Mihai Cornaci
De o bună bucată de vreme, atât în Å£ară cât ÅŸi la BotoÅŸani, se simte un aer propice epigramei, o revigorare a genului. Se pare că ÅŸi mulÅ£i dintre mai marii literaturii noastre au început să-ÅŸi reconstituie atitudinea faţă de acest gen marginalizat. Spre exemplu, la PloieÅŸti, la Festivalul InternaÅ£ional de Poezie “Nichita Stănescu”, ediÅ£ia 2017, reprezentanÅ£i ai literaturii, precum Eugen Simion, Nicolae Breban, Constantin Stere sau Florin Sicoe, au acordat marele premiu lui Mircea Ionescu-Quintus, pentru epigramă. Cu această ocazie, Eugen Simion, într-o corectă apreciere faţă de genul epigramistic, pe nedrept trecut la literatură nesemnificativă, spunea: “Românii au umor, au ironie – vezi Caragiale -, iar Nichita Stănescu, de care se leagă momentul de astăzi, a adus o nuanţă: râsul – plânsul. Åži aceasta are o tradiÅ£ie românească. Eu am descoperit că până ÅŸi cronicarii nostri care se văitau că bietul om este sub vremi aveau acest sentiment”.
Împlinind 66 de ani, Mihai C. V. Cornaci s-a gîndit să-ÅŸi facă un cadou, gest, la rândul lui, demn de o epigramă. Åži-a strâns creaÅ£iile mai vechi ÅŸi mai noi, le-a aÅŸezat într-un volum pe care l-a intitulat, dintr-un exagerat sentiment de modestie, “…Câteva CATRENE (Editura “Armonii Culturale”, Adjud, 2015). Cunoscut ca un desăvârÅŸit ÅŸi pasionat colecÅ£ionar, activitatea sa întinzându-se pe trei domenii mari (exponate numismatice, exponate filatelice ÅŸi exponate diverse), nu ÅŸtiu cât se răsfrânge ÅŸi asupra lui o afirmaÅ£ie a lui Goethe – “ColecÅ£ionarii sunt oameni fericiÅ£i”. Probabil că da dacă ne gândim că numai domeniul numismatic se dversifică pe emisiuni monetare româneÅŸti moderne ÅŸi contemporane, emisiuni monetare din diverse state ale lumii, unităţi ÅŸi subunităţi monetare din emisiunile Imperiului Roman, emisiunile “Sadagura”, jetoane, emisiuni de bancnote româneÅŸti ÅŸi din bancnotele lumii, memoria metalului, exponate de insigne, falerisică (decoraÅ£ii ÅŸi medalii), sigilii ÅŸi distincÅ£ii ÅŸcolare. Segmentul denumit exponate filatelice are ca diversificare maximafilie tematică, cartofilie, filatelie ÅŸi exploatare poÅŸtală. Nici preocupările pentru colecÅ£iile diverse nu sunt mai puÅ£ine: filumenistică, ceasuri de buzunar, instrumente de scris, etichete, rasophilie, mărÅ£iÅŸoare, platouri ÅŸi piese ceramice, documentare Eminescu, Iorga, Enescu etc. Am enumerat toate acestea, care nu râmân decât ataÅŸate unei simple înÅŸiruiri, dacă nu-i vizitaÅ£i sala colecÅ£iilor unde acestea vi se arată în splendoarea lor temporală, istorică, morală ÅŸi documentară.
Având timp să scrie ÅŸi epigrame, Mihai C. V. Cornaci e, cu siguranţă, un om fericit. El scrie din plăcerea de a destinde ÅŸi dintr-un sentiment de admiraÅ£ie faţă de cei cu care a venit ÅŸi vine în contact, aspect care se sesizează în textele acestei cărÅ£i. Autorul ÅŸi-a ales o autoepigramă de debut, cu un text a cărui completare e indusă de portretul relizat de Mihai Cătrună, cel care ilustrează întregul volum: “De-Å£i (pierzi) timpul la ferestre / Åži-n sfârÅŸit…n-ai ce să faci, / Ia atunci ÅŸi citeÅŸte / MICI CATRENE de…”. De…CORNACI, răspund eu, ceea ce ÅŸi fac. AÅŸa că adaug: “ÎÅ£i urmez sfatul din HăneÅŸti: / Vreau să constat, Mihai Cornaci, / Dac-a fost bine să “vorbeÅŸti”, / Sau mai corect era să taci”.
Multe dintre epigrame sunt personalizate. Destinatarii sunt personalităţi culturale locale ÅŸi naÅ£ionale sau care au tangenţă cu genul, colegi de muncă, originari ai locului de naÅŸtere, rude, într-un cuvânt, cam tot ce prinde în raza sa …epigramistică: Vasile Larco, Silvia Lazarovici, Gheorghe Hreapcă (“Cu muza cât ai cochetat / Å¢i-a fost sortit să Å£i se-ntâmple; / Cu părul tău s-a mai jucat, / De Å£i-a rămas numai la tâmple.”), Angela Paveliuc-Olariu, Augustin Eden, Georgică Manole, Traian Tănasă, Cornelia Viziteu (“De-aÅŸ glumi aÅŸa-ntr-o doară, / Te socot octogenară; / Åžasezeci de când respiri, / Douăzeci de când…”transpiri.”), Alexandru Vasilache, Traian Apetrei, Dumitru Monacu, Gheorghe Bocan, Constantin Adam, Elena Condrei, Mircea PuÅŸcaÅŸu, Åžtefan Cervatiuc (“Nu-i slugarnic, idolatru, / Dar consecvent subtile-i teze, / Cervatiuc nu joacă teatru, / Åžtie doar să-l consemneze.”), Mihai Costin, Gică MariÅ£anu, Corneliu Vadim Tudor (“Cei mai mulÅ£i ades susÅ£in / Că Vadim are venin, / Harta ţării sub picioare / Åži în cap una mai mare.”), Gabriela Vrânceanu-Firea, Dana Războiu, Mihai Mălaimare, Mihai Amarghioalei, Coriolan ChiricheÅŸ, Mircea Dinescu ÅŸi mulÅ£i alÅ£ii.
Cartea se încheie tot cu o autoepigramă: “Am dat cu zarul… 6-6 / Chiar dacă-n suflet îmi mai plouă, / Voi exersa… în timp… la masă / Cândva să cadă… 9-9!”
Sfatul meu este: “La 66, don` Cornaci / Mai bagă femeia-n draci; / La 99, spun, va fi altfel, / Bagă femeia dracii-n el”.
Epigramele lui Mihai Cornaci sunt atât rezultatul unui neastâmpăr creator, cât ÅŸi o formă de respect faţă de oamenii pe care îi preÅ£uieÅŸte. Fiecare creaÅ£ie, adesea secondată de peniÅ£a lui Mihai Cătrună, îÅŸi face loc în carte ca într-un album de fotografii povestite.
(GEORGICÄ‚ MANOLE)
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole)
SFATUL BABEI
De vrei s-arăţi că merge bine treaba,
Ca prim ministru-ţi spun ce-i bun să faci:
Făină doar să dai, că-i coace baba...
Iar voi, băgaÅ£i în cozi la cîini, colaci!
(GHEORGHE BÄ‚LÄ‚CEANU)
UNII PARLAMENTARI
De-i acuzaţi că prea iubesc paharul,
Să ÅŸtiÅ£i că nu îi tulbură uÅŸor
Nici Grasa, nici FrîncuÅŸa, nici Cotnarul...
Ci-s zăpăciţi aşa, de felul lor.
(GHEORGHE BÄ‚LÄ‚CEANU)
PERFIDA MUZÄ‚
Cînd scrie, are mai mereu pe masă
Paharul pentru apă cu lămîie,
Din care cred că soarbe Tămîioasă...
De vreme ce la scris e cam tămîie.
(GHEORGHE BÄ‚LÄ‚CEANU)
FILIAÈšIE
Când tatăl ei m-a cunoscut,
Mi-a zis să-i spun mai simplu: tată!
Åži de atunci a început,
Ca bun părinte ... să mă bată.
(STELICÄ‚ ROMANIUC)
DE ZIUA MUNCII
De Unu Mai muncitoresc,
Chiar dacă faptu-i imoral,
Mai abitir sărbătoresc
Cei cu-ajutorul social.
(STELICÄ‚ ROMANIUC)
JUSTIÈšIA
În ape tulburi pescuieÅŸte
PeÅŸti mici – mai mulÅ£i sau mai puÅ£ini – ,
Dar ca de dracu’ se fereÅŸte
De vânătoarea de... rechini.
(CÄ‚TÄ‚LINA ORÅžIVSCHI)
CONSTATARE CU CAP
ToÅ£i spunem, mai pe rând, în cor,
Noi, cei ,,de jos’’, ades strigând,
Că-i vai de capul nostru când
,,Sus’’ nu-i nimic de capul lor.
(CÄ‚TÄ‚LINA ORÅžIVSCHI)
CERTITUDINE
De faci pe prostul, ești deștept,
Dar, de nu iei în mod frecvent
Picioare-n dos în drumu-È›i drept,
Să știi că ești inteligent.
(CÄ‚TÄ‚LINA ORÅžIVSCHI)
GEORGICÄ‚ MANOLE AFIRMÄ‚ CÄ‚ opul meu
de epigrame: "Oameni... ca lumea"
seamănă cu o ciocolată:
AÅŸa ar spune ÅŸi Neculce,
E-o zicere bătută-n cuie,
Dar pentru unii este dulce,
Iar pentru alţii-i... amăruie!
(VASILE LARCO)
ÎNARMARE NUCLEARÄ‚
În lumea largă este straniu
Că unii zgândăresc atomul
Åži tot îmbogăţesc uraniu`,
În loc să-mbogăţească omul
(VASILE LARCO)
BLAZON
Vestitul Ştefan astăzi de trăia
Doar vin Cotnari în cupă ar avea,
Nici Păstorel, cu patima lui veche,
Precis că nu l-ar duce la ureche.
(VASILE LARCO)
ÅžEDINÅ¢E PARLAMENTARE
În parlament, veniÅ£i cu mapa,
Dezbat proiecte pân` la ziuă:
Senatul bate-n piuă apa,
Iar deputaţii, apa-n piuă.
(MIHAI HAIVAS)
UNUI FLUÅžTURATIC
Toată ziua danga, danga!
La serviciu vine rar,
Prin oraÅŸ tot umblă „creanga”…
Sigur fi-va demnitar!
(MIHAI HAIVAS)
EXOD PÄ‚GUBOS
Astăzi, medici şi-asistenţi
Pleacă-n Vest şi-n ţări arabe,
Rămânând, pe pacienÅ£i,
Să-i trateze vraci şi babe.
(MIHAI HAIVAS)
FIECARE CUM POATE
O lună trage el din greu
S-adune leul lângă leu.
Cu oftat, gemut, cu ÅŸoapte,
Ea îi strânge... într-o noapte!
(MIHAI SÄ‚LCUÅ¢AN)
LA ANIVERSARE
Amantul – inima să-i arză!,
I-a dus un coÅŸ cu ghiocei,
Iar soţul, tot de ziua ei,
Un coş mai mare... de la barză!
(MIHAI SÄ‚LCUÅ¢AN)
AMANTA
Plină de virtuţi, frumoasă
Suplă ca un monument,
Nu e ea femeie-n casă
Da-i un bun medicament!
(MIHAI SÄ‚LCUÅ¢AN)
C.V.
Pe când a fost ales primar
Avea opt clase, ca tâmplar.
De-atunci făcu o facultate
Şi numai două doctorate.
(GHEORGHE I. GHEORGHE)
PROMISIUNI
Vorbindu-ne mereu de binefaceri
Ne spun ai ţării bravi cârmaci:
„Trăim o epocă de mari prefaceri...”
Eu mă prefac, tu te prefaci...
(GHEORGHE I. GHEORGHE)
PROPUNERE
Vă spun eu cum vine treaba,
Dragii mei compatrioţi,
Să-l votăm pe Ali Baba,
Cu el vin mai puţini hoţi.
(GHEORGHE I. GHEORGHE)
UNUI SUFLEOR
De cavaleri e plină scena,
Dar tu eşti făr-asemănare,
Căci o serveşti pe Melpomena
Până la ultima suflare.
(ION DIVIZA)
FAVORITUL SORÅ¢II
E un bărbat de o mândreÅ£e rară,
Şi-i norocos,trăieşte cu efect:
Avu o nuntă extraordinară,
Iar după nuntă…un divorÅ£ perfect!
(ION DIVIZA)
BIBLICÄ‚ ÅžI NU PREA
Adam îÅŸi da cu pumnu-n piept
Pe când era la locu-i coasta:
Ei, ce folos că sunt deştept
Åži numai eu ÅŸtiu despre asta?
(ION DIVIZA)
PÄ‚ZEA!
E lesne-a-ncinge tevatura,
Scandal cu oamenii cetăţii,
De se va-nlocui cultura
Prin cultul personalităţii.
(GHEORGHE BÂLICI)
TELEZOMBARE
E drept că televiziunea
Azi te dezvaţă să gândeÅŸti
Şi drept dovadă, e minunea
Că stai merei ÅŸi-o tot priveÅŸti…
(GHEORGHE BÂLICI)
OBSERVAÅ¢IE
Cu politici ca la piaţă,
Îndelung elaborate,
Azi ajung mai mult în faţă
Cei ce pupă bine-n spate!...
(GHEORGHE BÂLICI)
REPETABILA ISTORIE...
La-Nalta Poart-atunci, peÅŸcheÅŸ,
Baban dădeai pentr-o belea!
Dar azi, aceeaÅŸi sumă, „cash”,
La-Nalta Curte-i doar saftea!!
(MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
UNUI TÂNÄ‚R PASIONAT EXCESIV
DE LUCRUL LA CALCULATOR
Ai dat iar cu oiÅŸtea-n gard
Crede-mă, nu-i doar un moft
Când ea e atât de „hard”
Tu să fii aÅŸa de „soft”!
(MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
UNUI PRIETEN AMATOR
DE SÄ‚RITURI CU COARDA ELASTICÄ‚
Dragul meu, nu fii ridicol,
Coarda asta-i o gargară!
Vrei cu-adevărat pericol?
Ia o coardă de la gară!
(MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
UNEI SOACRE CERTÄ‚REÅ¢E
FoloseÅŸti cuvinte-acide
Åži mereu doar certuri depeni,
Iar când nora INTRÄ‚-N BLIDE,
Repede ÎÅ¢I IEÅžI DIN PEPENI!
(ELENA MÂNDRU)
ÎMPÄ‚TIMIT DE JOCURI DE NOROC
Pe-ascuns fugind mereu de-acasă
La jocuri, a făcut-o lată:
Din sărăcie ca să iasă
Şi-a cheltuit averea toată.
(ELENA MÂNDRU)
SOLUÅ¢IE DE SUCCES ÎN ALEGERI
Pentru-a fi azi deputat
Åži deloc chiar disputant,
Stai şi-aştepţi, dar nu la hurtă,
Cu dolari, pe-o listă “scurtă”!
(ELENA MÂNDRU)
VREREA POPORULUI
Vorba fixă ”Nu da mită!”
Realmente-i depășită,
Cert e că poporul vrea
Să se scrie ”Dă È™i ia!!!”
(NICOLAE MEREACRE)
CONCLUZIA UNUI ALEGÄ‚TOR
Normal e să culegi ce sameni,
Am înÈ›eles, deÈ™i târziu:
Politica e pentru oameni
Și eu pe aceÈ™tia chiar îi È™tiu.
(NICOLAE MEREACRE)
SCRIITORUL ”FECUND”
Se laudă în È™apte părÈ›i,
Căci numai asta-l definește,
Precum că scris-a zeci de cărți...
De cititori nu amintește.
(NICOLAE MEREACRE)
COPILÄ‚RIE
C-un aer sobru - doctoral
Un puști, din clasele primare,
A fost o zi pe litoral
Și se dă... mare.
(AL. D. FUNDUIANU)
MULT ÅžI BINE
Cred c-a spus-o un om cult
(Să nu dați vina pe mine!):
Că bărbații mint mai mult -
Iar femeile... mai bine.
(AL. D. FUNDUIANU)
AMERICANII LA FETEÅžTI
Îi chemam (real, nu-n bancuri!)
Să ne apere de ciumă
Când eram deja legumă
Și-au venit acum ... pe tancuri.
(NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
EROARE LA DETERMINAREA
COORDONATELOR POLIGONULUI
Bai că niște tancuri NATO
Au intrat pe-un lan privat,
Când brigada, Domnul bat-o,
Mai să calce chiar și-un stat?!
(NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
COMANDANTULUI
UNITÄ‚Å¢II DE TANCURI
Hai că pagubele toate
Le restituiÈ›i chiar mâine,
Dar te-ntreb și eu, nepoate,
Cu ruÈ™inea cum rămâne?
(NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
DIN „STRÄ‚INÄ‚TATEA NEAGRÄ‚” ÎN…?
O invită pe Măíca
În vizită la mămica.
Ca să-i deie gravitate:
„Prima în ... străinătate (!)”.
(NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
LANSATÄ‚…DE LA COTROCENI
N-a fost o simplă vrăjeală
Ci doar o tactică abilă:
Se cerea…UNICAMERALÄ‚,
Adică…UNICAMARILÄ‚!
(NAE BRÄ‚DÄ‚Å¢EANU)
SÄ‚ CONTINUÄ‚M VERSUL
LUI VLAHUŢĂ
“Minciuna stă cu regele la masă…”
Pe rege când l-au abdicat,
Ea mai rămase la palat,
Făcând ÅŸi cu aleÅŸii…bună casă!
(NAE BRÄ‚DÄ‚Å¢EANU)
SFAT PENTRU JUNIORII U21
Nu-i cazul să îi certaÈ›i,
Au talent, au loc fruntaÈ™;
Veți fi sus, de nu-i urmați
Pe Mutu sau pe TamaÈ™!
(DUMITRU BUJDOIU)
NOAPTEA SOLSTIÈšIULUI DE VARÄ‚
După-o noapte de amor,
M-a dojenit acrișor,
Nemulțumită și ciufută :
“Asta-i noapte,aÈ™a de scurtă ? “
(DUMITRU BUJDOIU)
O BLONDÄ‚ LA COTROCENI
Băsescu le pune-o pilă,
Să ajungă președinte;
Dar să spună dinainte:
Cine ? Udrea sau Dăncilă ?
(DUMITRU BUJDOIU)
UNUI PARLAMENTAR NEEXPERIMENTAT
La congres, dacă un vot
N-ajunge să-ţi faci planul,
Pupă toată lumea-n bot,
Și ... poate îl faci la anul!
(MAX OPAIÅ¢)
UNUI POLITICIAN...ÅžOMER
Omul e consilier
La Consiliul Comunal,
Dar, ca Orban, e È™omer…
Bani îi vin din...caÈ™caval!
(MAX OPAIÅ¢)
UNUI TÂNAR NELINIȘTIT
Se plimba junele pe plajă,
Printre atâtea trupuri goale…
La câte fete-s fără È›oale,
Nu-l mai ajută nici o ... vrajă!!
(MAX OPAIÅ¢)
CONFUZIE
Toată viaÈ›a a învățat,
Că luna-i stăpâna nopÅ£ii,
Dar de ajunge pe-nserat,
Alta-i cea ce-i dă ... emoții!?
(MAX OPAIÅ¢)
ASPIRAÅ¢IE
Am zvărlit într-o fântână,
Astă vară, la San Marco,
O monedă cu-astă mână…
Ca să scriu şi eu ca LARCO!
(MAX OPAIÅ¢)
EPIGRAMISTULUI MAX OPAIÅ¢
Păcat de banul aruncat,
Spre superstiţii nu m-aplec,
Dar e OPAIŢul de lăsat,
Că-i mult mai luminos un bec!
(VASILE LARCO)
OPOZIÅ¢IA ÅžI PUTEREA
Opoziţia e tare,
Îi dă ÅŸi dă cu ardoare,
Ziua ÅŸi noaptea-i peste ei…
Cu opinii, nu cu idei!
(ADRIAN TIMOFTE)
UNUI CRITIC INDULGENT
Tu crezi că mie-mi faci plăcere
Când scrii de poezia mea;
TotuÅŸi, la critica ta dulce
Eu ţi-am trimis o notă rea.
(CINCINAT PAVELESCU)
