O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
După o viaţă închinată matematicii ÅŸi a descâlcirii sensurilor abstracte care o fac a fi marea sperietoare a elevilor, Max OpaiÅ£ s-a apucat de lucruri mai pământene: epigrama. Dincolo de definiÅ£iile pe care le dau creatorii epigramei, la drept vorbind ÅŸi cele mai reuÅŸite, ce mai este epigrama? Printr-o viziune atitudinală, ea rămâne un mic peÅŸtiÅŸor de aur care înoată în marele ocean al literaturii, un fir de aur rătăcit prin puzderia nisipoasă a marelui deÅŸert ideatic. Maximilian OpaiÅ£ vede epigrama dintr-o perspectivă proprie, grefată pe o credinţă de felul: „nu trezeÅŸte, dar te pune pe gânduri”. De aici îÅŸi are izvorul ÅŸi următoarea definiÅ£ie dată de autor: „Epigrama, cum se ÅŸtie, / Dacă nu înÅ£eapă, piÅŸcă. / Cea mai scurtă poezie / Nu trezeÅŸte, dar te miÅŸcă!” Pe aceste considerente, Maximilian OpaiÅ£ (Max), a scos cea de-a doua carte de epigrame intitulată „Epigrame la max(im)” (Editura „Fast Editing”, BucureÅŸti, 2020). Posesorul unui umor care a stat în formă latentă ÅŸi pe care i l-am sesizat încă de pe când eram colegi de facultate, nu a explodat atunci. Puterea de conservare a ideilor a fost mare, alte preocupări culturale având prioritate, amintindu-mi cu plăcere de expoziÅ£iile de pirogravură. De fapt ÅŸi postfaÅ£a scrisă de autor este pusă sub o zicere a lui Pascal ce îl caracterizează perfect: „Răbdarea este începutul înÅ£elepciunii”. Ideile acestui epigramist au fost supuse permanent, dacă ar fi să facem o apreciere, observaÅ£iilor berkeleyene: „ToÅ£i vor admite că nici gândurile noastre, nici pasiunile noastre, nici ideile născocite de închipuirea noastră nu există fără mintea noastră.(…) Diferitele senzaÅ£ii sau idei imprimate în simÅ£uri, oricum s-ar combina, nu pot să existe decât într-o minte care le percepe”. Trecute prin ciurul raÅ£iunii, epigramele lui Maximilian OpaiÅ£ alcătuiesc un mod special de a vedea lumea. Ele se supun unui subtitlu cu valoare psihologică apoi, la rândul său, subtitlul este înnobilat de un citat cu valoare de generalizare. Primul grupaj de epigrame este arondat denumirii „NeliniÅŸtile omului”, susÅ£inut de un citat din John Naisbitt („TendinÅ£ele pleacă de jos în sus; Ciudăţeniile de sus în jos”): Dialog academic: Vă spun: (citând din cunoscuÅ£i) / Îmi vine greu să mă împac / Cu specialiÅŸti recunoscuÅ£i, / Doar prin erorile ce fac!”; Problemă conjugală: „Cât a stat în izolare, / Cu teama de pandemie / I-a fost greu, că nu mai are / Åži amantă ÅŸi…soÅ£ie!”; Strategie de campanie: „S-a născut un nou concept: / (AserÅ£iunea mi-e permisă!) / CandidaÅ£ii trag în piept / JurnaliÅŸti din presa scrisă!”; Cu ochii la vecini: „S-a-mpământenit ideea / Că românu-ar fi bogat / Dacă la noi, vorba-aceea: / Se păstra cât s-a furat!”.
Un alt grupaj se intitulează „Femeia între înger ÅŸi demon” însoÅ£it de un citat demn de marele stilist Emil Cioran („Femeia este muzică rătăcită în carne”). Epigramele rezonează ÅŸi cu un alt punct de vedere al lui Cioran despre femei: „Între bărbaÅ£i ÅŸi femei prefer femeile, pentru că au asupra primilor avantajul de-a fi mai dezechilibrate, deci mai complicate, mai perspicace ÅŸi mai cinice, fără să mai vorbesc de acea superioritate misterioasă”. Perspicacitatea ÅŸi cinismul feminin sunt motivele predilecte ale epigramelor incluse în grupajul amintit: Confesiuni: „Două blonde stau de vorbă, / Una zice: soÅ£ul meu / Toată ziua-mi suflă-n ciorbă; / Åžtiu…că lui îi suflu eu!”; Avertizare: „Sirene pe uscat!”: „Nu vă spun o noutate, / Dar, interesant, fireÅŸte: / La femei, o „jumătate” / Este, uneori, un…”peÅŸte”!”; Vis împlinit: „Căutându-ÅŸi fericirea, / A-ncercat o variantă: / Åži-a dat peste cap privirea / Åži-a sfârÅŸit fiind…amantă!”; NeînÅ£elegere: „El, un tânăr cu maniere, / A simÅ£it că-i înÅŸelat. / Când visa lapte ÅŸi miere, / Ea visa la alt bărbat!”.
Epigramele organizate sub generala denumire de „Portrete” se supun unui adevăr exprimat de Pascal („Universul este un cerc al cărui centru este oriunde, iar circumferinÅ£a nicăieri”: Unui avocat: „Domnul „X”, un avocat, / Cât pe ce să-ÅŸi smulgă părul, / Când clientu-a declarat / Că va spune adevărul!”; Profil de politician: „După ce-ai ajuns pe val, / Mi-a căzut ÅŸi mie fisa: / Dumneata eÅŸti vertical, / Precum e Turnul din Pisa!”; Curiozitate: „Pacientul, la doctor, / Întreabă: Chiar n-am nimic? / - Da, răspunde, doar dator, / Cu 300 lei ÅŸi-un pic!”.
Ultimul capitol, „Politică din…profil!” este însoÅ£it de o înÅ£epătură marca Petre P. Carp („România are prea mult noroc pentru a avea nevoie de politicieni”): Schimbare de paradigmă: „La al doilea mandat, / Cu guvernul liberal, / Lucrurile s-au schimbat: / PAS cu PAS, dar…lateral!”; Traseism politic: „Se mai miÅŸcă apele! / Vezi câte unul timid, / Cum îÅŸi plimbă mapele, / Dar…pe la un alt partid!”; DeclaraÅ£ie pe propria răspundere: „Din C.V. s-a constatat / Că aleÅŸii n-au averi, / Doar un frate mai bogat / Åži vreo câteva…muieri!
Se citesc cu zâmbetul pe buze epigramele semnate de Maximilian OpaiÅ£, fiindcă autorul reuÅŸeÅŸte să pună în evidenţă personaje ce alcătuiesc o lume pestriţă ce colcăie în interval. Sper ca RÄ‚BDAREA lui Maximilian OpaiÅ£ să-ÅŸi alăture ÅŸi un strop de TENACITATE care-l va conduce către un al treilea volum. (GEORGICÄ‚ MANOLE)
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole)
MECIURILE NAÅ¢IONALEI
Sunt mândri spectatorii,
Progresul e real:
Puţinele victorii
S-au terminat egal. (GRIGORE COTUL)
FOTBALUL ROMÂNESC
Totdeauna-l urmăresc
Stând pe scaun, nu pe pat,
Dar adorm, ÅŸi e firesc…
Jocu-i prea …tacticizat! (GRIGORE COTUL)
ALEGERILE DE LA F.R.F.
FotbaliÅŸtii l-au votat,
Azi, cu mic, cu mare,
Că-n alegeri a intrat
Prin alunecare. (GRIGORE COTUL)
DEZNÄ‚DEJDEA UNUI DATORNIC
În datorii, de bănci înfrânt,
Fiind de-o vreme îngropat,
Nici loc de veci n-a cumpărat,
Că nu-i mai trebuie mormânt! (MIHAI HAIVAS)
SERVICIILE SECRETE
Pe dibăcie, doar axate
Și mai deloc pe-oratorie,
Puterea lor (nu vor s-arate!)
Desigur e-n... turnătorie! (MIHAI HAIVAS)
SPRIJIN TIPIC ROMÂNESC
Urgent, nevoie-atunci când ai
De-un umăr pentru sprijinit,
PrimeÈ™ti, pe-al nostru mândru plai,
Oricând un cot... ce-i ascuÈ›it! (MIHAI HAIVAS)
FINAL DE FÄ‚URAR
Un moş cu plete-ncărunţite
Zicea privind în zori afară,
Că iarna este pe sfârÅŸite…
La fel ca vinul din cămară! (VASILE LARCO)
UNOR TINERI CÄ‚SÄ‚TORIÅ¢I
Dragostea lor le oferă
Satisfacţii uimitoare;
Pentru el e-o premieră
Pentru ea-i…continuare. (VASILE LARCO)
CU GÂNDUL LA AL. O. TEODOREANU
Åži azi sunt scoÅŸi în evidenţă
EpigramiÅŸtii, evident,
Cu oarecare diferenţă:
Că Păstorel avea talent. (VASILE LARCO)
CONDUCÄ‚TORUL
Atât de mult ne-a mai vorbit
De munca grea, încât, fireÅŸte,
Cu noi în rând nu mai munceÅŸte,
Căci este gata obosit… (GHEORGHE BÂLICI)
LA MOARTEA ÅžEFULUI PENSIONAR
A muncit cu mult avânt
Până când ne-a părăsite
Åži-i acuma, în mormânt,
Cel mai de ne-înlocuit!... (GHEORGHE BÂLICI)
RESEMNARE
În existent mea cea sumbră,
La ÅŸef eu nu mai cat dreptate,
Fiindcă l-am călcat pe umbra
Åži am doar zile-ntunecate… (GHEORGHE BÂLICI)
TALENTUL
E o sămânţă de noroc
În al creaÅ£iei domeniu,
Iar dacă nu-l posezi deloc,
Vei fi considerat un geniu. (ION DIVIZA)
RECLAMA
Reclama e o artă de nespus
Ce îÈ›i insuflă, când eÈ™ti bun de plată,
Că ai visat o viață-acest produs
Pe care-l vezi acum întâia dată. (ION DIVIZA)
POLITICIANUL
Chiar fiind afemeiat,
I-i cusurul tolerat,
Căci istoria denotă:
Şi politică-i cocotă. (ION DIVIZA)
DETERMINARE
Știu, Kent sau Dunhill costă bani
Și-i greu când n-ai È™i un suport,
Dar merită orice efort,
Să-i tragi în piept... pe-americani! (GEORGE EFTIMIE)
SOLUÅ¢II PENTRU UN MEDIU CURAT
Că sunt gunoaie multe prin cetate
Nu-i cazul de măsuri legislative,
Să investim în exclusivitate
În fabrici de făcut... prezervative! (GEORGE EFTIMIE)
PE SCENA POLITICÄ‚ DIN ROMÂNIA
Veneau pe-ntinsele cărări
Actori din cele patru zări,
Sufleorul doar, neobosit,
Venea mereu... din Răsărit! (GEORGE EFTIMIE)
PERFORMANÅ¢E
O spune dânsul cu francheÈ›e,
Onestitatea îl obligă,
C-a dat un gol... o frumusețe...
Și casierul de la Ligă! (GEORGE EFTIMIE)
TRIUNGHIUL AMOROS
Ea-i spunea trilaterală
Dar nu era chiar de bon-ton
Deci, discret şi fără fală,
Acum lucrează-n pentagon.(MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
BÄ‚RBAÅ¢I DISCRIMINAÅ¢I
Vreau o regulă, banală,
Ca la fete, va să zică,
Să rostim şi noi cu fală:
Că e mare când e mică!(MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
SUVERANITATE
Ne-nchinăm cu pietate
Căci deşi n-are coroană
Stăpână-i peste tot ÅŸi toate
Datoria suverană! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
SÄ‚PÄ‚TURI LA HÄ‚NEÅžTI, JUD. BOTOÅžANI
Cu evidente donjuaneÅŸti aureole,
Georgică, un flăcău de-a lu' Manole,
Cu tehnica-i temeinic exersată,
Femeia deszideşte dintr-o fată. (SORIN FINCHELSTEIN)
SÄ‚PÄ‚TURI CU RATEURI
Nu-i factor de fericire
Să porţi mască-n "deszidire",
Că se-ntâmplă ca din grabă,
Să nu vezi că... fata-i babă! (GEORGICĂ MANOLE)
OGLINDA STRÂMBÄ‚
Ecranul este, din motive varii,
Un loc ce a pierdut orice respect
Şi unde cu plăcere, demnitarii
ÎÅŸi mint alegătorii, în direct. (VALENTIN DAVID)
REVERSUL MONEDEI
Beau în bodegă supărat
Åži-njur acest guvern ostil:
Åži-aici venitu-i garantat…
Plecatul e mai dificil! (VALENTIN DAVID)
STRATEGIE DE CAMPANIE
Partidele au abordat
Un drum complet greÅŸit:
Susţin că s-ar fi reformat,
Dar nu s-au pocăit! (VALENTIN DAVID)
UNUI TÂNÄ‚R AGRONOM
Pe-un lot cu cel mai bun pământ,
Un “geniu” în agricultură
A pus prea mult îngrăşământ
Åži l-a ratat. Poftim cultură! (PETRU-IOAN GÂRDA)
CE CONTEAZÄ‚?
Există autori de epigramă…
Catren…însăilare…ce insistă
Să mă atace, poate-I bag în seamă;
AÅŸa se zice, poate că există… (PETRU-IOAN GÂRDA)
DIMINEAŢĂ
Altă zi de faptă,
Altă zi de şcoală;
Unii se deşteaptă,
Unii doar se scoală. (PETRU-IOAN GÂRDA)
BEIZADELELE
E normal să reuşească
Azi elevii ce au card,
Când pe ÅŸcoala românească
Au legat-o mulţi de gard. (VASILE MANOLE)
UNUI NEPOT
În vacanţă dacă eÅŸti
La bunici cu-ai tăi părinţi,
Spune-le acum poveÅŸti
Ca să fie mai cuminţi! (VASILE MANOLE)
“NOAPTEA BIBLIOTECILOR”
Unii mai dormeau la şcoală
Că doar nu-i nicio scofală,
Azi schimbând a lor poteci
Sforăie-n biblioteci. (VASILE MANOLE)
DEFINIÅ¢II ÎN Z: ZgripÈ›uroaica
Personaj de speriat cei vii
Făt frumos – jucând altă poveste;
Pentru-adulți ce nu mai sunt copii
Termen pentru altfel de neveste! (GHEORGHE GURÄ‚U)
DEFINIÅ¢II ÎN Z: Zicătoare
Un proverb numit aparte
Zicătoare, deci se poate
Zice-altfel decât la carte
Totul e să știi de toate! (GHEORGHE GURĂU)
DEFINIÅ¢II ÎN Z: Zâna-zânelor
Personaj cu trăsături alese
Și numit așa prin scriitură
Pozitiv când intrigile È›ese
Gingașă și bună ca făptură! (GHEORGHE GURĂU)
DEFINIÅ¢II ÎN Z: Zădărnicie
Tras de timp în ACÈšIUNE
Inventat de APÄ‚RARE
JUDECATA… o minune
Un nou termen de…- AMÄ‚NARE! (GHEORGHE GURÄ‚U)
REPROFILAREA HOÅ¢ILOR DE BUZUNARE
ntre noi a pus distanţă
Acest microb numit Covid.
Hoţii, toţi, au ca speranţă
Înscrierea într-un partid. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
LA LUAREA UNEI HOTÄ‚RÂRI
Solicit la problemă referinţe,
Gândesc ce riscuri pot s-apară
Să limitez nefaste consecinţe
Åži-abia apoi o dau în bară. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
SCUZA ÅžOFERIÅ¢EI INFIDELE
În voce sunt incoerentă
Åži calmul încă nu-mi revine.
Am fost o clipă neatentă
Åži a intrat unul în mine. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
CONDIÅ¢IE ÎN TRANZIÅ¢IE
Azi pe plaiuri româneÅŸti,
În afaceri de te-arunci,
Trebuie să-ndeplineşti,
Cel puÅ£in zece porunci… (GIREL BARBU)
DRAGOSTE ÅžI INTERNET
Pe un site s-au cunoscut
Åži s-au iubit ca doi nebuni,
Virusul a apărut
…După nouă luni! (GIREL BARBU)
VIAÅ¢A ÎN SHOWBIZ
Azi vedem multe vedete,
Care se pretind cu staif,
Toate cântă pe „bilete”,
Dar nu pot cânta ÅŸi live!(MAX OPAIÅ¢)
DISPUTA (I)RAÅ¢IONALÄ‚
Minciuna bine mascată,
O vinde-acum la avocat,
Şi-napoi, cosmetizată,
O ia, da-i greu de învăţat! (MAX OPAIÅ¢)
EMPATIE
Două fracÅ£ii, într-o doară,
Discutau de o consoartă,
C-ar fi una ordinară…
Râde hârb de oală spartă! (MAX OPAIÅ¢)
DUMNEZEU CU MILA
A vrut s-agaţe domnişoare,
Cum tânăr, agăţa mereu,
Dar prins, acum a vrut iertare,
DeÅŸi-l iertase Dumnezeu! (MAX OPAIÅ¢)
P-ĂȘTIA-I VOTARĂM? PENSII-BA, RESTRICȚII-DA!
Cu ei ne-am găsit beleaua,
Cinici, grohăie pe rât:
“Mai strângeÈ›i È™i voi cureaua!”
Să-nÈ›elegem...sus pe gât. (DUMITRU BUJDOIU)
Ș(HOW)ȘOACĂ, CARE?
A făcut circ peste poate,
A URmat un È™ut în spate;
Fără aur și carate,
Fu tulită : “Ia, cară-te!” (DUMITRU BUJDOIU)
PENSIONARII LU’ CÎÈšU
V-au votat fără concesii,
Dar aveți un handicap:
Le creșteți punctul de pensii,
Când vă creÈ™te...păru’-n cap. (DUMITRU BUJDOIU)
ÎN SESIUNE
Studenta sexy, isteață:
- Fac orice, pentru examen;
Însă profu, moÈ™ È™i famen:
- Atuncea, du-te și-nvață. (DUMITRU BUJDOIU)
EÅžECUL ÅžEFULUI DIPLOMAÅ¢IEI UE
LA MOSCOVA
Diplomatul se ghidă
De bun-simț și-afecțiune,
DeÈ™i Rúsia nu dă
Nici doi bani pe Uniune. (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
CÂND ÎÅ¢I NEGLIJEZI PARTENERUL
La Bruxelles mai poți, he-hei,
Cu sofisme să ne iei,
Da la Moscova, măi tată,
Mergi cu lecția-nvățată. (NICOLAE MĂTCAŞ)
MOÅ¢IUNEA OPOZIÅ¢IEI N-ARE CUM SÄ‚ TREACÄ‚
Opoziția puterea
De la cârmă ce-ar mai da-o,
Dar, pe toÈ›i vărsându-È™i fierea,
S-ar cam face de cacao. (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
LOCURI BÄ‚NOASE CU FAMILII NUMEROASE
La Romatsa, Apele Române
Curg salariile ca apele: -n șuvoaie.
Nici la rubedenii nu sunt frâne:
Curg și dinastiile hududoaie. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
TRAMBULINÄ‚ CU PILE
Primăria-i doar o trambulină
Pân' apare-un loc mai gras È™i călduÈ› mâine:
Azi ești paznic, cenușar ori figurină,
Mâine - È™ef la Apele Române. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
NU CAPACITÄ‚Å¢I, CI UNCHI SUS-PUS SÄ‚ AI
N-ai habar ce debit are apa,
Arie ce-nseamnă de triunghi?
Însă poÈ›i oricui a-i trage clapa,
Când în viață ai aÈ™a un unchi. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
UNA CALDÄ‚, ALTA RECE
Ieri chelnerița cocoțată-n post
A È™i plecat, văzând că n-are rost,
Iar un director ce-angajării s-a opus
A fost demis, iar postul său …redus. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
PRIMÄ‚RIA NU SE DEZMINTE
Cu presa - Ape fii - să nu te iei:
O chelneriță-șef e azi apar.
Demisă, primăria, -n locul ei,
A derogat un - ghici! - ... pensionar. (LERU CICOARE)
ÎNTREBARE RETORICÄ‚ DOMNULUI PRIM-MINISTRU
La ce trimiți iar corpul de control,
Când însuÈ™i È™eful pus te dă de gol,
Că-n Apele Române-s toÈ›i pe pile:
Amante, rude, aserviți, pupile. (LERU CICOARE)
MALPRAXISUL JUDEÅ¢ NU ARE
I-a afectat, spitalul, fudulia.
El a crezut, în cazna-i mizantropă,
Că va avea bulan, dar năsălia
Îi râde-n ochi: Femida-i niclatopă. (LERU CICOARE)
LA RAPEL SURORILE MEDICALE CARE
VACCINEAZÄ‚ AU ÎNCURCAT
„Mai încet, că nu vin ruÈ™ii!”,
Le previn pe ton blajin.
„Încurcăm noi bebeluÈ™ii,
Darămite un vaccin”. (LERU CICOARE)
GURÄ‚ CÂT O ÅžURÄ‚
A crezut, ca senatoare,
Gură de aur că are,
Dar colegii de birou
Spun că gura-i ... de metrou. (LERU CICOARE)