O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
În 2015, în atenta şi competenta coordonare a distinsului epigramist Gheorghe Hreapcă, la editura „Geea” din Botoşani a apărut, sub titlul „Râsul fără…TVA”, o antologie de epigrame ale botoşănenilor. Reiau aici, dintr-un volum al meu („Buzunarul cu idei”, Editura „Stef”, Iaşi, 2017), o cronică rimată făcută antologiei: „Cald în casă, frig afară, / Vrui ca să citesc ceva / Şi-ncepui, aşa-ntr-o doară, / „Râsul fără…TVA”. / Antologatorul Hreapcă, / Tip la modă şi cu „şeapcă”/ (Şi oleacă misogin / Lipsă-i genul feminin), / Ne adună – cred, din milă - / Într-o carte gen pastilă, / Lilipută – un puiuţ / Ce ascunde tari esenţe. / O prefaţă de Petruţ:/ (a. Presată-n …mefienţe; / b. Scriitură-n genul „dox” / c. Veritabil paradox), / Nu-şi are un loc în faţă, / S-a pitit după…postfaţă. / Mulţi epigramişti, în şir, / Varsă poante după poante, / De aceea nu mă mir / Că trei sferturi sunt cam boante. / În carte se bagă-n seamă / Şi se cred în epigramă / Ca un fel de …Pavelescu / Mulţi ce au în coadă…”escu”. / Alţii, puşi cam cu toptanu`, / Inşi care sfârşesc în …”anu”, / Se şi văd …Teodoreanu,/ (Nu acuma, mai la anu`!). / Vin cu mari elucubraţii, / Cu nemăsurat tupeu / Şi cei fără terminaţii / Consacrate, cum sunt…eu. / Ca s-o spun drept frăţioare / Cartea n-are vreo valoare, / Nu-ntâlneşti pic de talent / Fiindcă… Başno e absent. / Citită filă cu filă, / Îndoieli nu mai încap, / Cartea asta-i o pastilă / Ce face mult rău la…cap.
P.S.: Cronica n-o luaţi în seamă, / Este scrisă la bufet / Şi spun fără gram de teamă, / C-am trecut-o la…pamflet.”
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole)
PROBA DE APTITUDINI
(prietenii ştiu de ce!)
La Cluj – îmi zice secretarul –
Poţi fi-n cenaclu mare om,
Atunci când îţi probezi şi harul
De-a te urca în orice pom! (GRIGORE COTUL)
NOI ŞTIM DE CE
( e vorba de Petru-Ioan Gârda, urcat într-un copac
pe prima copertă a volumului său "IRONII SENTIMENTALE")
Cunoscându-i isteţimea,
I-am cam înţeles deviza:
Vrea s-ajungă la-nălţimea…
Lui Diviza! (GEORGICĂ MANOLE)
SFAT
Nu cerceta, mă ierte zeii,
Cumva de gluma nu-i permisă:
Trecutul intim al femeii
Şi nici istoria transcrisă! (VASILE LARCO)
BANII
Indiferent de crez ori opţiuni,
Vorbind de bani, e ca la balamuc:
De luni şi până vineri tot aduni
Şi-apoi pe apa sâmbetei se duc! (VASILE LARCO)
NEDUMERIRE
Când ani în tolbă tot adun
Accept ce-au spus demult cărunţii,
Că „noaptea e un sfetnic bun”…
Se refereau la noaptea nunţii? (VASILE LARCO)
REGRETE CONJUGALE
Azi, însurat, de te gândești
La vremuri de celibatar,
Oftând o spui (și nu prea rar!):
„Ce timpuri Doamne, ca-n povești!”(MIHAI HAIVAS)
INVOLUȚIE CARACTERIALĂ
Analizând pe om mereu,
Tot la părerea mea rămân:
El, după ce-a ajuns stăpân,
Se stăpânește tot mai greu!(MIHAI HAIVAS)
AVERI IROSITE
Așa-i destinul nostru azi:
Nu mai găsești prin deltă plaur,
În munți nu mai avem mult aur,
Nici codri minunați de brazi.(MIHAI HAIVAS)
ÎN FAŢA JUDECĂŢII DE APOI
Aştepţi sentinţa şi te trec fiori:
Ce şanse-ar fi în Rai să te trimită,
Când nu-s nici avocaţi, nici procurori...
Să știi cam cât și cui să dai o mită?! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
DILEMA HAMLETIANĂ „A FI SAU A NU FI”
Românii când nu vor mai şti ce se-ntâmplă
Din zeci de necazuri de fiece zi,
Rezolvă dilema c-o logică simplă,
Zicând: „(puncte, puncte) şi fie ce-o fi!” (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
POPOR ALES
Sunt convins că, la străini,
Habarnişti găseşti - durere!
La români sunt mai puţini,
Drama e că-s la putere. (PETRU-IOAN GÂRDA)
SOLUŢIE
Cum nu sunt locuri la „răcoare”,
S-ar potrivi momentului
Să se transforme-n închisoare
Subsolul Parlamentului. (PETRU-IOAN GÂRDA)
REMEDIU
Așa îmi duc eu zilele,
De boli nu vreau s-auz;
Mi-ajută mult pastilele
Pe care le refuz. (ION DIVIZA)
EINSTEIN II
De-ar fi beciul la balcon,
Plin cu sticle, respectiv,
N-ar mai cugeta Ion
Că e totul relativ. (ION DIVIZA)
CONCLUZIE
Nu-i pe lume mai Covid
Ca un virus de partid;
Șeful când a strănutat,
Tot partidu-a leșinat! (ION DIVIZA)
PETRECEREA DE PAŞTI
Veniţi să luaţi din lumină,
De Paşte răsună chemarea,
Iar cheful de după culmină:
Veniţi să-l luaţi cu salvarea! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
POETUL NEPERECHE MODERN
El e singurul sub soare
Altul nu mai e la fel
Opera-i nemuritoare
Citită nu-i, nici chiar de el. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
MOŞTENIRE CIORAN
Faimă mare, nume mitic,
Chiar şi bani, mai spre finală,
Doar pe plaiul mioritic
Foarte multă ciorăneală. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
PE TIMPUL COZILOR DE LA ORAŞ
Plecat din satul meu fruntaş
Când mama plânse în broboadă,
Ajuns-am la oraş codaş,
Fiindcă-am stat mereu la coadă!... (GHEORGHE BÂLICI)
MOTIVAŢIE
În capul prost şi de rutină
Ar face Dumnezeu lumină,
Dar nu-şi propune aşa ţel,
Că n-are ce să vadă-n el… (GHEORGHE BÂLICI)
PRECAUŢIE
În viaţa asta n-are rost,
Când vezi c-atât de rău te-mpunge,
Să îi spui prostului că-i prost,
Că nici nu ştii ce şef ajunge!... (GHEORGHE BÂLICI)
VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI SORIN FINCHELSTEIN
LA HĂNEŞTI, BOTOŞANI
Cu Georgică n-aveam veşti
Deci plecai ieri la Hăneşti –
Nostalgii moldoveneşti .
Ce-am văzut că se-ntâmpla
Pe olat, într-o vâlcea:
Unii oameni că muncea,
Alţii doar ce lenevea,
Doi-trei instrucțiuni dădea,
Iar Manole manolea. (SORIN FINCHELSTEIN)
O VIZITĂ NEANUNŢATĂ
Amice dragă, n-ai specificat
Ce “manoleam” eu pe acel olat!
Sunt un Manole cu mult mai modern:
Eu “deszidesc” femei şi beau falern. (GEORGICĂ MANOLE)
DESPRE VERBUL „A MANOLI”
E foarte greu a defini
Ambiguul "a manoli",
Dar cu penita de Hanesti,
Printr-un catren, tu reusesti. (SORIN FINCHELSTEIN)
SĂ MAI INVENTĂM UN VERB
„A manoli” e bine explicat
În mitul neamului greu încercat,
Vreau, însă, a mă actualiza:
Înseamnă, ce, „a finchelsteiniza”? (GEORGICĂ MANOLE)
UNEI SECRETARE
Ajunsă-n pragul supărării
Şi-a părăsit iubitul ştab.
El stă acum la Vraja Mării,
Iar ea la vrajă c-un arab. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
PERSPECTIVĂ
Mâine va fi mai amar,
Vom rămâne fără-un sfanţ,
Că la noi - motivu-i clar -
Prostiile se ţin lanţ. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
RECUNOAŞTERE TARDIVĂ
Că sunt sărac nu m-ai crezut,
Deşi ţi-am spus de la-nceput,
Dar ai crezut că-s pus pe glume:
Eşti tot ce am mai scump pe lume! (GHEORGHE I. GHEORGHE)
DEFINIŢII ÎN X: Xeroxul
La birou e de multiplicare
Prin metode simple, ca idee;
Reproducere de acte-n care
Nu-i nevoie decât de-o femeie! (GHEORGHE GURĂU)
DEFINIŢII ÎN X: Xantina
Din urină, sânge e extrasă,
În chimie cunoscută, gen
O substanță galben-azotoasă
Și numită-organic… colagen! (GHEORGHE GURĂU)
DEFINIŢII ÎN X: Xantomul
Negul de pe piele ce ne-arată
Cantitatea de colesterol;
Nu e dureros, este o pată
Dar ne poate duce la subsol! (GHEORGHE GURĂU)
DEFINIŢII ÎN X: Xilina
Anulează partea dureroasă,
Ca medicament e aplicat;
Într-un loc unde măseaua-i scoasă
Anestezic zis mai complicat! (GHEORGHE GURĂU)
CU BANII LA SALTEA
Cei de la bancă s-au disociat
Dar alt motiv apreciez că nu e,
De când salteaua-i fabricată-n UE…
Moneda noastră s-a depreciat! (GEORGE EFTIMIE)
DE FOAIE VERDE
Salvând economia astă vară
S-a dovedit adevărat suport,
De asta-i frunza verde brand de ţară
C-am promovat doar „poame” …la export! (GEORGE EFTIMIE)
ÎN OPOZIŢIE
Arhimede din mormânt ne sapă,
Legile penale ne-au distrus:
Hoţii îi băgăm cu greu la apă,
Însă apa îi împinge-n sus! (VALENTIN DAVID)
GHINION EXTREM
Văd luminiţa în tunel,
Când soarta-mi este în derivă,
Dar Ghinion, nu-i de bordel,
Ci farul de locomotivă! (VALENTIN DAVID)
COMPENSARE
Parcă este un făcut,
Dacă-i soaţa gureşă,
Soţul este mai tăcut
C-are „bila” leneşă. (VASILE MANOLE)
STRATAGEMĂ
Azi femeia vorbăreaţă,
Spun bărbaţii mai tăcuţi,
Are-o tehnică de-o viaţă:
Tace doar dac-o săruţi. (VASILE MANOLE)
MITA
Mi-a ars obrazul de ruşine
Şi nu-mi explic, nici n-am habar,
Cum astăzi cine-ţi face bine,
Te „arde” şi la…buzunar! (MAX OPAIŢ)
SOLUŢIE
La o vârstă ai temei
Ca să fii băgat în seamă,
Ori te „sprijini” pe femei,
Ori te ţii de…epigramă! (MAX OPAIŢ)
AMBIŢIE FEMININĂ
Femeia este avidă
De putere! Viaţa toată
Vrea în vârf de piramidă
…regulată! (MAX OPAIŢ)
UNUI BĂRBAT
S-a schimbat mult, bată-l vina,
După ce s-a însurat,
A îmbrăţişat minciuna:
Când înşeală-i…ocupat! (MAX OPAIŢ)
PANDEMIA MĂREȘTE FONDUL DE PENSII
Vor exista mulți bani de pensii,
Fără eforturi și subvenții;
Fiindcă unii n-o apucă,
Iar alții sunt deja, pe ... ducă. ( DUMITRU BUJDOIU )
DUPĂ PĂREREA GUVERNANȚILOR
Pensionarii rămân triști,
Cică-s anti Darwiniști;
Specii care se-nmulțesc,
Chiar și fără-a face sex. ( DUMITRU BUJDOIU )
MESERIA E BRĂȚARĂ DE AUR
Un proverb cu- ntorsătură
Și cu-ascunse povețe;
Ucenicii vor sa-nvețe
Brățările cum se fură. ( DUMITRU BUJDOIU )
LA TELEFON IUBITA BLONDĂ
- Of, iubito, ești departe,
Hai încoa, că sunt pe moarte!
- Vai, iubi, ce te strofoci?
Dă- te jos, că o sufoci! ( DUMITRU BUJDOIU )
AVANTAJELE UMORULUI
Parcă Bergson ne-a prezis
Că-i bine să mori de râs;
Decât de vreo pandemie,
Mai bine de-apoplexie. ( DUMITRU BUJDOIU )
"SĂ N-AI MILĂ…?”
Adormiţi în bănci, uitaţi,
Cei aleşi de naţiune,
Moţăe dar sunt frustraţi
Că-s treziţi de Moţiune. (DIONISIE VITCU)