O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist: PRIMIM DE LA EPIGRAMISTUL AL. D. FUNDUIANU:
Citind cartea lui Flavius Paraschiv, ”Ion Călugăru - între literatură È™i publicistică” (Editura Hasefer, BucureÈ™ti, 2020), am găsit un episod necunoscut mie È™i, cred, nici multora dintre cititorii comentariilor lui Georgică Manole din ”Loc de dat cu epigrama”.
Este vorba despre un incident, dezbătut pe larg în presa vremii. ProtagoniÈ™tii, doi iluÈ™tri scriitori, născuÈ›i pe meleagurile noastre, la Dorohoi: Ion Călugăru (pseudonimul lui Ștrul Leiba Croitoru, 1902 - 1956) È™i Al. O. Teodoreanu (Păstorel, 1894 - 1964). Dar, iată (È™i) motivele gâlcevei...
Publicată, cu sprijinul lui Adrian Maniu, în ”ViaÈ›a Românească” (1920), în septembrie 1929 pe scena Teatrului NaÈ›ional din BucureÈ™ti a fost prezentată, în premieră, piesa ”Rodia de aur”, a lui Al. O. Teodoreanu. Câteva zile mai târziu, pe 14 septembrie, în ziarul ”Cuvântul”, sub semnătura ”Interim”, apare un comentariu critic / negativ la adresa spectacolului. ReacÈ›ia acidă nu a trecut neobservată, iar cel care a reacÈ›ionat a fost chiar autorul piesei, Păstorel. Descoperind că ”Interim” este, de fapt, Ion Călugăru, pe 17 septembrie l-a vizitat la sediul redacÈ›iei ziarului ”Cuvântul”. Rezultatul întâlnirii a fost prezentat în presa vremii: ”Eri după amiază, la o oră la care numai colegul nostru I. Călugăru obicinueÈ™te să stea la redacÈ›ie, s-a strecurat înăuntru d. Păstorel Teodoreanu. Iritat ca totdeauna după masă, d. Păstorel Teodoreanu a apostrofat È™i lovit colegul nostru, după ce l-a întrebat dacă el este autorul cronicei dramatice asupra unei piese a cărei primă reprezentaÈ›ie a avut loc zilele trecute. Temându-se de lecÈ›ia pe care servitorii ar fu putut-o aplica înainte de a fi opriÈ›i, a ameninÈ›at cu revolverul È™i s-a strecurat afară. O asemenea agresiune este incalificabilă. Acum mai ales, când congresul criticei dramatice pune în discuÈ›ie problema independenÈ›ii criticului, se produce faptul relatat. Cerem pe această cale deocamdată tuturor confraÈ›ilor noÈ™tri din presă, ameninÈ›aÈ›i deopotrivă, în această agresiune intervenÈ›ia È™i vestejirea energică a actului d-lui Teodoreanu. Este o chestiune care priveÈ™te însăși demnitatea È™i libertatea presei.” (În jurul unei agresiuni, ”Ordinea”, 19 septembrie 1929).
Mai toate ziarele, care au primit mesajul trimis de redacÈ›ia publicaÈ›iei conduse de Nae Ionescu, au publicat comentarii mai mult sau mai puÈ›in dezvoltate. ”Ordinea” (În jurul unei agresiuni), ”Adevărul” (Agresiune... literară), ”Lupta” (O faptă ruÈ™inoasă), ”Universul” (Agresiune), ”Cuvântul” au privit ”bătaia” fie ca o injurie adusă scriitorilor, fie au decis să-l pună la zid pe atacator.
”D. Al. Teodoreanu e un scriitor de talent, un umorist de talent (...) Și apoi d. Al. Teodoreanu este un polemist. A dus polemici straÈ™nice, unele cu caracter violent È™i personal. Suntem convinÈ™i că nu i-ar fi plăcut ca nici unul dintre cei atacaÈ›i de d-sa - unii cu o persistență drăcească - să-i fi ripostat cu ghionÈ›i (...). D. Al. Teodoreanu a făcut o enormă greÈ™eală ca scriitor, cedând unei impulsivități de moment, pe care toÈ›i ziariÈ™tii È™i toÈ›i scriitorii o condamnă. Nici un ziarist È™i nici un scriitor n-au fost doborâÈ›i cu palmele. Mai degrabă sunt daÈ›i la o parte cei care utilizează palmele.”(Agresiune, ”Universul”, 21 septembrie 1929).
Un articol mai riguros scrie criticul Șerban Cioculescu: ”Avem bătaia în armată. Sfântă. Armata nu e de ordine umană: e de ordine divină; se execută È™i nu se discută. Bătaia administrată de părinÈ›i, ruptă din raiu. Bătaia la alegeri, constituÈ›ională; art.1 din ConstituÈ›ie: toÈ›i românii sunt egali înaintea bătăii. Bătaia între soÈ›i, cu alternative, după regimul patriarhal sau după cel matriarhal, adică după cum cântă cocoÈ™ul sau găina. (...) Sunt cuceriri definitive ale civilizaÈ›iei, în special sud-est europene. Mai rămânea bătaia în publicistică, È™i apoi publicistica literară, ca să încheie armonic un sistem, precum se rotunjeÈ™te o sferă. (...) Un umorist de talent a bătut pe un scriitor de talent, critic teatral ocazional. Este cea mai proastă glumă (...)”. Opresc aici citatul din ”Adevărul” (Anul 42, nr. 14035, p. I, Bătaia în publicistică).
Nu mai redau (nici) alte comentarii din ziarele vremii, fac însă menÈ›iunea că nu se cunoaÈ™te cu exactitate dacă denunÈ›ul lui Călugăru, la autorități, s-a ”lăsat” cu vreun proces È™i nici dacă inculpatul / vinovatul , Păstorel, a suferit vreo altă sancÈ›iune decât blamul presei. Oricum, nouă ne sunt simpaÈ›ici È™i îi preÈ›uim - pentru talentul lor - pe cei doi celebri... dorohoieni. Și, aÈ™a cum concluzionează Flavius Paraschiv, nu vom È™ti, poate, niciodată, dacă ”disputa de la redacÈ›ia gazetei lui Nae Ionescu nu va rămâne altceva decât o mostră (hilară!) din istoria literaturii române”. (AL. D. FUNDUIANU)
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole)
CELIBATARUL
Pe el, mereu, îl preocupă
Să stea mai mult în libertate
Și să alerge, numai, după...
Femei ce sunt și măritate!(MIHAI HAIVAS)
DIRECÈšIE CORECTÄ‚ A ROMÂNIEI
Socot că bine-am chibzuit
Să-ntoarcem spatele spre rus,
Căci de-am fi mers spre RĂSĂRIT...
Am fi APUS! (MIHAI HAIVAS)
ATENÈšIE LA PROVERBE
Când la pomul lăudat
Repede te duci cu sacul,
Plasă iei, ca prostănacul...
Căci proverbul l-ai uitat!(MIHAI HAIVAS)
GUVERNÄ‚RI DEZASTRUOASE
Cu bâjbâieli de curcă chioară
Și judecând precum găina,
Au dus porumbu-întâi la moară
Și-apoi, la râÈ™niță, făina.(MIHAI HAIVAS)
VIAÈšA CA O MONEDÄ‚
De ce-am făcut în astă viață,
Nu-mi pare rău, căci mi-a plăcut,
În schimb - privind cealaltă față -
Regret acum... ce n-am făcut! (MIHAI HAIVAS)
EFECTUL EXPERIENÈšEI
Să scrii o epigramă-i greu!
Rămâne pentru mulÈ›i un vis.
De-ar ști - o atestez și eu -
Prea mulți s-ar apuca de scris.(MIHAI HAIVAS)
LA O ANIVERSARE
Frumoasa diva are har,
Distinsă e prin port şi grai,
Iar azi la semicentenar
Nici ÅŸaptezeci de ani nu-I dai! (VASILE LARCO)
ÎN VIAÅ¢A DE FAMILIE
Femeia, ÅŸtie azi tot natul:
Egală este cu bărbatul,
Dar, uneori, ei cu etatea
I se reduce jumătatea. (VASILE LARCO)
SUNT FOARTE OCUPAT…
Moartea să mă lase-n pace,
Încă n-a venit momentul,
Multe treburi am a face…
Nu mi-am scris nici testamentul!(VASILE LARCO)
PRÄ‚DÄ‚TORII
DeÅŸi nu-s specii indigene
Precum bandiţii şi penalii,
Aveam în Parlament hiene
Şi-acum au apărut şacalii! (VALENTIN DAVID)
ROMÂNIA EDUCATÄ‚
Plâng, că România mea,
Europa o educă,
Dar sortită e să stea
Într-un colt, pe coji de nucă! (VALENTIN DAVID)
EMINESCIANÄ‚
PescuieÅŸti la mal de ape,
Sub arin;
Fie-Å£i ÅžTIUCILE aproape,
SOMNUL…LIN. (PETRU-IOAN GÂRDA)
LA MARE
Se adună de cu zori
Åži se-ntind pe chei
Toţi pescarii amatori
…de femei. (PETRU-IOAN GÂRDA)
LA CAZINOU
A intrat să-şi joace banii,
Printre alţi afacerişti,
În costum de tweed, Armani
Åži-a ieÅŸit… pe la nudist. (PETRU-IOAN GÂRDA)
AÅžTEPTÂND MAREA UNIRE
Când fu Mihai Viteazul s-o pornească
Åži-am stat de neclintit ca falnici brazi,
Să vină Vodă Cuza s-o-mplinească,
La fel... de neclintit suntem ÅŸi azi! (GHEORGHE BÄ‚LÄ‚CEANU)
LA JUDECATA DE APOI
Pe toÅ£i când trecem Styx-ul, ne triază
Prin judecată, după cum se ştie,
Fiindcă nici în Ceruri nu contează
Prezumţia de nevinovăţie. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
CONSOLARE NEFILOZOFICÄ‚
S-a dus la doctor, Diogene,
Plângându-se că-i depresiv,
Și-i zise-acela: - Știi, măi nene,
Mai bine îÈ›i stătea beÈ›iv! (ION DIVIZA)
ISPITÄ‚ PRIMÄ‚VÄ‚RATICÄ‚ LA BLOC
A dat în floare liliacul,
Din nori, răsare-un curcubeu
Și iarăși mă împinge dracul
Să trag o fugă la… veceu! (ION DIVIZA)
TRATAMENT AMBULATORIU
Bolnavul din comună
A fost culcat în fân,
A fost tratat o lună,
A fost… un bun român! (ION DIVIZA)
ERATÄ‚
(pentru 30 Ianuarie)
Nici Ioan, dar nici Vasile,
Nu-s nume sonore,
Sunt alăturaţi, cu pile,
Sfântului Grigore! (GRIGORE COTUL)
1-9 MARTIE – PERIOADA BABELOR
Multă lume mă întreabă
Dacă mi-am ales o babă,
Dar eu cred c-ar fi mai bine
Să m-aleagă ea pe mine. (GRIGORE COTUL)
UNEI COLEGE DE CENACLU
Graţioasa doamnă X
Venin are în peniţă
Åži trei ace-n vârf de pix
Doar talent, o linguriţă. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
VREREA ÅžI PUTEREA
De vrei, poţi, auzi mereu,
Şi te zbaţi, mai dai din coate,
Poate chiar nici nu e greu,
Doar că vrea, cine mai poate! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
SECOND HAND
Vindem second-hand, din plin,
Haine, cremă de picioare,
Sticle-n care a fost vin
Şi vreo două, trei fecioare. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
LUPTE POLITICE
Democarația-n luptă doar se ține
Că n-o câÈ™tigi pe veci, - e-o rânduială –
AleÈ™ii noÈ™tri-au înÈ›eles prea bine
Și zilnic pun... de câte-o „răfuială”! (GEORGE EFTIMIE)
BOALÄ‚ ROMÂNEASCÄ‚
Alesul nostru nu s-a vindecat
Zadarnic face baie de mulțime,
El n-a uitat de unde a plecat
Da-l afectează ... răul de-`nălțime! (GEORGE EFTIMIE)
SOLUÅ¢IE SALVATOARE
Un câine l-a muÈ™cat pe bulevard
Noroc cu SMURD-ul că era aproape
Și, l-a chemat și-acasă panicard...
De gura soacrei nu putea să scape! (GEORGE EFTIMIE)
DESPRIMÄ‚VÄ‚RARE
Dau în floare iarăși prunii
Țuica o să curgă val,
Și va încolÈ›i într-unii
Iar… sămânÈ›a de scandal! (GEORGE EFTIMIE)
DEFINIÈšII ÎN V: Vecina
E-o femeie, ce se știe
Te-atrage-n nurii ei;
Cum nu e a ta soție
E vecina de la trei! (GHEORGHE GURÄ‚U)
DEFINIÅ¢II ÎN V: Viagra
I-au prescris drept stimulente
Trei pastile, să-l testeze;
Iar acum două-asistente
Fac cu schimbul să-l salveze! (GHEORGHE GURĂU)
DEFINIÅ¢II ÎN V: Vaccinarea
O înÈ›epătură-aparte
Ce ne dă fiori la mulți;
Dar atunci când nu ai carte
Bine e să nu-i ascuți! (GHEORGHE GURĂU)
DEFINIÅ¢II ÎN V: Vasalitate
E un fel de-a te supune,
Un exemplu pentru noi;
Suntem membri-n Uniune
Și contribuim… cât doi! (GHEORGHE GURÄ‚U)
CEL UNGUREAN ÅžI CU CEL VRÂNCEAN…
Conflictul – musai să aflaÅ£i –
A răbufnit, chiar violent,
Fiind cei doi exasperaţi
De-al moldovanului acÅŸent.(SORIN FINCHELSTEIN)
HORA UNIRII… LIMBILOR
„Limba noastră-i limbă sfântă";
Moldovanu’ o cuvântă,
În patetice jelanii,
Spre hotar, când gată banii.(SORIN FINCHELSTEIN)
ARMONIE
Soţia a mai prins curaj
Că nu ştia nimic să facă,
Acum se-ocupă de menaj,
Iar soţul numai de dădacă. (VASILE MANOLE)
COABITARE
Uneori ne mai certăm
De la o nimica toată,
Însă iute ne-mpăcăm,
Timp s-avem de altă ceartă. (VASILE MANOLE)
DEMOCRAÅ¢IA
Nu mai pot să mă abţin,
Să vorbesc e zor-nevoie:
Mi-a lungit lanţul puţin,
Însă pot lătra în voie. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
ARBORE GENEALOGIC
Analizând atent al nostru neam,
Vă spun, cinstit, un adevăr:
Unii - urmaÅŸi din Eva ÅŸi Adam,
Ceilalţi - din viermele din măr. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
ÎNTRE SECRETARE
Terminând ÅŸi ea ghergheful
Spuse după cinci minute:
-Frumos se îmbracă ÅŸeful.
-Însă foarte-foarte iute. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
UNUI PRETINS AUTOR DE FABULE
Volumul lui în cre-o turmă
De animale spun ce vor
Am să-l citesc până la urmă,
Că poate dau ÅŸi de-autor… (GHEORGHE BÂLICI)
UNUI PROZATOR CHEL
El scrie mult ÅŸi, într-un fel,
Nu i-ar strica un adevăr:
DeÅŸi e chel, chiar foarte chel,
Tot ce produce-i tras de păr…(GHEORGHE BÂLICI)
PREA PUÈšIN TIMP PENTRU FURAT
Scurt mandatul, mic e anul;
Un an până-mpart ciolanul,
Un an, petreceri pe-afară;
Când să te ocupi de È›ară? (DUMITRU BUJDOIU)
ESCROCII ZILEI
Au făcut din pandemie
Un nou prilej de hoție;
Noi trăim cu beteșugul,
Ei și-asigură belșugul. (DUMITRU BUJDOIU)
ÎNTRE VECINE
- Te culcași cu soțul meu?
- Da, să văd care-i mai bun,
Al meu, blond, sau al tău, brun;
- Bine, asta-ți spuneam eu. (DUMITRU BUJDOIU)
UNDE DAI ȘI UNDE...
Examen la falcutate:
- Băi student, ești un Socrate...
- MulÈ›umesc, îmi eÈ™ti amic,
- ...Știi că nu ști mai nimic! (DUMITRU BUJDOIU)
AMICII FAC RIME CU NUMELE MEU
Ce atâta tărăboiu’
Cu butoiu’ È™i Bujdoiu?
Prea invidioși și voi,
Că dau cepu’ la butoi. ( DUMITRU BUJDOIU)
SOCOTEALA
Însurat c-o fetiÅŸcană
Făceau zilnic socoteală:
El, de câte ori e-n „pană”,
Ea, de câte ori… înÅŸeală! (MAX OPAIÅ¢)
SEMNE DE CRIZÄ‚
În Guvernul liberal,
USR-iÅŸtii au în PLUS,
Probleme de „caÅŸcaval”…
Că tot ce-i mai bun s-a dus! (MAX OPAIŢ)
LA REGIM
Nu mai am nimic de spus,
Peste tot în lumea asta,
Pandemia a impus
SoÅ£ului…numai nevasta! (MAX OPAIÅ¢)
VOX POPULI
Aş vrea să spun, dar nu mă-ndur,
De parcă-aş fi eu vinovat:
Cât la pupat pe el…vă jur,
Prindea măcar înc-un mandat. (MAX OPAIÅ¢)
UNEI ADMIRATOARE A PREÅžEDINTELUI
VACCINÂNDU-SE
Cum și-a pus privirea-n cui
Pe bicepșii dumnealui!
De nu ar lăsa-o-ncale
De la bicepși mai la vale. (LERU CICOARE)
MII DE FANE EPIFANE
În tricou cu mâneci scurte,
Zeci de fane îi fac curte,
D'apoi fără de tricou?
Ar fi-aflux ca la metrou. (LERU CICOARE)
FANII ADMIRÂNDU-I MUÅžCHII PREÅžEDINTELUI
LA VACCINARE
Fanii nu l-ar mai menține
Profesór de fizică,
Ci de ce i-ar sta mai bine:
Pregătire fizică. (LERU CICOARE)
PREMIERUL VACCINÂNDU-SE LA TV
ÎN ETAPA A DOUA
Ne-ndeamnă franc: „ToÈ›i la-nÈ›epat!
Vom fi mai resistibili!”
Să vă fi - primii - vaccinat,
Erați mult mai credibili. (LERU CICOARE)
CÂND UNUL VINE, ALTUL PLEACÄ‚
Prezidenții-n Casa Albă
Saltă ca bănuții-n salbă:
Unul vine c-un Sandforce,
Altu-o șterge c-un Air Force. (NICOLAE MĂTCAŞ)
LA ÎNSCÄ‚UNAREA NOULUI PREÅžEDINTE
Speech redus, în ochi - numai eres.
Steaguri multe: cât se-ntinde-un È™es.
Doar un lucru nu l-am înÈ›eles:
Unde-i vulgul? Cel ce l-a ales? (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
DE CE ATÂTA GRABÄ‚?
Washingtonul e-n asediu,
Zor pe scări în Capitoliu:
N-ar vrea fastuosul sediu
Să-l transforme-n loc de doliu. (NICOLAE MĂTCAŞ)
RECIPROCITATE?
În SUA ieÈ™ind la hreapcă,
Șeful ni s-a-ntors c-o șapcă,
Iar trimisul lor se duce
Cu o Stea în grad de Cruce*. (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
*La rechemare, ambasadorul SUA la București a fost decorat
de PreÈ™edintele României cu Ordinul naÈ›ional
„Steaua României în grad de Mare Cruce”.
DEMOCRAŢIE OLANDEZĂ: protestatari antirestricții
scăldaÈ›i în ger cu tunuri de apă È™i călcaÈ›i de cai pe caldarâm
Că n-am ști ce e valoarea
Sau că n-ávem stat de drept -
Ne-acuzá. Că-i ea candoarea
Ne-a probat. Pe viu. Inept. (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
VISUL DE MÄ‚RIRE AL UNUI
PETRU RAREÅž MODERN
RareÈ™, up to date chitit,
S-a visat șef de partid
Și-a pornit mardeli induse
Contra celui ce-l aduse. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
CE-a FOST ÅžI CE-A DEVENIT
(în opinia unor ariviÈ™ti, È™eful de partid)
Mai ieri pompier atomic
Cui să-i facem rugăciuni,
În partid e azi, sardonic,
Cap de uzucapiuni. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
TÂLCUL ASCUNS AL CRITICILOR FEROCE
Cătând È™efului păcate
(Pete poți găsi și-n soare!),
El le apără, mascate,
Pe-ale altui șef: cel mare. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
STS N-A ASIGURAT BUNA FUNCÅ¢IONARE
A PROGRAMÄ‚RII LA VACCINARE PENTRU
ETAPA A DOUA
S-a fondat, la vaccinare,
Platforma de programare,
Da-n rutina noastră brează
Rampa ... nu funcționează. (NICOLAE CRIHĂNEANU)