O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
După ce ne-a asigurat intrarea într-un anumit tip de realitate românească prin epigramă, Valentin David s-a hotărât să ne conducă în acest mediu ÅŸi prin fabulă. ConÅŸtient că morala are un rol esenÅ£ial în economia unei fabule, mai ales în salvarea scopului pentru care a fost scrisă această operă epică, Valentin David apelează la forma ei explicită, oferindu-i un loc numai în epimitio. Åži nu doar una singură, în majoritatea cazurilor acestea fiind în număr de trei. Exprimate într-o formă apriată, face trimiteri clare la personaje extrase din lista celor arhetipale ÅŸi nu numai. Până la urmă, din perspectiva cititorului, ce este morala unei fabule dacă nu un proces de strivire cu mintea a textului propus de autor, o presare folosind acea menghină specială din creier, în final curgând laminar o picătura concentrată numită morală, iar dacă se pliază peste cea a fabulistului, cu atât satisfacÅ£ia e mai mare. O tehnologie specială de selectare a jocului personificării, alegoriei ÅŸi umorului, aplicată de Valentin David, determină apariÅ£ia a trei esenÅ£e ÅŸi, de aici, titlul unui nou volum semnat de acest autor prolific: „Fabule de trei…morale” (Editura „Inspirescu”, BucureÅŸti, 2020). Picătura de care vorbeam este esenÅ£a a ceea ce La Fontaine o numeÅŸte sufletul epigramei ca adevăr moral ce se dislocă din corpul epigramei (povestirea). Această arhitectură pe care Valentin David o materializează în fabulele sale este bine redată la pagina 32 într-un text ce ar fi putut Å£ine loc de cuvântul autorului: Fabula moralei – „O fabulă, frumos elaborată, / Privea oglinda, foarte intrigată: / DeÅŸi aproape terminată, parcă, / Tot semăna cu o pisică bearcă. / De la distanţă, toÅ£i puteau să vadă / Că avea cap, dar trist, nu avea coadă, / ba se mai ridica câte-un satrap / Ce-o acuza, mai grav, că n-are cap. / DeÅŸi avea în versuri epitete, / Metafore, nu vorbe desuete, / Åži-un dialog ce logic se lega, / Se observa că tot lipsea ceva. / Se duse deci la critic, de îndată, / Să-i dea părerea lui autorizată. / Căci se îmbolnăvise-n mod fatal, / De-atâta zbucium existenÅ£ial. / Cu ochii săi miopi, clipind cam des, / Acesta o privi cu interes, / O-ntoarse ÅŸi pe faţă, ÅŸi pe dos / În timp ce respira anevoios. / Åži-apoi pe nas, punându-ÅŸi ochelarii, / Trecu urgent ÅŸi crud la represalii: / CreaÅ£ia divină, cu păr blond, / Era de fapt o formă fără fond, / O sferă aurită, însă goală / Åži se-apucă să-i facă ÅŸi morală. / Morala 1 – „Necazurile pot veni-n cascadă, / Când nu ai cap, dar ÅŸi când nu ai coadă!” / Morala 2 – „Nu trebuie să fii un Esculap / Să vezi că cineva nu are cap.” / Morala 3 – „Åži fabula, ÅŸi viaÅ£a personală / Acuză groaznic lipsa de morală.”
Personajele arhetipale sunt astfel conduse de autor încât induc o realitate a psihologiei umane prin construcÅ£ii narative adecvate. Valentin David are o regulă: dipolul valoare morală – antivaloare morală este supus efectului de contrastare până când rezultă mai multe semnificaÅ£ii ce pot fi patul germinativ al unor morale. În primul rând este evidentă tendinÅ£a de a reactualiza domeniul acestei opere, prin abordarea mai multor azimuturi: 1. ne aduce în prezent printr-o extensie a spaÅ£iului normal ocupat de fabulă încât să poată fi extrase trei morale; 2. cele trei morale acoperă câteva zone ale unor discipline auxiliare: psihologie, filozofie, sociologie, logică etc. 3. se remarcă o preocupare permanentă de a influenÅ£a decisiv cititorul, acesta fiind obligat de cele trei morale să se adecveze mecanismelor transdisciplinare ÅŸi chiar intradisciplinare; 4. aceeaÅŸi preocupare de manipulare pozitivă a cititorului se observă ÅŸi din subtilitatea prin care este condus spre analize situaÅ£ionale date atât de conflicte cât ÅŸi de toposuri: Fabula tăcerii – „Doi peÅŸti trăiau, normal, în pescărie / Într-o netulburată armonie. / Erau tăcuÅ£i ÅŸi nu ÅŸtiau de sfadă, / Chiar dacă ea mai da suspect din coadă. / Aveau în jur puhoi de peÅŸtiÅŸori, / Ce sigur nu erau făcuÅ£i din flori, / Căci în bazin, erau doar pasămite, / Doar dediÅ£ei ÅŸi larve parazite. / Dar într-o zi, peÅŸtoaica-n mod fatal, / A vrut să iasă doar puÅ£in pe mal, / Căci ÅŸarpele viclean îi dete pontul, / Să meargă să-ÅŸi lărgească orizontul. / Fiind naivă l-a crezut, fatal, / Căci imprudentă a sărit pe mal, / Dar constată subit, cu disperare, / Că pe uscat e aerul prea tare, / SfârÅŸind-o în mod trist ÅŸi dureros, / Luată-n gheare de un albatros!” / Morala 1 – „În cupluri n-ar mai fi scandal ÅŸi ură, / Femeile de-ar Å£ine apă-n gură!”; / Morala 2 – „Decât o clipă călător pe prund, / Mai bine, fericit, te dai la fund!”; Morala 3 – Åži peÅŸtele se nalţă către pisc… / Când e luat de-o zburătoare-n plisc!”.
În al doilea rând, dintr-o perspectivă didactică suntem obiÅŸnuiÅ£i ca fabula să aibă caracter de atemporalitate. Valentin David ne scoate din această logică, el ancorându-ÅŸi fabulele în temporalitate punând accent pe caracterul moralizator. Și asta pentru că ele se supun perfect unor percepÈ›ii despre acest concept al temporalităţii, noi oprindu-ne la cel al universitarului ieÈ™ean Constantin CucoÈ™: „ViaÈ›a individuală se supune ritmicității, ordinii, reiterabilului. Actele noastre, gândirea ca atare, toate procesele psihice sunt sacadate, secvenÈ›iale, supuse unor ritmuri specifice.”
În fabulele lui Valentin David se fac trimiteri la nomenclaturiÅŸti, la cei în criză de idei, se porneÅŸte de la valorile semantice ale unui cuvânt, la infatuaÅ£i, la cei ce se cred pe „cai înalÅ£i”, adesea se cade pe câte un cunoscut proverb, sunt vizaÅ£i amatorii de chilipiruri, modalităţile de ocupare a posturilor de bugetar. Nu sunt iertate nici soÅ£iile adulterine, nici efectul de turmă, atentatul la libertatea cuiva, stilistica discursului gol ÅŸi agresiv al politicianului, mitocănia, impostura etc. Textele pun în evidenţă o stilistică a expresivităţii axată pe o folosire individuală a limbii. L-aÅŸ numi ca fiind „un atlet al rimelor”. Pe de altă parte, acolo unde s-a impus dialogul, ÅŸi nu sunt puÅ£ine situaÅ£iile, se remarcă adecvarea limbajului personajelor la ceea ce dorea să exprime.
„Fabule de trei…morale” este un bestiar al unei gândiri serioase, unul ancorat în realitatea acestor zile. (GEORGICÄ‚ MANOLE)
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
NIVEL DE TRAI
În Å£ara mea de tot umilă,
Unde corupţia-nfloreşte,
Trăieşte omul şi din milă,
Dar milă mi-e de cum trăieÅŸte… (GHEORGHE BÂLICI)
DELICIU
De când viaÅ£a-i un deliciu,
Luăm prânzul cam aÅŸa:
Bem cafeaua la serviciu
Åži fumăm la cafenea… (GHEORGHE BÂLICI)
TRÄ‚IRI DE 2 MAI
Mirosul de mici şi grătare
Îl simt, încă n-a dispărut…
Åži totuÅŸi, ciudat mi se pare
Că-i acela de anul trecut! (GRIGORE COTUL)
DUPÄ‚ REPATRIERE
L-au izolat într-un hambar,
Să-l bage-n carantină…
Simptome încă n-are, dar
Mai trece o vecină. (GRIGORE COTUL)
TRIUNGHI CONJUGAL
Cum căsătoria-i sacră,
Pentru-n umorist loial,
Cert, triunghiul conjugal
Este:soț, soție, soacră.(EUGEN DEUTSCH)
BEÈšIVUL
Când simt un straÈ™nic ger
Eu țuica o prefer...
Mă tem să nu devin
Vechi dependent de vin! (EUGEN DEUTSCH)
ALTÄ‚ ÎNTREBARE
Mă macină o întrebare
Și nu știu acum ce să fac:
Când vinu-È›i se urcă la cap
De ce nu te ții pe picioare?! (EUGEN DEUTSCH)
OMUL ÅžI IPOCRIZIA
Cumplită e a noastră viaţă,
Dar cine să mai recunoască:
Arama când ÅŸi-o dă pe faţă,
Tot nu se vede că-i sub mască. (VASILE LARCO)
MINI-FABULÄ‚
Găina cântă, scurmă, ouă,
Se-adăposteşte dacă plouă,
CocoÅŸul când ea cântă tace,
Dar treaba lui la timp ÅŸi-o face. (VASILE LARCO)
ORATOR CONFUZ
Înflăcăratul său discurs
Prezintă numai o lacună:
Deși minute, zeci, s-au scurs,
Noi n-am aflat ce-a vrut să spună.(MIHAI HAIVAS)
CONJUGALÄ‚
În casă totul scânteiază
Și nu e vreme de negoț,
Atunci când se intersectează
Amantul c-un legitim soÈ›.(MIHAI HAIVAS)
COMPARAÈšII CU PLEONASME
Prostănac e doar debutul,
Prostul e un bălălău,
Culminând, cert, cu rebutul
Prin tembelul... prostălău.(MIHAI HAIVAS)
CLENCIUL
Românul are-un clenci vădit
Şi iată sensul lui ascuns:
El e mereu nemulţumit
Că nu e mulţumit de-ajuns. (ION DIVIZA)
EROUL (muncii)
Cu un zel maniacal,
Depăşind mereu orarul,
El munceÅŸte ca un cal;
De-aia toÅ£i îi zic… Măgarul. (ION DIVIZA)
GINECOLOGUL
De mic copil prin locuri tăinuite
Pândind cu râvnă june dezgolite,
E doctorul ce poate azi să scrie
Că-şi face munca din copilărie.(ION DIVIZA)
ASEMÄ‚NÄ‚RI
Sexu-i ca vaccinul zice
Un anume cetățean,
Nu prea are ce să-ți strice
Dacă-l faci... o dată-n an! (GEORGE EFTIMIE)
DURERI
Căzu Guvernul - nu v-ascund -
Că îl durea de noi în fund,
Cel nou e mult mai bun socot,
Că nu îl doare... nici în cot! (GEORGE EFTIMIE)
NEDREPTATE
Îl suspectează de vreun an
Și o mai face încă,
Spunea c-aleargă la ciolan
Și el... doar borÈ™ mănâncă!(GEORGE EFTIMIE)
INTEGRAREA ÎN UE
Aici am fost de veacuri suverani
Şi de ne punem iar ambiţia,
Vommai rămâne două mii de ani
Că nu am terminat…tranziÅ£ia! (GEORGE EFTIMIE)
ASIGURARE
Umbrela NATO-a cam slăbit şi ea
Că prea mulÅ£i bani de-un timp încoace-nghite,
Dar România pentru vreme rea…
Primi şepcuţa Statelor Unite! (GEORGE EFTIMIE)
SILVICÄ‚
Azi, străini veniţi de-aiurea,
Lacomi, ne-au tăiat pădurea
C-au avut asupra lor
Câte-o… „coadă de topor”! (ION MORARU)
VIITOR ROMÂNESC
Merge-această naţiune
Către-o destinaţie
Nu prea ÅŸtim spre care
Da-i cu…relaxare! (ION MORARU)
VACANŢĂ CU MULTE CÄ‚MILE ÎN TUNISIA
Privit cam tandru de-o cămilă
Mi s-a făcut părul vâlvoi,
Pe mine-având doar o textilă,
Să nu fi fost vre-un cămiloi. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
VIS DE PILOT
Să stea-n soare, vânt sau ploi
Lâng-o vodcă de o sută
Tot gândind la viaÅ£a-n doi
Legănat de-o paraşută. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
LA ALEGERI
Iar mă las,
De „pigmei”
Dus de nas...
Proşti sunt ei? (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
FIDELITATE
DeÅŸi dansez în club, din greu,
La boală, chiar de e lumească,
Eu noaptea stau cu soţul meu
Åži mă tot rog să se-ntărească. (PETRU-IOAN GÂRDA)
GATA CU PREJUDECÄ‚Å¢ILE!
De-ar fi să căutăm pricină
Åži, oriÅŸicare-ar fi etatea,
Să nu luăm decât virgină,
Ar dispărea umanitatea. (PETRU-IOAN GÂRDA)
PREZENTUL TIMPULUI TRECUT
Două piese de muzeu
Merg Å£inându-se de mână:
El a fost cândva un zmeu,
Ea o preafrumoasă zână. (VASILE MANOLE)
DE-ALE PENSIONARILOR
ViaÅ£a vrând din plin s-o guste
Sunt cu gândul la prostii,
Încă umblă după fuste
Pentru ale lor soţii. (VASILE MANOLE)
NIMIC NU SE PIERDE
Paştele-n lumină nouă
Scaldă astăzi toată ţara;
Ne-au rămas culori de ouă,
Deci putem vopsi ÅŸi cioara. (SORIN FINCHELSTEIN)
OUL LUI COLUMB…
Ajuns pe continentul nou
Cu toate cele trei galere,
Columb ciocni celebrul ou…,
Că se făcea de Înviere(SORIN FINCHELSTEIN)
VINEREA MARE
Trec creÅŸtinii cei pioÅŸi
Pe sub masa-epitaf,
Pe când ăia mai setoÅŸi
Zac sub ea, că toţi sunt praf. (SORIN FINCHELSTEIN)
CRONICÄ‚ PASCALÄ‚
Cum de la Ana ÅŸi Caiafa,
Pân-la Pilat se-ntinse gafa,
Isus umil Golgota suie –
Sentinţa e bătută-n cuie. (SORIN FINCHELSTEIN)
MÄ‚GULIT DA’ LIHNIT
Un amic bazat, baÅŸtan,
Se pretinde că mi-e fan…;
De mi-ar fi şi naş, niţel,
AÅŸ avea de PaÅŸte miel. (SORIN FINCHELSTEIN)
POSTUL PAÅžTELUI
Nea Ştefloi din Răcăciuni
A intrat în post de PaÅŸte,
Că nevasta-i la căpÅŸuni…,
Iar vecina doar ce naÅŸte. (SORIN FINCHELSTEIN)
INSULA PAÅžTELUI
Vezi, ÅŸi asta de departe,
Mari statui cioplite-n stei
Printre care zburdă-n marte
Sumedenie de miei. (SORIN FINCHELSTEIN)
ECONOMIE DE PAÅžTI
Contu-n bancă desfrunzit,
Fondurile minimale;
Deci ca ouă de vopsit
Am doar alea personale. (SORIN FINCHELSTEIN)
RUGÄ‚CIUNE DE PAÅžTI
ÈŠn spirit pur, ÅŸi creÅŸtinesc,
Scăldat în cea lumină nouă,
Mă rog ca oul de-l ciocnesc
Să spargă orice alte ouă. (SORIN FINCHELSTEIN)
PAÅžTELE EI DE BICICLETÄ‚!
Ouăle-aducând acasă
De la mall, cu bicicleta,
Le-am scăpat cu tot cu plasă…,
Deci acum vopsesc omleta. (SORIN FINCHELSTEIN)
DIETA DE PAÅžTI
Cozonac ÅŸi drob, ÅŸi ouă…,
Vinul comandat la Mall;
Paştele ne-aduce nouă
Sporuri la colesterol. (SORIN FINCHELSTEIN)
FIÅ¢UICÄ‚ DE PAÅžTE
Ce vă zic acuma vouă
Este culmea-nchipuirii:
Bulă şi-a pictat pe ouă
Toată tabla înmulÅ£irii. (SORIN FINCHELSTEIN)
PAÅžTE INTER-ETNIC
A vopsit Fărcaş din Bran
Ouăle în roÅŸ-alb-verde,
Că de-un timp din ochi o pierde
Pe vecina lui, Jolan. (SORIN FINCHELSTEIN)
URÄ‚RI DE PAÅžTE
De vrei să fiu azi mulţumit,
Te rog, în mod arhetipal,
Urează-mi: „PaÅŸte fericit!”,
Cum ai ura oricărui cal. (SORIN FINCHELSTEIN)
MENU DE PAÅžTE
Cum românul recunoaÅŸte,
Fără ca să se sfiască,
Ce pofteÅŸte el de PaÅŸte
Este pasca evreiască. (SORIN FINCHELSTEIN)
UROLOGUL
E un medic prins în schemă
Pe o listă, un tabel;
„PoÈ›i” nu „poÈ›i”, nici o problemă
Ușuratu-l face el! (GHEORGHE GURĂU)
VIAGRA
E-o pastilă albăstruie
Ce la soți spală obrazul;
Exclusiv pentru soÈ›ie…
La amante nu e cazul! (GHEORGHE GURÄ‚U)
ZONA ZOSTER
E-un edem, e o roșeață,
O infecție extinsă;
Da la ganglioni spre față…
Doar de medici e respinsă! (GHEORGHE GURĂU)
SOACRA ÅžI GINERELE ARDELEAN
-EÅŸti cam trist când vin. Concret:
Mă primeşti cu ochii reci.
Eu gândesc mult mai încet,
Mă voi bucura când pleci. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
LA PRIMA ÎNTÂLNIRE
-Sunt politician ÅŸi sunt cinstit,
S-a prezentat din prima seară.
-Iar eu, o curvă, am păcătuit,
Dar te anunţ că sunt fecioară. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
MAREA PÄ‚CÄ‚LEALÄ‚
Vin spre votanţi cu pas viclean,
Cu gânduri mari de viitor.
Apoi aleÅŸii dorm buÅŸtean,
Visând la bunăstarea lor. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
SÄ‚RBÄ‚TORI CU RESTRICÅ¢II
Toţi avem ceva pe masă;
Pandemia mai lipsea,
Fiecare trage-acasă,
Numai tata la..."măsea"! (MAX OPAIŢ)
OPTIMISM PONDERAT
Voi scăpa de anemie,
"Sportul" nu-l mai fac acasă,
Dup-atâta pandemie,
Nervii doar," întind "la ...masă! (MAX OPAIÅ¢)
PREGÄ‚TIRI DE SÄ‚RBÄ‚TORI ÎN FAMILIE
Soaţa nu mai are glas
Cufundată-n toate cele;
Soţului i-a mai rămas
"Putina" să o mai "spele"!(MAX OPAIŢ)
BLOCAJ ÎN POLITICÄ‚
Se mănâncă între ei
În ÅŸedinÅ£e nesfârÅŸite,
Iar când nu mai au idei,
Unul tace, altu-"nghite"! (MAX OPAIÅ¢)
ROMÂNIA ȘI MOLDOVA,
DROAIE DE MINIȘTRI SLABI, MAZILIȚI
De la Tisa pân’ la Nistru,
Situația e tristă;
Unde mergi, calci p-un ministru,
Ici-colo, și pe-o ministră. (DUMITRU BUJDOIU)
FRF-PRO, 18 LICENÈšE NOI;
CÂȘTIGÄ‚ MUTU, RÄ‚DOI
Burleanu și cu Stoichiță
Se laudă cu-o chichiță:
Produc antrenori, să fie;
Nu pe teren, pe hârtie. (DUMITRU BUJDOIU)
LA PSIHOLOG
- Doctore, uit ne-ncetat,
O fi Alzheimer spurcat?
- Azi, de pildă, ce-ai uitat?
- Aaaaam...uitat și ce-am uitat. (DUMITRU BUJDOIU)
LA RAR-PITEȘTI,
ȘPAGÄ‚ MASCATÄ‚ ÎNTR-O MASCÄ‚ (ziarele)
Invenție-auto prostească,
Să dai È™paga într-o mască;
Mita le-a ieșit pe nas,
Cu DNA la...taifas. (DUMITRU BUJDOIU)
PROMISIUNI DE GUVERNANÅ¢I
Când i-auzi cu „Trebuie să facem”,
Zău că-ți vine, -n stilul cunoscut,
La doi ani și noi pe ei să-i coacem
Cu-ntrebarea: „Spune, lupe, ce-ai făcut?” (LERU CICOARE)
GRIJÄ‚ DE SÄ‚NÄ‚TATEA PENSIONARILOR
Niște capete-au decis - surda-s pătrate? -
Parte capitală să sugrume
Din serviciile de sănătate:
Le-or primi-n curând ... pe ceea lume. (LERU CICOARE)
CONTRADICTIO IN ADIECTO
(privind aÈ™a-zisul „paÈ™aport COVID”)
„Vaccinarea nu-i obligatorie,
Musai e să ai un act COVID”
Îmi sfidează-o normă, -ostentatorie,
Dreptul natural de individ. (LERU CICOARE)
TONUL FERM AL PREÅžEDINTELUI
Nicio libertate de mișcare
Nu È›i-o dă vreun atestat. Defel!”
Dar poziția sa fost-a oare
Tot la fel de fermă la Bruxelles? (LERU CICOARE)
PREŞEDINTELE SE PRONUNŢĂ
(contra ausweis-ului de vaccinare)
„Cum să nu laÈ™i omul în UÉ,
Pasăre a cerului, să zboare?!”
Dar în È›ară, unde lege e:
Nici la teatru fără vaccinare??! (LERU CICOARE)
RUSIA-ÅžI ARATÄ‚ MUÅžCHII
Toată arma din dotare
La hotare-a concentrat-o
Ca să pună la-ncercare
Nervii SUA și ai NATO. (NICOLAE MĂTCAŞ)
ÎN OPINIA UNEI ACTIVISTE BRITANICE
(lactatele sunt ...rasiste (!)
Dacă urda e rasistă,
Fincă unii treapădă,
S-o-ntrebăm pe activistă:
Și de oi se leapădă?! (NICOLAE MĂTCAŞ)
PNRR-ul
Din UÉ ne vin remărci directe,
Ca o undă rece prin gulfstream,
Că idei avem - n-avém proiecte,
Nici habar n-avém cum să le scrim. (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
ONG-uri SINECURI
Sunt puzderii. Au în apărare
Drepturile-ne de cetățeni,
Dar de ce-s, de fapt, conduse oare
Exclusiv de ... politicieni? (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
DACÄ‚ LEGE-AR PEDEPSI ÅžI AROGANÅ¢A
„Sunt deputat È™i spun ce vreau,
Căci am imunitate!”
Jignea o doamnă-n plen un șcheau.
L-a dat legea pe spate. (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
NEVACCINAÅ¢II – LA STÂLPUL INFAMIEI?
Mai auzi spunând - nu-i de mirare -
Ici sau cólo câte-un individ
Cum că cei ce nu dau ascultare
Altă dată erau puși la zid. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
SINCER, DUPÄ‚ VACCINARE
Nu-i exclus să te reinfectezi,
În spital să te reinternezi,
Dar un lucru - clar - e-asigurat:
Din ATI acuma ieși ...salvat! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PETRICPÄ‚ ÅžI RELAXAREA
Când ne spun de relaxare
C-o veni-n ziua cutare,
Vor în van s-aÈ›âÈ›e stupul
Ca Petrică-un sat cu lupul. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DNA NU DOARME
Tot băgând fictiv în pâine,
Căci trăgeau, de fapt, o țeapă,
Chiar È™i Apele Române
Au intrat ușor ... la apă. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ACUZAÅ¢I DE DELAPIDARE
(unii conducători se suspendă din funcțiile de partid,
nu din cele publice)
Să nu strice - grija lui -
Obrazul partidului,
Căci mânjit e pân-la coate.
Dar pe-al statului - se poate?! (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)