Georgică Manole: Alcătuitorii de dicționare ar fi interesați să faceți o enumerare a cărților scrise.
Mihai Haivas: Ca cercetător È™tiinÈ›ific la Filiala IaÈ™i a Academiei Române am publicat articole de specialitate în reviste naÈ›ionale È™i internaÈ›ionale sau în volume colective rezultate din temele de cercetare È™tiinÈ›ifică ale Academiei. Tematica principală era axată pe: elaborarea de modele economico- matematice, teoria deciziilor optime în condiÈ›ii de risc È™i incertitudine, aplicarea cercetării operaÈ›ionale în optimizarea activităților economice È™.a. După pensionare însă, alături de „prima dragoste”, matematica, am început să cochetez cu umorul, în speță cu epigrama, aÈ™a cum afirm È™i în catrenul:
DESTÄ‚INUIRE
Din câte muze-n viaÈ›a mea erau –
Și n-o să merg nicicând pe firul dramei –
De-o vreme importanță le mai dau
Doar matematicii și epigramei!
Cât priveÈ™te cărÈ›ile de matematică (de autor, în colaborare sau coordonator), iată câteva dintre ele: Teste de matematică - Bacalaureat 2002 ( M.H.); ExerciÈ›ii È™i probleme de algebră È™i analiză matematică -Cl. a XI-a, 470 pagini (coordonator); ExerciÈ›ii È™i probleme de algebră È™i analiză matematică- Cl.a XII-a, 340 pagini (coordonator) È™i manualul de Matematică Cl. a XII-a, 440 pagini (coautor), toate trei apărute la Editura didactică È™i pedagogică, în perioada 2007- 2010, fiind bine primite de către profesori È™i elevi.
CărÈ›ile de epigramă,care interesează mai mult pe cititorii acestei rubrici (inspirat intitulate!) È™i din care voi prezenta câte un catren, sunt în ordine cronologică, următoarele: Tangoul poantelor în pas de vals, 2009 (are È™i poezii).Am ales :
DISPUTÄ‚ ÎNTRE PARLAMENTARI
Cu ochii injectați de ură,
Aleșii noștri s-au jignit;
Le-aș spune-acum o vorbă dură:
Prea râde ruptul de cârpit!
Hașmișuri umoristice, 2010 (catrene, tristihuri, distihuri și uni-versuri):
RECIDIVÄ‚ (tristih)
Văzând că primul meu volum
Foc n-a produs, nici barem fum,
Un altul vă propun acum!
COMPARAÈšIE (distih)
Păstorel făr'de Cotnar,
E ca iasca fără-amnar.
Geometrie conjugală, 2013:
UNUI DONJUAN RURAL
Amicul meu, celibatar,
Se lăuda, cunoscător:
În loc de-un pui fript la grătar,
Prefer puicuțe... pe cuptor!
Pentru istoria epigramei româneÈ™ti am scris apoi două volume, prefaÈ›ate de către preÈ™edintele U.E.R., scriitorul George Corbu, în care am prezentat o selecÈ›ie comentată a Concursurilor revistei EPIGRAMA (1938-1943), fondator È™i director Virgiliu M.Slăvescu , în care, la fiecare temă am propus È™i eu, post factum, epigrame. Titlurile sunt: Restituiri în patru rânduri, 2011, È™i Triumful epigramei, 2012 .Un catren la tema „Un bou ca toÈ›i boii”:
BOII DIN POLITICA ROMÂNEASCÄ‚
„Un bou ca toÈ›i boii”, ajuns la putere,/
Promise-n campanii și lapte și miere,
Dar astăzi banditul, ne minte de stinge,/
Iar pentru avere, el pupă și linge.
Semințe din dovleacul meu, 2015:
METAMORFOZÄ‚/
Iubirea, la-nceput de drum,/
Chimie pură-a fost, nevastă!
Dar ce probleme-mi faci acum,
E matematică... nefastă.
Joc de picioare în cinci ritmuri, 2017. Carte UNICÄ‚ în peisajul epigramei româneÈ™ti, deoarece conÈ›ine epigrame atât cu ritmurile consacrate bisilabice ( trohaic È™i iambic) cât È™i cele cu ritmurile trisilabice (dactil, amfibrah È™i anapest):
CUPLU „MODERN” ( dactil)
SoÈ›ii, în certuri adesea mărunte,
Zilnic se-agită spre-a lor nenoroc :
Ea se aprinde, pe loc să-l înfrunte,
El, înfruntat, din nimica ... ia foc”.
PARLAMENTUL (anapest)
Un organ deseori impotent,
Ce votează doar legi de doi bani
Și devine mereu insolent,
Când e vorba de oameni sărmani.
UNUI SOÈš „EXPIRAT”(amfibrah)
Deși e frumoasă de pică,
Ea are prea dese bufeuri,
Căci soÈ›ul bătrân, cu burtică,
O È›ine mereu în rateuri.
Din nou, tot pentru istoria epigramei româneÈ™ti, în urma unei cercetări îndelungate am alcătuit primul volum, dedicat prozatorului, poetului, dramaturgului È™i EPIGRAMISTULUI, Al.O.Teodoreanu, cu titlul „Cel mai iubit dintre epigramiÈ™ti”- Păstorel, 2018, volum prefaÈ›at tot de către domnul George Corbu..Această antologie cuprinde epigramele È™i poeziile, dedicate lui Păstorel de contemporanii săi, publicate în volume, ziare sau reviste, până în anul decesului -1964. Dintre epigrame am ales:
LUI AL.O.TEODOREANU
Să-nchinăm paharul
Pentru Păstorel :
N-a fost nici Cotnarul
Mai spumos ca el.
(MIRCEA IONESCU-QUINTUS);
EPITAF
Aici zace Păstorel
Suflet bun și spirit fin;
Când mai treceÈ›i pe la el,
Nu-l treziți că cere vin.
(AURELIAN PÄ‚UNESCU);
GASTRONOMICÄ‚
În literatură,
Când vorbim de burtă,
Eu sunt prăjitură,
Păstorel e turtă!
(GEORGE TOPÎRCEANU).
Am în pregătire volumul al doilea cu acelaÈ™i titlu, ce va cuprinde epigrame È™i poezii dedicate lui Păstorel precum È™i parodii la poeziile lui Păstorel, apărute după 1964. Prin aceste volume vreau să demonstrez unor confraÈ›i, uÈ™or cârcotaÈ™i, că dorohoianul Păstorel a fost È™i rămâne cel mai cunoscut, mai popular È™i mai iubit epigramist român. În final, câteva epigrame din viitorul volum.
DESLUȘIRE
Între specii literare
Epigrama-i un model,
Cu-autori ce au valoare
Și c-un rege: Păstorel!
(MIHAI SÄ‚LCUÅ¢AN)
URMAȘILOR LUI PĂSTOREL
Voi în zadar mai aÈ™teptaÈ›i
Ca în Parnas să vă-nălÈ›aÈ›i,
Căci genialul Păstorel
A tras și scara după el!
(GHEORGHE PÄ‚UN-ULMU)
(GHEORGHE PÄ‚UN-ULMU)
PÄ‚STOREL ÎNTRE GENII
În Dorohoi, născut È™i botezat -
Deci în judeÈ› cu Iorga È™i Enescu -
Eu cred c-a fost de zei predestinat
S-ajungă-al epigramei ... Eminescu!
(ELENA MÂNDRU)
EPIGRAMISTUL vs ISTORICUL
Făcându-l, ca pe vin, să fiarbă -
Ades ironizându-i morga -
La „tras” domn' Păstorel de barbă
Chiar și pe Nicolae Iorga.
( ION RUSE)
CU GÂNDUL LA PÄ‚STOREL
Tristețea lirică m-a prins
Și-o spun cu nostalgie-n glas:
Pe strada Viilor s-a stins
Dar, printre vii, viu a rămas!
(VASILE LARCO)
( VA URMA)
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole)
MIRACOLUL EUROPEAN
Sperând la ierburi mult mai bune,
Din sat juninca noastră pleacă
Şi-n scurt răstimp, să vezi minune:
Ajunge vacă!
(GHEORGHE BÄ‚LÄ‚CEANU)
PARLAMENTARII
Nu cred că-i o schimbare de idei,
Dar se înÅ£eapă totuÅŸi mai decent
Åži nu se mai mănâncă între ei...
Că nu vor să vomite-n Parlament!
(GHEORGHE BÄ‚LÄ‚CEANU)
DUPÄ‚ DEGUSTARE
De-aceste vinuri încântaÅ£i,
Am vrea – mai mult ca toate cele –
La guvernanţi să nu le daţi...
Că dau în gropi ÅŸi fără ele.
(GHEORGHE BÄ‚LÄ‚CEANU)
UNUI NÄ‚RÄ‚VIT
Năravul său, spun la oricine,
Ar fi ca lumea să-l accepte;
E aÅŸezat atât de bine,
Că e păcat să-l mai îndrepte.
(VASILE LARCO)
ULTIMA DORINŢĂ
Statuia mea pe roib călare
S-o amplasaÅ£i în gura văii,
Dar nu o dăltuiÅ£i în sare
C-or năvăli pe ea lingăii!
(VASILE LARCO)
ÎNGRIJORARE
Umblând mereu – ÅŸi nu sunt glume –
De-o apăsare nu mai scap:
Azi ÅŸtiu atâtea despre lume,
De-mi vine să-mi iau „lumea-n cap”!
(VASILE LARCO)
LA O VÂRSTÄ‚
Azi sunt foarte obosit
Şi mi-e greu să o şi spun
Toată ziua am fugit
Gândurile să-mi adun.
(MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
CA LA ÅžAH
Regina-n turn cată Olimpul
Cu-n nebun ce-o face mat,
Căci regele-i pe cal tot timpul
Åži nici gând n-are de pat.
(MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
ILUZII, ILUZII
Iubito, cred că-ntineresc!
Iar părul meu alb, rar şi vechi
E negru acum de-l privesc
Deocamdată, în urechi!
(MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
BLESTEM
În vremuri grele-au fost o castă
Iar azi sunt slabi şi duşmăniţi;
Mai dă-le, Doamne, vreo năpastă
Ca să-i vedem din nou uniţi!
(ION DIVIZA)
ELIBERATORUL RUS
Spunea că ne-a eliberat;
De-al său tupeu şi azi mă mir,
Când el, murind, mi-a ocupat
Åži locul de la cimitir.
(ION DIVIZA)
ÎN Å¢ARA MINUNILOR
Mulţi tineri, pe la opşpe ani,
Nu vor s-adune-n cap lumină,
Când văd c-atâÅ£ea hoÅ£i, cu bani,
Conduc cu minte mai puÅ£ină…
(GHEORGHE BÂLICI)
DE CE VOTÄ‚M MEREU
ACELEAÅžI PARTIDE
Chiar dacă sunt cu toţi-n transă,
N-avem opinii separate
Şi, sigur, le mai dăm o şansă,
Că ei ni le-au furat pe toate!...
(GHEORGHE BÂLICI)
REGÄ‚SIRE
După un regal folcloric,
S-au ”trezit” colegi de leat -
Unul, foarte euforic
...Altu-aproape mort de beat.
(AL. D. FUNDUIANU)
UNUI ”POET”
I-au spus destui că ”n-are verb” -
Dar el È™i-acuma crede încă
Naiv, contrar la un proverb,
Că... tot ce ”scrie” se mănâncă!
(AL. D. FUNDUIANU)
EPITAFUL HOÅ¢ULUI DE BUZUNARE
Stă pe năsălie drept
Sub un palid felinar,
Dar cu mâinile pe piept,
Nu la altu-n buzunar.
(MIHAI SÄ‚LCUÅ¢AN)
EPITAFUL UNUI JUDECÄ‚TOR
Rolul astăzi i se schimbă,
Totul s-a sfârÅŸit ÅŸi gata!
Crucea i-au făcut-o strâmbă,
Cum i-a fost ÅŸi judecata!
(MIHAI SÄ‚LCUÅ¢AN)
EPITAFUL JUDECÄ‚TORULUI
DESCURCÄ‚REÅ¢
Moare după zeci de toamne
Cu averi, maÅŸini vestite,
C-a ÅŸtiut când să condamne
Şi pe cine să achite!
(MIHAI SÄ‚LCUÅ¢AN)
OFRANDÄ‚ LUI PÄ‚STOREL
La căpătâiul solitar
I-am răsădit o iasomie
Åži a crescut – involuntar –
Un roditor butuc de vie…
(NAE BRÄ‚DÄ‚Å¢EANU)
(RE)…EDITARE DINTR-O „TEZÄ‚”
Dacă apa din fântână
S-ar preface-n tulburel
Limpezit, aÅŸ trage-o vână
La mormânt, lui Păstorel.
(NAE BRÄ‚DÄ‚Å¢EANU)
AVENTURILE MÄ‚SCÄ‚RICIULUI
TULBUREL ÎN OPERA LUI PÄ‚STOREL
Adus cu forÅ£a în cramă,
Arestat într-o budană,
Evadează-n damigeană
Åži din ea…în epigramă!
(NAE BRÄ‚DÄ‚Å¢EANU)
REGULÄ‚
Este ca o ... axiomă,
Care dă vieții portanță:
Fondul suferă prin formă,
Iar prostul de ... aroganță.
(IOAN MAMAISCHE)
MINISTRUL
Sticleți, lăstuni, egrete, pelicani
Mai nou, au la Transporturi un complice,
Înoată vesel, printre cormorani :
E chiar un Cuc în cuib de pitulice!
(DOINA RÄ‚DUCANU)
PROIECT REALIZAT
N-am chef deloc de tărăboi,
Dar al guvernului matriarhat
A spus că ne-a scos din noroi;
Cu toate astea suntem în rahat!
(DOINA RÄ‚DUCANU)
ISTEÅ¢IME
Spune o cioară, stând pe-o coastă:
La măritiș n-o să fiu proastă!
Îmi iau un corb, care se pare
E cu studii superioare!
(DOINA RÄ‚DUCANU)
GÂNDURI DE PRIMÄ‚VARÄ‚
Zise Ion, arătând nucul:
- Uite, Marie, cântă cucul!
Iute, precum fulgerul de blitz,
Maria-l pipăi la şliţ.
(GEORGICÄ‚ MANOLE)
FOSTA ÅžEFÄ‚ DNA
Candidează la Bruxelles,
Deși postu-i XXL.
Cei de-acasă,-n loc de fală,
Scriu denunțuri că-i penală.
(NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
TE VA ŢINE CUREAUA?
Despuiați de-averi, ohabe,
Puși cu botul - toți - pe labe,
Te va ține anvelopa
Să-i vânezi È™i-n Europa?
(NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
BUMERANGUL FOSTEI ÅžEFE DNA
Pe cât era de potentă,
Tot pe-atât de inclementă.
Cei ce-au fost la ea în scripte
Acu-i fac ei zile fripte.
(NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
DIN CE UNGHI PRIVEÅžTI
Când tăia È™i spânzura,
Triumfa justiția.
Cum îÈ™i vede, greu, dosarul,
Cum domină arbitrarul.
(NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
LUI IOHANNIS
S-a-ncurcat È™i el în case,
Nu le-a moștenit ca alții,
N-are patru, are șase,
Primite la meditații.
(DUMITRU BUJDOIU)
KLAUS LA SCHI
Când coboară-ncet, agale,
Pas cu pas intră-n viraje
Și alunecând la vale,
Parc-ar schia pe sondaje.
(DUMITRU BUJDOIU)
ISTORIA SE REPETÄ‚
Ce vă devastați pe voi,
Că stâlcesc sintagme noi ?
Pot fi Cabinetul doi,
Ca savanta cu CODOI.
(DUMITRU BUJDOIU)
ILUZII
El, curios din cale-afară,
Timid o întreabă-n extaz,:
- Tu faci amor întâia oară?
- Sigur că da, pe ziua de- azi!?
(MAX OPAIÅ¢)
ARTILERISTICÄ‚
De multe ori, când tragi cu tunul,
Aplici corecții cu ... furcuța;
La crâÈ™mă, însă, câte unul
Se corectează cu ... sticluța!?
(MAX OPAIÅ¢)
AUTOCRITICÄ‚
Clenciu, un mare autor
De epigrame, știți prea bine,
Scria la masă pe picior…
Nu cu piciorul ca ÅŸi mine!
(MAX OPAIÅ¢)
NELINIÅžTI
Epigramist ca Păstorel,
N-am să ajung, eu, niciodată,
Chiar dacă-n cramă, ca şi el,
Caut o rimă-mperecheată.
(MAX OPAIÅ¢)
UNUI AVOCAT
Prin tonuri vrei să te impui,
Cu vocea ta baritonală,
Arătând că adevărul spui…
Dar… demonstrezi că-i vorbă goală.
(ADRIAN TIMOFTE)
CONFLICTUL DINTRE GENERAÅ¢II
Din vremea veche a străbunilor,
O vorbă spune cu măsură:
Tinerii în faÅ£a bătrânilor
Ureche s-aibă şi nu gură!
(ADRIAN TIMOFTE)
DRAGOSTE PENTRU O VIAŢĂ
De bucurie, când s-a însurat,
La nuntă el un cântec i-a cântat,
De-atunci ea-i cântă-n fiecare zi,
Iar el nu mai apucă a-i vorbi.
(ADRIAN TIMOFTE)
