Georgică Manole: Femeia, în toate ipostazele ei, este un nesecat izvor de inspiraţie pentru epigramişti. Dezvoltaţi subiectul.
Stelică Romaniuc: Într-adevăr, femeia este considerată o sursă a fericirii şi în acelaşi timp un izvor de suferinţă, este cea care i-a inspirat pe marii creatori ai lumii încă din cele mai vechi timpuri. Ca mai toţi bărbaţii, am fost şi sunt inspirat de frumuseţea şi farmecele feminime, iar anumite gânduri le-am expus în epigramă, încercând să mi-i imaginez în Rai pe:
EVA ŞI ADAM
Să devină-a lui soţie,
L-a-mbătat în Eden criţă,
Nu cu vin din sfânta vie,
Ci cu frunza ei... de viţă.
Pe femeie am perceput-o ca pe jumătatea unui întreg, cea care face lumea deoarece, vrem sau nu, „lumea trăiește prin femei” (Jules Michelet). Astfel, ajungem negreşit la primul păcat, exprimat prin:
BIBLICUL ADEVĂR
Domnul i-a făcut din coastă
O femeie, nu nevastă,
Dar bărbatul, din prostie,
A făcut din ea soţie.
În catrene am zugrăvit femeia în etapele vieţii sale: copilă, iubită, amantă, soţie, soacră şi am ironizat, în limbaj de catifea, anumite metehne ale ei, ea fiind celula multor creaţii, în jurul căreia se învârtesc scenariile vieţii, reale sau închipuite. Dar nicidată nu am ironizat şi nu voi ironiza pe cea care ne-a dat viaţă şi ne iubeşte necondiţionat: MAMA, mai cu seamă că: „două puteri sunt în lume mai mari decât toate: Dumnezeu în cer şi mama pe pământ. Un om este aşa cum vrea Dumnezeu şi cum îl creşte mama care l-a făcut” (G. G. Lovinescu). Acestei zeiţe trebuie să-i închinăm totdeauna un madrigal prin care să-i alinăm o părticică din suferiţele sale.
Unii consideră femeia ca fiind cauza tuturor relelor pentru că „e mereu schimbătoare şi nestatornică” (Vergiliu), iar eu am încercat, umoristic, să transmit „unităţii bărbaţilor” (sună a misoginism, nu?) o:
RECOMANDARE
Când cearta vezi că se ascute,
Să nu-ţi mai contrazici femeia,
Căci numai după cinci minute
Îşi schimbă singură ideea!
De multe ori femeia este privită ca prima vinovată de „începutul tuturor păcatelor” (Liviu Rebreanu). Cu toate acestea, o apreciez şi, făcându-mă, imaginativ, purtătorul de cuvânt al multor bărbaţi, îi acord, condiţionat, o oarecare:
CLEMENŢĂ MASCULINĂ
Femeii îi iertăm de toate,
Şi-i suportăm un greu papuc,
Dar nu-i iertăm – e peste poate –
Să nască proşti ce conduc.
Nu am ironizat nicioadată şi nu voi ironiza aspectul fizic al unei femei; toate sunt superbe în felul lor, doar noi, bărbaţii, nu reuşim să le descoperim acele calităţi ce le dau unicitate şi farmec. Am ironizat, însă, anumite tare de comportament ale unora, care au trecut cu tupeu peste anumite standarde nescrise, acceptate unanim de comunitate, unele tare cultivate de gelozia bărbaţilor tocmai din antichitate:
Femeile, în vremi îndepărtate,
Au tot purtat centuri de castitate
Şi-au strâns în ele-atât de multă ură,
Că astăzi se răzbună pe Centură.
Vrem, nu vrem, „Cu un surâs femeia cucereşte un oraş şi cu încă unul un regat” (proverb chinezesc). Avantajul acestor timpuri este că femeile au mai multe posibilităţi să ascundă sau să corecteze greşelile naturii, având o deschidere mai mare spre aplicaţiiile novatoare. Trebuie să admitem că „Mintea unei femei lucrează altfel decât aceea a unui bărbat” (James Clavel) şi ele au deja în subconştient că „femeie nu te naşti, ci devii” (Simone de Beauvoir). De aceea femeia se vrea frumoasă pentru noi, bărbaţii, chiar dacă vârsta uneori o trădează, ea încearcă să mascheze şi să mintă clepsidra timpului ca în:
FEMEILE ŞI VÂRSTA
Demult, când s-a căsătorit,
Nevastă-sa era majoră
Şi an de an a-ntinerit,
C-a devenit de-atunci... minoră.
„Cel mai frumos machiaj al unei femei este pasiunea, dar cosmeticele sunt mai ușor de cumpărat”, spunea Yves Saint Laurent. De aceaea, femeia a încercat din antichitate să atragă atenţia folosind armele înfrumuseţării, fapt consemnat şi de mine prin parafrazarea umoristică a unei teme din balada:
MEŞTERUL MANOLE
Zidirea Anei în perete,
A mai lăsat un obicei:
Machiajul aplicat de fete,
Sau "tencuiala" de femei.
Sau prin catrenul mult mai „pigmentat” adresat:
UNEI VĂDUVE
Se-aranjează văduvoaia,
Se machează şi fardează,
Însă dac-o prinde ploaia,
Sigur o desfigurează.
În spatele fiecărui om mare s-a găsit întodeauana o femeie deosebită ce a ştiut să îşi aducă aportul la binele familiei, al bărbatului său și al celor din jur, dar, din păcate, în spatele acestei femei stau la rând în zilele noastre sau dau din coate şi alte femei. Este dovedit faptul că, ele au o voinţă pronunţată şi o putere foarte mare asupra bărbatului, „au darul de a-l face fericit şi, fără să-şi dea seama, prin caracterul lor imposibil, reuşesc să distrugă totul” (Alberto Moravia), încălcând de multe ori, cu bună ştiinţă morala şi eternul:
JURĂMÂNT
De tu crezi că stau cu tine
Pentru bani, maşini sau case,
Să arunci cu pietre-n mine,
Dar ... să fie preţioase!
Despre cele care ne-au fost muze şi ne-a oferit momente sublime sau subiecte de gândire, ori ne-au făcut să exclamăm: „Slăbiciune, numele tău este femeie!” (William Shakespeare) s-a scris şi se va scrie cât va dăinui planeta. Neavând înţelepciunea necesară de a analiza femeia sub toate aspectele ca apoi să emit judecăţi de valoare, închegate, am încercat să răspund întrebării dumneavoastră prin diferite citate spre reflecţia cititorilor.
Totuşi, am ocazia să le răspund unor doamne(cârcotaşe) care, din neştiute motive, m-au acuzat că aş avea un dinte împotriva soacrelor. Mă destăinui public şi vă spun doar atât: soacra mea – Dumnezeu să o aibă în paza sa – mi-a fost o adevărată mamă! O respect şi îi voi respecta dorinţa ei, chiar dacă a plecat la cele veşnice (n-am să spun care), iar:
ACESTA-I PURUL ADEVĂR
În ciuda celor ce am scris ori spus,
Eu soacra mi-am iubit-o ca pe-o mamă
Şi de aceea cred că ea, de Sus,
Îmi dă subiecte pentru epigramă.
Dar nu toţi au avut norocul meu şi în unele familii orgoliile ieftine au răbufnit, scoţând la suprafaţă anumite mizerii conjugale nerezolvate la timp, situaţii reale pe care le-am tratat mai simplu ca pe:
DIFICULTĂŢI ÎN FAMILIE
Soaţa, când de boală geme,
O tratez cu ce-i mai bun,
Dar cu soacra am probleme,
Că e sănătoasă... tun.
Doar ca să vedeţi că soacrei în acord cel mai mare respect, vă destăinui, rimat, că în relaţie cu soacra am un:
OBICEI
În maşină şi în viaţă,
Soacra o aşez, cuminte,
Doar pe scaunul din faţă,
Că pun răul înainte.
Dacă tot am vorbit mai mult în citate, am să închei răspunsul la întrebare, identic: „Femeia e o creatură menită să fie iubită, nu înțeleasă.” (Sigmund Freud).
Te iubesc, femeie! (VA URMA)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole)
GENEZĂ ŞI EVOLUŢIE
Dumnezeu făcu pământul,
Cerul, omul şi lumina,
Ne-a dat ploile şi vântul,
Restu-i ... „Fabricat în China”.
(STELICĂ ROMANIUC)
AMINTIRE
La Oituz căzu bunicul,
Lângă stâlpul de hotar,
Greu l-a mai cărat tăticul...
(Dar-ar dracii-n el de bar!)
(STELICĂ ROMANIUC)
LA HANUL ANCUŢEI
Dintre sutele de flori
Ce împodobesc terasa,
În afară de bujori,
Mi-a plăcut ... cârciumăreasa.
(STELICĂ ROMANIUC)
UNUIA LA VÂRSTA A TREIA
Chiar dacă nu mai e holtei
Şi are părul ca zăpada,
Se ţine, încă, de femei
Când vrea să traverseze strada.
(STELICĂ ROMANIUC)
REMARCĂ UMORISTICĂ
Românului să râdă-i place,
Dar de-o schimbare este cazul:
Căci mult haz de necaz el face,
În loc să-nlăture necazul.
(VASILE LARCO)
ROMÂNIE, MÂNDRĂ FLOARE
O floare este ţara toată,
Un trandafir sau o lalea,
Iar unii spun că-i o muşcată…
Văzând câţi au muşcat din ea.
(VASILE LARCO)
REALIZARE RURALĂ
Făcând cu sine legământ
Ţăranul luptă-aşa cum poate;
Se leagă-o viaţă de pământ…
Şi-ajunge la pământ cu toate.
(VASILE LARCO)
SOLDAT MODEL
Deși la fete des se furișează,
În toate-i bun, de șefi e adulat;
Secretul său, e unul ce contează:
Că vine la instrucții… regulat!
(GHEORGHE BĂLĂCEANU)
APEL CĂTRE OSTAȘI
Soldații-n slujba apărării
Să aibă doar un singur țel:
Să lupte cu dușmanii țării,
Țintind… cel mai înalt nivel!
(GHEORGHE BĂLĂCEANU)
SOȚIA OFIȚERULUI
De viață, lecții cu soldații,
Doar soțul face, dar nu-l lasă
Să tragă singur; și-aplicații,
Le face ea, pe viu, acasă.
(GHEORGHE BĂLĂCEANU)
ROMĂNIA RĂMÂNE
MONITORIZATĂ
Pentru naţia română
U.E.-aplică trucuri vechi:
După ce-ţi întinde-o mână,
Vine trasul de urechi.
(MIHAI HAIVAS)
EŞECUL PLANULUI
DE GUVERNARE
Au pus la punct un plan,
Atât de înclinat,
Încât pe el, spontan,
Au şi alunecat!
(MIHAI HAIVAS)
PARLAMENTARI CORUPŢI
Cade şi prin săli iar seara,
Somnul, cu păşiri velure,
Vine-ncet ca să vă fure,
Cum făceţi şi voi…cu ţara.
(MIHAI HAIVAS)
UNUI POLITICIAN ÎN
CAMPANIA ELECTORALĂ
De te gândeşti mereu la ţară
Şi toţi acei plecaţi pe-afară,
Poţi iar, cu inima fierbinte,
Să minţi aşa ca înainte!...
(GHEORGHE BÂLICI)
CONTINUITATE
Duşmanii, în porniri tirane,
Ne-au dus buneii în vagoane.
Urmaşii lor mai schimbă norma:
Acum ne-ar duce cu…PLATFORMA.
(GHEORGHE BÂLICI)
PERSPECTIVĂ
Vor trece patima şi ura
Şi, de se va dori nespus,
Va creşte-n ţara mea cultura…
S-ajungă şi la cei de sus.
(GHEORGHE BÂLICI)
CA LA RUŞI
Economia ţării creşte-abrupt,
Când votca îi adaugă valoare,
Iar dacă lumea s-ar lăsa de supt,
Regimul nu s-ar ţine pe picioare.
(ION DIVIZA)
CLENCIUL
Românul are-un clenci vădit
Şi iată sensul lui ascuns:
El e mereu nemulţumit
Că nu e mulţumit de-ajuns.
(ION DIVIZA)
PROGRAM DE STAT
Parlamentul garantează:
Vor trăi în desfătări
Oamenii acestei ţări
(Lista lor se anexează).
(ION DIVIZA)
ASEMĂNAREA DINTRE POEŢI
ŞI POLITICIENI
Fără vreo insultă,
Faptele-o atestă:
Dânşii nu se-ascultă,
Dar se tot contestă.
(ELENA MÂNDRU)
OPINIE
Epigrama-ţi trivială –
Remarcase şi-un expert –
E ca tusea într-o sală
De concert!
(ELENA MÂNDRU)
SANCŢIUNE SIGURĂ
PENTRU UN POLITICIAN
Nu-ncerca să-nchizi lui clonţul,
Când o face pe despotul:
Mai puternic decât glonţul
Pentru tine este…votul!
(ELENA MÂNDRU)
LA IARBĂ VERDE
Bucuroasă, la pădure,
După vin şi fripturică,
Din senin porni să jure
Că acuma o... furnică!
(MIHAI SĂLCUŢAN)
...O NOAPTE FURTUNOASĂ
La o „raită” pe alei,
Printre murmure şi şoapte,
L-a poftit la ziua ei
Într-o viitoare... noapte.
(MIHAI SĂLCUŢAN)
MIERE ŞI FIERE
Visez la un amor nebun
Deşi eu ştiu – că nu-i secret –
Iubirea este vinul bun
Ce se preface în oţet.
(MIHAI SĂLCUŢAN)
HAI LA BOTOȘANI!...
Pe la noi, după mulți ani,
Alți competitori prind nișa:
- ”Fetele din Botoșani”
Și, mai nou, de-acum... ”Cornișa”!
(AL. D. FUNDUIANU)
UNUIA
Eu ți-am mai spus (dar fără rost
Și vremuri grele-or să te-aștepte):
- Să nu bați niciodată-un prost
...Că ar putea să se deștepte!
(AL. D. FUNDUIANU)
PROVERBIALĂ
Această faptă are-un grav ecou,
Conform zicalei, de-a furat un ou.
Eu, însă, sincer spun, l-aş proteja,
Toţi „boii” de la noi de i-ar fura!
(CĂTĂLINA ORŞIVSCHI)
GHICITOARE
Organ de simţ ce este folosit
De toţi acei ,,de sus’’ la mirosit
Afaceri grase, iar ades pe noi
De el ne duc şi-n el ne râd apoi.
(CĂTĂLINA ORŞIVSCHI)
EPIGRAMA
Distinsă-i fata, cu pretenţii,
Drapată-n rochie de bal,
Dar vezi ascunsele-i intenţii,
Când se dezbracă, la final.
(CĂTĂLINA ORŞIVSCHI)
SFATUL UNUI ANTRENOR
Ca să câştigaţi la scor
Cu echipa gazdelor,
Daţi cu şutu` cât mai tare,
…La picioare!
(NAE BRĂDĂŢEANU)
UNOR BOXERI
În ring, pe cei doi bătăuşi,
Arbitrul sare şi-i desparte.
Au nasul rupt, arcade sparte…
Şi doar se poartă cu mănuşi!
(NAE BRĂDĂŢEANU)
UE IMPORTĂ MAZĂRE
DIN MADAGASCAR
UE trage-n bobi, nu-n sfanți:
Patruzeci de elefanți!
Noi, în numai două zile,
Peste șaptezeci de kile.
(NICOLAE MĂTCAŞ)
JOCUL CULORILOR
Întristat firesc, frătucu'
Vede-n jur năluci doar, roșii.
Pentru ele, pe Răducu
Nu cumva-l flatau toți boșii?
(NICOLAE MĂTCAŞ)
GURĂ DE TÂRGOVIŞTE
Mort de dor să-mi văd păpușa.
Singură-i acasă. Sola!
Doar că nu-mi deschise ușa,
Pentru că ... uitai parola.
(NICOLAE MĂTCAŞ)
DEZAMĂGIRE
Zadarnic cerem la putere,
S-aducă miere pentru noi…
Nu aştepta şi nu mai cere,
Că scroafa-i moartă-n păpuşoi!!...
(MAX OPAIŢ)
UNUI SOŢ CU ..."DATORII"
Nevasta, uneori, se poate,
Vrând să cunoască un alt bărbat,
Să mediteze...stând pe spate:
De ce te prinde somnu-n pat!?...
(MAX OPAIŢ)
UNUI SPORTIV
Amice,-n sportul de echipă,
Coechipierii te ajută,
Dar cum te ştiu, nu faci risipă,
Când sportu-l faci… c-o paraşută!
(MAX OPAIŢ)
DE ACTUALITATE
Ţara toată-i carnaval:
Vorbă multă şi scandal,
Preşedintele, guvernul
Ne asigură…infernul.
(ADRIAN TIMOFTE
ROMEO ŞI JULIETA
SECOLULUI XXI
Nici Romeo nu mai ştie
Cum se ţine o căsnicie,
Lumea azi evoluează :
Julieta divorţează.
(ADRIAN TIMOFTE)
GAUSS
Curba ce-a trasat-o el
E atât de folosită,
Că e dat[ ca model
De cei care-o dau cotită.
(VASILE MANOLE)
TEORIA RELATIVITĂŢII
Einstein a avut dreptate,
Relative sunt cam toate…
Chiar iubirea nesfârşită
Ţine numai o clipită.
(VASILE MANOLE)
LUI NIGRIM ŞI COMP.
Talentul vostru-ntr-adevăr
S-a mărginit numai la păr.
Dar toată strălucirea mea
Nu stă-n chelie – ci sub ea!
(CINCINAT PAVELESCU)
