Georgică Manole: Ca matematician și epigramist trebuie să fi ajuns la o concluzie: matematica și epigrama se exclud?
Mihai Haivas: Știință exactă, ce dă multor elevi mari bătăi de cap, matematica, bine însușită, contribuie la formarea unei gândiri riguroase pentru tot restul vieții. Dintr-un anumit punct de vedere ea se apropie de gramatică, disciplină care dispune și ea de reguli și scheme destul de riguroase în analizele gramaticale. Mergând mai departe, pot spune că, într-o mare măsură și PROZODIA, condiție necesară a unei epigrame bune, având reguli exacte (legate de ritm, rimă, NUMĂR de silabe) este tot un fel de „matematică” aplicată.
Revenind la întrebarea de mai sus, afirm cu toată convingerea că matematica și epigrama NU se exclud! Prima este pentru cea de a doua un „aliat”, atât prin rigoare cât și ca SURSĂ de inspirație în special prin noțiunile, figurile și corpurile geometrice. Una dintre cărțile mele poartă chiar titlul GEOMETRIE CONJUGALĂ. Glumind cu mulți dintre prietenii mei, profesori de matematică, le-am spus că această „geometrie” va deveni una cel puțin opțională în liceu, fapt pentru care ar trebuie să se „perfecționeze”! Iată câteva epigrame, prin care încerc să argumentez unele din afirmațiile de mai sus:
ATENȚIE LA PRIETENI
Să nu te lași furat de muze
Și-observă-un fapt, deloc banal:
În cercul de prieteni (...Scuze!),
E-nscris triunghiul conjugal!
MATEMATICIAN DISTRAT
Lui, matematica se pare,
Îi place, știrea nu e nouă,
Căci folosește-o „bisectoare”
Să-mpartă căsnicia-n două.
GEOMETRIE CONJUGALĂ ÎN SPAȚIU
Patrulaterul conjugal extins
Apare-n spațiu ca un tetraedru;
Iar dacă-un soț în multe mreje-i prins,
Putem vorbi de-un amplu poliedru.
SOȚI VOIAJORI
De-amor le este viața plină
În casă au de toate cele,
Și se-ntâlnesc cei doi la cină
Ca două drepte paralele.
FENTELE UNUI SOȚ MATEMATICIAN
Cum soața-l urmărea prin geam atentă,
Ieșind din hol, el a făcut o curbă-n loc
Și a pornit spre-amantă pe tangentă,
Fentând și cercul bârfitoarelor din bloc.
PERFORMANȚE GEOMETRICE FEMININE
Femei cu mintea cam obtuză,
Chiar la balet de nu-s dibace,
Mai mult de o ipotenuză
„Catetele” își pot desface!
EPIGRAME LA „TEMĂ” ALE UNOR COLEGI DIN ALPI (Supliment)
GEOMETRIE ELEMENTARĂ
Îmi amintesc chiar foarte bine,
Din vremea când eram școlari:
Trapezul este, după mine,
Pătrat ce are șolduri mari.
(ELENA MÂNDRU)
UNUI PROFESOR DE MATEMATICĂ
Să divorțeze, soața nu-i dispusă
Și-atuncea el, păstrând-o pe-avocată,
I-a aplicat urgent, ca și-altădată,
Tot... regula, cea grea, de trei compusă!
(ELENA MÂNDRU)
COMPARAȚIE
(din Prefața la Geometrie conjugală)
Ca ecuația e-o epigramă,
În taină ține o neprevăzută,
Dar în domeniul ei, de bună seamă,
M.Haivas nu mai e... necunoscută!
(VASILE LARCO) (VA URMA)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole)
CÂȘTIG DECENT
Muncind cinstit, fără fisură,
Ajuns-am bine cunoscut,
Şi am avere pe măsură...
Când mă îmbrac, par că mă mut.
(GHEORGHE BĂLĂCEANU)
DEMNITATE
El nu a aşteptat favoruri
Şi-o strigă sincer, din rărunchi;
Nu s-a-nclinat cerşind onoruri,
Că o făcea stând în genunchi.
(GHEORGHE BĂLĂCEANU)
AVANTAJUL UNORA
Doar chelul simte afectiv
Că păru-n viață are-un rol;
La mulți e unicul motiv
Să-și etaleze capul… gol.
(GHEORGHE BĂLĂCEANU)
OPINIE BAHICĂ
Nu ai curaj, eşti supărat,
Poţi face pietre la ficat,
Ajungi de nu ai somnul lin…
Când apă bei, în loc de vin!
(VASILE LARCO)
CONFUNDĂRI
Când se-nţelege bine slova
Te duce-un gând de zile mari:
La Ştefan de pronunţi Moldova,
La Păstorel de zici Cotnari.
(VASILE LARCO)
COPIII FUSTELOR MODERNE
Copii sărmani, lihniţii foamei,
Nu prea se ţin de fusta mamei
Şi chiar de unii îndrăznesc,
Ori n-o ajung, ori n-o găsesc.
(ION DIVIZA)
ELANURI PRIMĂVĂRATICE
Anotimp de înviere –
Se produc schimbări rapide:
Ies albine după miere,
Intră trântori… în partide.
(ION DIVIZA)
ÎNTREBARE GUVERNANŢILOR
Pe guvernanţi ne mai rămâne
Atâta doar să-i întrebăm:
Cu viaţa noastră ca de câine,
Cum să nu vrem să vă muşcăm?
(GHEORGHE BÂLICI)
MIORITICĂ
Duşmanii noştri, care nu-s miopi,
La care adevărul le mai scapă,
Cum să nu spună toţi că dăm în gropi,
Când ţinem mult la cei ce ni le sapă?!...
(GHEORGHE BÂLICI)
CUPLU, fără prejudecăţi
Dintr-o singură privire
Vezi din ce-au făcut avere:
Ea, putere de iubire
...El, iubire de putere.
(AL. D. FUNDUIANU)
UNOR VLĂSTARE, înstărite
Ca rutina să nu-i prindă,
Când ies de la păcănele
...Până-n zori de zi colindă
Crâșme, baruri, cafenele.
(AL. D. FUNDUIANU)
DE AVERE
Dom’ ministru declarase
Prin hârtii de procedură:
Proprietăţi, moşii plus case
Dar şi-o vastă incultură.
(MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
DANSATOR
Fiind student am exersat
Să fiu un dansator cu şarm
Cu-o fată-n rock m-am antrenat
Şi-ntr-o bătută cu-n jandarm.
(MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
BRAVUL MATELOT
El prin strâmtori trecea voios
Chiar şi-n bordeluri portuare,
Dar a murit cam ruşinos
Prins în strâmtori financiare.
(MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
RĂCOREALĂ
Cum era căldură mare,
A băut o bere, zece
Şi-a sărit la-ncăierare...
Azi i-i bine, stă la rece.
(MIHAI SĂLCUŢAN)
TOTUL ESTE POSIBIL
Divorţ mai rar la tribunal –
Deprins cu speţe insipide –
Cu un motiv deloc banal:
Nepotrivire... de partide!
(MIHAI SĂLCUŢAN)
EPITAFUL JUDECĂTORULUI
Moare după zeci de toamne
Cu averi, maşini vestite,
C-a ştiut când să condamne
Şi pe cine să achite!
(MIHAI SĂLCUŢAN)
DIN DRAGOSTE
Voind să-i facă o surpriză
La soț, de Sfântul Valentin,
Și, pentru că de bani e criză,
Și-a luat altul ... clandestin.
(IOAN MAMAISCHE)
VASILICA
Tot insistă în prostie,
Vrea o nouă-ortografie ?
Sau primește-n plus la leafă
Câte-o mie pentru-o gafă ?
(DUMITRU BUJDOIU)
POLITICIENI CORUPŢI
Mielușei la vot, cu toții,
Apoi căpcăuni de basm;
Când le zici penalii, hoții,
Faci, desigur, pleonasm.
(DUMITRU BUJDOIU)
COLABORĂRI DOAR VINEREA?
Alte zile sunt cu șperț,
Nu aveți o normă-ntreagă…?
V-ați molipsit din comerț,
Lucrați doar vinerea neagră.
(DUMITRU BUJDOIU)
TRANZIŢIE, DAR UNDE?
Proşti, dar hoți, baroni, feude,
Sărăcia vieții crude ;
Un parșiv capitalism,
Mai precis, feudalism.
(DUMITRU BUJDOIU)
DUPĂ 30 DE ANI
Am ajuns vatră săracă,
Așa ne-au condus ciocoii ;
Ne-au muls țara ca pe-o vacă,
Unde-s vaci, trăiesc și boii.
(DUMITRU BUJDOIU)
UNOR DENTISTE
Am fost la multe dentiste,
S-au purtat frumos, artiste,
Exersând peste măsura,
Să lucreze bine-n gură.
(DUMITRU BUJDOIU)
ADOPTAREA ŞI ADAPTAREA
MORAVURILOR LA ROMÂNI
Moravuri de la turci şi ruşi
Am tot urmat sute de ani,
Azi, toţi românii suntem puşi
Să luăm… de la americani.
(GEORGICĂ MANOLE)
SCRIITORULUI PETRUȚ PĂRVESCU
Plecat demult dintre imberbi
Poartă cu sine două bărbi:
Una pe post de erezie,
Alta-n critica de poezie.
(GEORGICĂ MANOLE)
RIVALITATE
Dacă doamna președintă
Defilează-n minijupe,
Mie,-n găuri și cu țintă,
Cam de ce nu mi s-ar rupe?
(NICOLAE MĂTCAŞ)
ÎN TOT RĂUL E ŞI-UN BINE
(sau Din bugetul securității
în cel al sănătății)
Ne-ați pândit în pat și-n baie,
De-ați făcut-o prea de oaie,
Dar, la cât ne-a fost de bine,
Ne-am ales cu ...vitamine.
(NICOLAE MĂTCAŞ)
ŞUŞOTELI PE BUGET
(între șefii SRI și ai Comisiei
parlamentare respective)
Îi șoptește potârnichea:
- Mando, ne-au frecat ridichea!...
- Cum s-o frece?, sare tizul,
Că noi nu le-am dat avizul?!
(NICOLAE MĂTCAŞ)
ELECTORALĂ
Tot alesul angajează
Sute de promisiuni,
Însă cel care votează,
Are parte de...minciuni!...
(MAX OPAIŢ)
UNUI PRIETEN CU…BACCHUS
Zadarnic vrei să-i schimbi macazul,
Sătul de critici la tot pasul,
Tu crezi că-i va roşi obrazul,
Dar el, în schimb, roșește nasul...
(MAX OPAIŢ)
UNUI INS NEPRICEPUT
As vrea sa știți neapărat,
Că insul, dacă nu v-am spus,
Când e de muncă, e plecat,
Iar când vorbește, parcă-i dus!
(MAX OPAIŢ)
SOAŢEI MELE
Soața mea de-un an de zile
Seamănă mai mult cu mine,
Doar n-are suta de kile,
...Ci mai bine!
(PAUL VASILE CAZACU)
EL ŞI EA
Ea, ca o doamnă se comportă,
El, ca un tip needucat.
Pe degete ea pietre poartă,
El pietre poartă...la ficat!
(PAUL VASILE CAZACU)
CORUPŢIA ÎN POLITICĂ
Te îneci în ape adânci,
Chiar luptându-te pe brânci.
În politică-i ca-n apă:
Cine intră adânc… nu scapă
(ADRIAN TIMOFTE)
UNUI ŞAHIST MEREU
ÎNDRĂGOSTIT
În şah dai MAT la regi,
Că joci destul de bine.
În viaţă-ai vrea, dar nu-nţelegi
Cum să ai PAT-ul la …vecine
(ADRIAN TIMOFTE)
SUSŢINĂTORILOR
COSMOPOLITISMULUI
Tot ce-i românesc nu este bun.
Idee – spumă de săpun!
Din experienţa lor vorbesc,
Ei sunt produs tot românesc.
(ADRIAN TIMOFTE)