținută și de Al. Paleologu prin dovezile sale că cei mai mari epigramiști ai tuturor timpurilor au fost și rămân Cincinat Pavelescu (1872 – 1934) și Al. O. Teodoreanu – Păstorel (1894 – 1964), amândoi scriitori, magistrați și critici, premiați de Uniunea Scriitorilor”; 2. „În documentarea mea am început cu „Istoria literaturii române de la origini până în prezent”, fiind plăcut surprins de faptul că autorul G. Călinescu îi oferă lui Al. O. Teodoreanu-Păstorel un spațiu generos, cu multe detalii remarcabil-pozitive despre viața și opera acestui fabulos personaj, un adevărat „troubadour” al literaturii române”. Lista bibliografică pune în fața cititorului 25 de lucrări supuse cercetării de Nicolai Brădățan, ca apoi să acorde volumului și certe calități de istorie literară.
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
EPITAFUL EPIGRAMEI
Zace-n locul cel de veci,
Tristă-i epigrama, iat-o:
Inventată a fost de greci,
Alţii însă-au îngropat-o! (VASILE LARCO)
OGLINZII MELE
Nu-nţeleg ce se petrece,
Mă încarc de supărare;
De la an de an ce trece
Eşti atât de schimbătoare! (VASILE LARCO)
PROVERBIALĂ
Oricât prin lume-ai să colinzi
Vezi că-i aşa, de-o veşnicie:
În apă un săpun îl prinzi…
Dar nu amanţii la soţie! (VASILE LARCO)
DIVERSITATE DE OPINII (dactilic)
Munca înseamn-oboseală
Sau că ar fi sănătate;
Leneșii strigă, în gloate:
„Vrem să trăim doar în boală!” (MIHAI HAIVAS)
PRIETEN DUBIOS (amfibrahic)
I-a fost hărăzit lui norocul,
Dar n-a respectat echitatea:
Întâi mi-a suflat mie locul,
Apoi, cu succes... jumătatea! (MIHAI HAIVAS)
COMPLICAȚII DIGESTIVE (anapestic)
Judecând, strict la rece,
„Cum o dragoste trece
Prin stomac”, stând la mese...
Mă întreb prin ce iese?! (MIHAI HAIVAS)
CAR CU BOI
Car cu boi pe drum de țară
De mult nu-I tras în penel;
Boii, carul… se cărară,
Doar drumurile-s la fel! (GEORGE CEAUȘU)
CALITĂȚI
Ardelenii au rigoare
Și fruncea îs bănățenii,
Moldovenii au vigoare,
Dar culoare… dau oltenii! (GEORGE CEAUȘU)
UNUI EPIGRAMIST LA CRAMĂ
Cu-alură de discobol,
Uită și de epigramă,
Punând iute monopol…
Doar pe vin și pe pastrami! (GEORGE CEAUȘU)
UNUI AMATOR
Na-ţi epigrama, am citit-o.
Dar, nu ştiu — naiba să mă ia!
Plăcerea de-a ţi-o 'napoia
E singura ce am simţit-o. (CINCINAT PAVELESCU)
MARELUI CARAGIALE,
PE CÂND ERA BERAR
(la această epigramă a
colaborat însuşi Maestrul)
Iancu Luca Caragiale
Iţi dă berea cu măsură.
Face şi literatură...
Însă nu face parale! (CINCINAT PAVELESCU)
FABULĂ EPIGRAMATICĂ
Îmbrăcat la țol festiv,
Un măgar venit din urmă,
A ajuns intempestiv
„Politician” în ... turmă! (MAX OPAIȚ)
UNUI EPIGRAMIST
Dacă nu e inspirat,
Așteptarea-i infinită;
Epigrama când e blat,
Are poanta ruginită! (MAX OPAIȚ)
UNUI IMPOSTOR
Cum mintea nu îți face „ pui”,
Discursurile-ți compilate
Sunt semn că n-ai nimic să spui,
Sau semn de ... „ capete pătrate”! (MAX OPAIȚ)
1 MAI 2026
Cine-ar mai ieși în stradă
Dac-am pune de-o paradă?
Clasa noastră muncitoare
A plecat peste hotare... (ȘTEFAN BAȘNO)
2 MAI
În ziua asta, tineretul
Îl sărbătoream cu fast,
Acum, de când cu internetul
Stăm toți cu nasul în podcast! (ȘTEFAN BAȘNO)
SE PREFIGUREAZĂ NIȘTE ELEMENTE DE CULT
Printre multele probleme,
Oare nu e prea devreme,
Când începe-n timpul vieții
Cultul personalității? (NICOLAE MĂTCAȘ)
BINE-AR FI DE N-AR FI RĂU
Trump vorbise mult și bine
Și cu Verde, și cu Putin.
Bine-ar fi să n-aibă nime
Sfetnic bun precum Raspútin. (NICOLAE MĂTCAȘ)
RĂSPUNSUL LUI TRUMP LA OFERTA LUI PUTIN
Înainte să mă sprijini tu pe mine
În conflictul aprig cu Iranul,
Au nu crezi c-ar fi cu mult mai bine
Să-ți închei războiul cu bratanul? (NICOLAE MĂTCAȘ)
VREA S-O IEIE URSU-N BRAȚE?
România este gata
Pentru reunificare.
RM, greu amenințata,
Când va face pasul oare? (NICOLAE MĂTCAȘ)
SISIFUL NOSTRU S-A-NDREPTAT DE SPATE
Să erupă când vulcanul
Într-un distructiv maidan,
S-a durigat bolovanul
De pe umerii lui Dan. (NICOLAE MĂTCAȘ)
UN BOLOJENIST ATOATETĂIETOR
CĂTRE-UN GRINDENIST UNELTITOR
Pe când noi ne zbatem insistent,
La tribună zi și noapte dând din gură,
Ei șobolănesc prin Parlament,
Moțiuni urzindu de cenzură. (LERU CICOARE)
IERI AMICI DE GUVERNARE,
ASTĂZI PUȘI PE DEMOLARE
Nu ies bine din Guvern
Și tu faci schimbări pe-un capăt.
Ce te faci cu-ai tăi în treacăt,
Dacă mâine preș ți-aștern? (LERU CICOARE)
CÂND LI SE CLATINĂ JILȚURILE
Moțiunea de cenzură
Bagă guvernarea-n șoc.
Întrebarea de uzură
Este: Dar ce pun în loc? (LERU CICOARE)
S-AU SCHIMBAT CULORILE SAU VĂZUL?
Se fereau ca dracul de tămâie
De falanga zisă extremistă,
Iar de când nu pot s-o țină-n frâie,
Ne-am trezit cu ciuma socialistă! (LERU CICOARE)
CINE-O FI GENERAT CRIZA POLITICĂ?
Lesne-a spune că o criză-i
Generată de-o celulă.
Nu cumva mata, ce chíțăi,
Ești cu musca pe căciulă? (LERU CICOARE)
LA SUPĂRARE-I BUN ȘI AUR?
Când PSD nu vrea cu PNL
Ori PNL nu vrea cu PSD,
Atuncea orice coaliție-centaur
Nu are-a se-alia decât cu AUR! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
LA ANANGHIE TE ÎNSOȚEȘTI ȘI CU DRACUL
Se ceartă-n draci? Clar pentru lelea:
Proeuropeni, suveraniștii...
Însă când vrei să-ți aperi pielea,
Atunci sunt buni și extremiștii! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PARC-AVEM ȘI PARCĂ NU
Nu că n-avém capacitatea
De a ne apăra de drone.
Ne-mpiedică realitatea:
Azi cine se-află la timone. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PUS LA MURAT PÂN’ N-OR MAI FI ACTANȚII
Dosarul greu „Mineriada – 90”
Trimis iar la Parchetul Militar
Când nu mai sunt nici, da, mineri zevzeci
Și nici (i)responsabili din Fanar. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ZIDURILE CASEI POPORULUI ȚIN CU POPORUL
Cum nu vor aleșii-avante
Cei de jos s-o ducă bine,
Zidurile impozante
Prind să crape de rușine. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
MOȚIUNEA TRECE, PENALII RĂMÂN
Pleacă-un premier tiran,
Incapabil, inuman,
Ne-a jecmănit dur un an;
Dar vine alt șobolan. (Dumitru BUJDOIU)
LIBERUL ARBITRU (La fotbal)
E liber pe teren, e zeu,
Te fluieră când ți-e mai greu,
Penalty-aiurea ți-a dat;
Daru’-a luat, dar e codat. (Dumitru BUJDOIU)
ALZHEIMER CU PĂRȚI BUNE
Uiți de taxe, datorie,
Unde-i sticla cu tărie,
Uiți c-ai votat prost și beat,
Uiți că soața te-nșelat,
Uiți și că ești însurat. (Dumitru BUJDOIU)
O BLONDĂ DE VIITOR
Am soț prost ce nu s-există,
Mă tot face futuristă;
Ce-ar fi ca, în budoar,
Să-l fac și eu…armăsar? (Dumitru BUJDOIU)
BUNICUL ȘI NEPOȚII
Om darnic, din cale-afară,
Le-a spus celor doi băieți,
C-atunci, când o fi să moară,
Le va da placa dentară.
(E din aur,… ce credeți?!) (Dumitru BUJDOIU)
REPLICILE LUI ȘTEFAN BAȘNO
ZIUA MUNCII
Paradox pe toată glia:
„Unu’ Mai Muncitoresc”
E serbat în România…
Doar de cei ce nu muncesc! (NELU MATER)
Ăia care merg la muncă
Pentru-o țâră de mâncare
N-au timp de grătar în luncă
Și de închinat pahare... (ȘTEFAN BAȘNO)
SIGURANŢĂ
În satul meu, frumoasă zonă,
Nicicând, din ţările străine,
Nu va-ndrăzni să pice-o dronă,
Căci soacra s-a mutat la mine. (NICĂ JANET)
Nu-i de mirare că mamaia
Doboară drona cu tigaia,
A învățat-o Katerina
O babă de prin Ucraina! (ȘTEFAN BAȘNO)
fetițele i-au devenit cadâne…
feciorii la străini muncesc din greu
dar cine mama dracului sunt eu?
să fredonez…deșteaptă-te…române… (SORIN DUMITRACHE)
Eu constat cu stânjeneală
Că e veche la români
O adevărată boală
De a-și căuta stăpâni
Cărora le dau plocoane
Tot ce au agonisit
Și-apoi plâng la Doamne-Doamne
C-au un trai nefericit ! (ȘTEFAN BAȘNO)
Unui vitezoman
Pe lângă plopi pe patru roți
Adesea-n grabă a trecut,
Îl cunoșteau aproape toți,
Doar unul,nu l-a cunoscut. (AUREL DRĂGUȚ)
Cum nu a nai rămas nimic
Din ce a fost camionetă,
O să mai treacă, vreau să zic,
Pe două roți de trotinetă! (ȘTEFAN BAȘNO)
După cum v-am povestit,
azi,a mai căzut un mit
fete mari nu mai găsești
nici în cartea cu povești. (AUREL DRĂGUȚ)
Poanta o știam, bădie,
Însă nu versificată
Că ești tare-n prozodie
Dovedit-ai înc-odată! (ȘTEFAN BAȘNO)
OMUL
Promit c-am să fiu tăcut,
Dar spuneți-mi, motivat:
Din pământ fiind făcut...
Cum de nu e cultivat?! (AL. D. FUNDUIANU)
Mai exact, la ce cultură
Faci aicea referire?
Aia după arătură
Sau aia după citire? (ȘTEFAN BAȘNO)
PRIVELIŞTE DIN COSMOS DE 1 MAI
De-aici, de pe orbită,-ntrezăresc
Cum îşi prezintă Terra feeria:
Se vede clar şi Zidul Chinezesc
Şi fumul de la mici, din România. (ION RUSE)
A spus un parlamentar
La Bruxelles o vorbă brează:
Nu e voie cu grătar
Fiindcă fumul poluează! (ȘTEFAN BAȘNO)
DE 1 MAI
Voi pleca la Vama Veche
S-o admir cu berea-n mână,
Dacă îmi găsesc pereche
La ciorapii mei de lână. (STELICĂ ROMANIUC)
Ia-ți izmene în bagaje
Nu cumva să pleci în slip,
Fiindcă-am auzit, pe plaje
Este ghiață, nu nisip! (ȘTEFAN BAȘNO)
MĂSURĂ DE CRIZĂ
A sărăcit atât de tare
Și în asemenea măsură,
Încât acum își ia mâncare
Din banii pentru băutură. (STELICĂ ROMANIUC)
Situația nu-i gravă
Cât ai banii de " otravă".
Căci pe-aici, prin România,
Băutură-i temelia! (ȘTEFAN BAȘNO)
..HOMO HOMINI LUPUS”
Acum, în jungla celor fameni,
Precum cu toţii o vedeţi,
Un canibal mănâncă oameni
Şi-un critic literar…poeţi. (NICOLAE BUNDURI)
Criticii-s antropofagi?
Păi atunci mi-s tare dragi,
Că de la un timp poeții
Se-nmulțiră ca scaieții! (ȘTEFAN BAȘNO)
UNUI PATRON
Ăst patron, se vede clar,
Pus e pe căpătuială,
Însă are un coșmar:
Fiscu-i cere socoteală. (TONY ANDREESCU)
Că îi cere socoteală
Nu ar fi mare scofală ,
Dar cu taxa colosală
Îl cam lasă-n pielea goală! (ȘTEFAN BAȘNO)