O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
“Umorul este drumul cel mai scurt de la un om la altul”, sunt spusele lui Georges Wolinski , caricaturist ÅŸi scriitor de benzi desenate, mort în atacul terorist de la “Charlie Hebdo” (7 ianuarie 2015). Pe acest drum scurt, adaug eu, epigrama este echivalenta telegramei. ÅžI asta pentru că suntem un mediu alcătuit ÅŸi din oameni ÅŸi efectele lor. Borges era convins că “nimic nu ne împiedică să presupunem un limbaj la fel de complex sau mai complex decât al nostru”. E drept, Borges se referea la limbajul muzicii, dar nimic nu ne împiedică să fim de accord că există o lume a epigramiÅŸtilor ÅŸi a limbajului prin epigramă. Un astfel de epigramist, unul care nu pune oricum cuvintele la treabă este ÅŸi Ion Moraru. Vasluian prin naÅŸtere, gălăţean prin adopÅ£ie, a intrat în viaţă ca electroenergetician, poet, rebusist, epigramist ÅŸi energic participant la activităţile unor cercuri, cenacluri, societăţi ÅŸi cluburi de profil.
Citind volumul său, “Incizii pe viu” (Editura “Pax Aura Mundi”, GalaÅ£i, 2017), am conÅŸtientizat un aspect: pentru unii epigramiÅŸti judecarea celuilalt este o problemă de conÅŸtiinţă. DistanÅ£a dintre a-i arăta doar defectele ÅŸi a-l detesta este foarte mică. Ion Moraru nu cade în cea de-a doua situaÅ£ie, oprindu-se la timp la prima. Mai mult, el nu a aplicat metoda lui Nichita Stănescu, aceea de a se uita urât la om până când considera că l-a făcut frumos. El îl priveÅŸte de la o distanţă acceptabilă încât poanta să creeze o tensiune care să-l conducă spre reflecÅ£ii. Cu un simÅ£ al umorului dezvoltat, autorul acestui volum nu poate să nu-ÅŸi iubească “victimele”. Are plăcerea evaluărilor mulate pe ironie dar nu ÅŸi cea a distrugerii. Nu întâmplător motto-ul cărÅ£ii este ales din Caragiale: „Vrei să cunoÅŸti lumea? / PriveÅŸte-o de aproape! / Vrei să-Å£i placă? / PriveÅŸte-o de departe!”
Ion Muraru este un meticulos. Epigramele acestui autor, ca stil, sunt pline de rafinament ÅŸi fără cusur când vine vorba despre regulile pe care le cere aceste creaÅ£ii. Excelează în armonizarea sensurilor cuvintelor astfel că întregul volum este străbătut de efecte polisemantice ce înnobilează jocurile de cuvinte ca formă predilectă de abordare: Parlamentarii au primit maÅŸini de cusut portabile: „După cum e cunoscut, / DânÅŸii sunt în cofă: / Au maÅŸină de cusut / Însă nu au…stofă!”; Restructurarea ÅŸi „acompaniamentul social”: „Ca să avem un colÅ£ de pită / Åži-un cât de mic nivel de trai, / Restructurarea-i însoÅ£ită / De-un acompaniament la…N-AI!”; La schimbarea orei oficiale: „Acum, la sfârÅŸit de vară, / Vreo câÅ£iva hoÅ£i se întrebară: / Va trebui să dăm ÅŸi noi / Azi ceasurile…înapoi!”; România ÅŸi membrii juriilor de la Eurovizion: „Jurizând în mare grabă / Melodiile sprinÅ£are, / Ca la piaţă, la tarabe, / Ei ne fură la…cântare!”; Oltenii de ieri ÅŸi de azi: „Plini de lipsuri, bieÅ£i sărmani, / AsupriÅ£i de biruri, cote, / Se plângeau cândva de bani / Azi de clanuri mafiote!”; Bucătăreasa ÅŸi amantul: „Ea, cu păru’ lan de grâu / Åži cu ochii languroÅŸi, / Îi oferă „poale-n brâu” / Iar soÅ£ului… „gogoÅŸi”!.
Umorul lui Ion Moraru nu se bazează doar pe polisemantismul unor cuvinte, sintagme sau alcătuiri de cuvinte consacrate. El apelează ÅŸi la metode mai noi, cum ar fi generatorul de umor „HAHAcronym” pe care universitarul Marius Măntăluţă îl defineÅŸte ca fiind „o modalitate de a genera versiuni amuzante pornind de la unele acronime”: Unui medic O.R.L.-ist: „PacienÅ£ii îl suspectă / Că ar fi cu ÅŸeful neam / Fi-ndcă dânsul nu respectă / O.R.L….de pe Program!”; Unui fost activist P.C.R. preocupat de strângerea recoltei: „Pe câmp risipa să dispară, / Să nu mai fie-al foamei rob, / Ar vrea ca din întreaga Å£ară / Să se adune…B.O.B cu B.O.B!”; Scandal în stil italian: „Că daÅ£i au fost din Paradis afară / Adam ÅŸi Eva, nu e nici un bai! / Åži Silvio Berlusconi bunăoară / Fusese izgonit cândva din R.A.I.!”; Unui parlamentar: „Chiar de nu vedeÅ£i în el valoarea, Nu cumva să credeÅ£i că-i naiv: / Åži-a schimbat de-atâtea ori „culoarea” / C-a parcurs întregul…ROGVAIV!”
Se simte că epigramele nu sunt doar rezultatul unor observaÅ£ii, ci a unor concluzii rezultate din intense cercetări pe care autorul le numeÅŸte „incizii” realizate cu instrumentarul specific acestui catren: încifrarea ideii sau a unei valori semantice a cuvântului prin primele trei versuri ÅŸi descifrarea prin poanta din versul al patrulea.
Epigramele lui Ion Moraru sunt secvenÅ£e cu care putem alcătui discursuri pe diferite teme, fiindcă umorul înglobat este unul emoÅ£ionant ÅŸi convingător. Pe vremea când compunea careuri de definiÅ£ii la Rebus, pistele false pe care ne ducea Ion Moraru constau adesea în problemele de accent pe care le punea bariotropul. În epigrame, cu predilecÅ£ie la nivelul omonimelor, dar ÅŸi la nivelul altor forme ale cuvântului, problema accentului cade pe preocuparea de a da o epigramă perfectă. Dincolo de perfecÅ£iune, Ion Moraru are darul de a persuada, gradul de convingere a cititorului fiind deosebit de ridicat. (GEORGICÄ‚ MANOLE)
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
SUPRAREALISM POLITIC
Dorind s-ajungă-n Cabinet
El ÅŸi-a vândut pe-un blid de linte
Râvnitul post de preÅŸedinte
La Blocul său din Filaret. (EUGEN DEUTSCH)
SUPRAREALISM…METEO
Nu-i necesar să fii dibaci,
Sau meteorolog expert;
De-i rupere de nori, e cert:
Au fost cusuÅ£i de un cârpaci! (EUGEN DEUTSCH)
TUSEA ÅžI JUNGHIUL
Se învârte în subtile hore
O echipă ce ne dă fiori:
El corupător vechi de minore
Ea…corupătoare de majori! (EUGEN DEUTSCH)
EPIGRAMISTUL…
Când are-n viaţă o durere
El o înfruntă zâmbitor
Cu mici pilule austere
Şi-o doză mare de umor. (EUGEN DEUTSCH)
UNUI ÅžOFER CREDINCIOS
Îi tot zicea lui un părinte:
Să mergi cu Domnul înainte!
Åži-a amintit, ce caz notoriu,
Exact în sensul giratoriu. (VASILE LARCO)
LA UN CENACLU
Ascult un recital poetic, lung,
Sunt versuri extraordinare,
Cuvintele la inimă mi-ajung…
De-aceea inima mă doare! (VASILE LARCO)
DUPÄ‚ REFORMÄ‚
Că nu prea merge totul strună
E-adevărat. Nu-i o minciună.
Dar că mai rău ca altădat’
Minciună nu-i. E-adevărat. (VASILE LARCO)
PROVERBIALÄ‚
Când văd È›ara cum tot pierde
Ce-i mai bun, la „masa verde”,
Spun, cu gândul la cătușă,
Că „dăm spuza pe cenușă”! (MIHAI HAIVAS)
EXPLICAÈšIE
Vom lămuri aici disputa
C-am fi, sau nu, un stat normal:
Mai pot românii fi pe val
Când guvernanÈ›ii-s duÈ™i cu pluta? (MIHAI HAIVAS)
UNUI OLTEAN CIUFUT
Cu clevetiri È™i cârcoteli în gând
A dat, conform zicalei, de necaz:
„În papură, un nod, tot căutând”
Și l-a găsit, nefericitu-n... praz! (MIHAI HAIVAS)
GENEROZITATE
Din toți chinezu-i cel mai intrepid,
A inventat - dând girul calității -
Și le-a făcut cadou umanității
Busola, praf de pușcă și covid.(GEORGE EFTIMIE)
MOÅžTENIRI
Prea sfântul n-a făcut dreptate
Că la români le-a dat de toate,
Iar la evrei, prin excelență
Le-a dat mai mult... inteligență! (GEORGE EFTIMIE)
BLAGOVEÅžTENIE
La birou vă dau de știre
C-a ținut trei ceasuri cheful,
Am primit „buna vestire”
C-a fost dat afară... șeful! (GEORGE EFTIMIE)
DECLARAÅ¢IE
Dorind să fie deputat
Un domn oier proeminent
Cu mult aplomb a declarat:
O fac de oaie-n parlament! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
POLITICIAN LA NUDISM
Vorbea tare individul
Despre creÅŸtere-n sondaje
Da-i vedeam cu toÅ£i partidul…
Tare mic în… procentaje! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
SINDICATELE GRECEÅžTI SPUN CÄ‚ VOR
FACE ŢARA NUMAI RUINE
Să fie Grecia-n ruine?
De asta vor, e un truism,
Fiindcă ştim cu toţii bine
Ei la ruine fac turism. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
ÎNVESTIRI ÎN ROMÂNIA
Popor de oameni blânzi ÅŸi de cucernici,
Naivi, creduli, sfielnici, generoÅŸi,
Îi “ungem” pe tot felul de nemernici,
Pe urmă ne mirăm că-s unsuroÅŸi. (PETRU-IOAN GÂRDA)
SLOGAN RESPECTAT
Johannis mereu ne vorbeÅŸte
Că lucrul e bine făcut
De cel care nu se grăbeÅŸte…
Eu cred că el nici n-a-nceput. (PETRU-IOAN GÂRDA)
UN OS DE ROS
Vocalii ziariÅŸti locali
ZeloÅŸi ÅŸi ne-ntrecuÅ£i în critici,
Susţin că-s intelectuali,
Dar sunt de fapt căţei politici! (VALENTIN DAVID)
DETERGENT BIO
Demnitari cu minţi sublime
Åži dosare amânate,
Vor ca baia de mulţime
Să îi spele de păcate! (VALENTIN DAVID)
DECLARAÅ¢IE
Conduceam destul de tare
Înspre casă, obosit,
Şi-ntr-o curbă oarecare
M-am autodepăşit. (GRIGORE COTUL)
EDIFICARE
Cum am ÅŸi eu televizor,
Mă uit şi-acuma sunt convins
Că un efect liniştitor
Îl are numai când e stins. (GRIGORE COTUL)
EMIGRAT DIN SISTEMUL METRIC
Åži-n ziua când a emigrat,
„S-a-ntins poporul adunat
Să joace-n drum după tilinci”
Nu-n centimetri, ci în inci. (SORIN FINCHELSTEIN)
ANGOASÄ‚ VESTIMENTARÄ‚
E timidă, inhibată,
Reţinută, ruşinată,
Ezitantă ÅŸi stresată…
Numai când e îmbrăcată. (SORIN FINCHELSTEIN)
SÄ‚ NE BÂLBÂIM CU NICOLAE CRIHÄ‚NEANU
„Cri-cri-cri, toamnă gri,
Nu credeam c-o să mai vii”
Ii spunea N. Topîrceanu,
Trist, lui Cri-Cri-Crihăneanu. (SORIN FINCHELSTEIN)
BÄ‚TRÂNII MEMBRI DE PARTID
Când durerea-n spate creÅŸte,
MulÅ£i bătrâni, pe timp de ploaie,
Nu mai pot să se îndoaie;
Deci partidul se-ntăreÅŸte!.. (GHEORGHE BÂLICI)
DEMOCRAÅ¢IA
E ca o tortă dulce cu halva
Din care se înfruptă fiecare,
Dar tot se mai găseşte cineva
Ce-ÅŸi taie o bucată cât mai mare!.. (GHEORGHE BÂLICI)
FEMEIA
Precum Pascal, cuprins de încântare
Am exclamat în preajma ei orbeÅŸte:
Femeia e o trestie gânditoare
… Dar ce păcat că ea mai ÅŸi vorbeÅŸte! (ION DIVIZA)
PARLAMENTARUL
E un mândru personaj
Cu prestanţă şi valoare
Când mai saltă în sondaj,
Sau când urcă pe cântare. (ION DIVIZA)
PLAGIATORUL
E contestat de cititor
Åži criticii îl denigrează,
Deşi nu-i rău plagiator,
Ci rău e tot ce plagiază. (ION DIVIZA)
GINECOLOGUL
Despre el se spun de toate
Cu-apropo la niște glume;
Dar e omul ce te scoate
Singur, singurel în lume! (GHEORGHE GURÄ‚U)
HOMEOPATUL
Ce-a-nvățat în medicină
El aplică-n mod curent;
N-are însă nici o vină…
Dacă tu nu eÈ™ti „atent”! (GHEORGHE GURÄ‚U)
INTERNISTUL
Eu ministru l-aÈ™ propune
Și să știți nu-s baliverne;
Că e bun, așa se spune
Ca ministru la… Interne! (GHEORGHE GURÄ‚U)
UNUI MARE DEMNITAR
Pentru-al ţării interes
De când este mare domn,
Se trezeÅŸte foarte des,
Mult prea obosit…de somn. (VASILE MANOLE)
PARLAMENTARUL ROMÂN
Am vrut mereu ca să muncesc
Åži sunt complet nevinovat,
De muncă dacă nu găsesc
Mă mulÅ£umesc cu: „Om de stat”. (VASILE MANOLE)
UNUI ACOLIT POLITIC
Ca cetăţean european,
Chiar de mă fac frate cu Dracu,
Nu pot cinstit să fac un ban,
Cât scoate de la piept... CIOLACU! (MAX OPAIÅ¢)
PREFERINÅ¢E FLORALE
Fetele din urmea noastră
Vor lalele la fereastră.
Fetele de la sate,
Vor în dormitor…muÅŸcate! (GIREL BARBU)
CERERE FÄ‚RÄ‚ OFERTÄ‚
Zise unul cam peltic:
- Vino-n pat, nu-Å£i fac nimic!
Ea-i răspunse cu glas fin:
- Păi atunci, la ce să vin? (GIREL BARBU)
UNUI ÎNDRÄ‚GOSTIT
Obişnuia, la o terasă,
Să o-ntâlnească la cafea;
Mai fugea uneori de-acasă,
Grăbit acum, s-a fript cu ... ea! (MAX OPAIŢ)
SLOGAN
"Aici sunt banii dumneavoastră!";
Slogan sub care s-au dat "tunuri "
Dar azi, situaţia-i albastră
Că banii, au ajuns pe...drumuri! (MAX OPAIŢ)
OPÅ¢IUNI DIFERITE
PreÅŸedinte, sau director,
Având sânge de valah;
Unii l-ar dori protector,
AlÅ£ii, permanent în...ÅŸah! (MAX OPAIÅ¢)
ZODIAC
M-a-ntrebat colegul meu:
-În ce zodie eÅŸti oare?
I-am răspuns că sunt un Leu.
-Åži soÅ£ia? –E dresoare. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
LA NUDIÅžTI
Privind femeile pe plajă
Umblând agale, fără strai,
GândeÅŸte: -Fă, Doamne, o vrajă,
Să-mi văd nevasta fără... grai. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
GENETICÄ‚
AÅŸa m-a ursit natura
Când a trebuit să mă nasc.
Am dreptul să deschid gura...
Numai când îmi vine să casc. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
O LIMBÄ‚ NOUÄ‚ A NEOMARXIÅžTILOR
DE LA BRUXELLES
Nu-i nici limbă englezească,
Nici nemțească, nici chineză,
Nu-i nici limbă păsărească.
Este limba ... bruxelleză. (LERU CICOARE)
SPECIFICUL?
N-are limba bruxelleză
„Mamă”, „tată”, „prunc”, „pruncuță”,
„Biosex” - s-au dus Duluță
Drept în hău, nu în asceză. (LERU CICOARE)
NU NE DUCE PRE NOI ÎN ISPITÄ‚,
PREACINSTITE PARLAMENT EUROPEAN
N-o să-i spună nici Călin Nebunul,
Nici păgânii, câÈ›i sunt, dintre noi
Tatălui ceresc - părinte ceresc 1,
Maicii sfinte - părinte sfânt 2. (LERU CICOARE)
MARII BRITANII, INIMÄ‚ DE LEU
Nu vrei să mai știi de noi?
Cât te-am mai iubit, măi fato!
Dar tulpina SARS-CoV-2,
La plecare, tot ne-ai dat-o. (LERU CICOARE)
O NOUÄ‚ FORMÄ‚ DE CONDUCERE A STATULUI
Nu È™tiu, zău, în care È›ară-anume
La putere-i meritocrația,
Dar pe noi, cum rar se-ntâmplă-n lume,
Ne conduce rezidocrația. (LERU CICOARE)
CÂND TRECEM LA REPARAREA CODULUI PENAL?
Frig ca pára la ureche
Pálele doamnei ȘoÈ™oacă.
Când È™i-o lege nepereche
Ca să-i ardă și la moacă? (NICOLAE MĂTCAŞ)
REACÅ¢II ADVERSE LA VACCINARE
Te privim suspect, în piezi,
Când spui că mai cad pe pistă.
Dacă nu le raportezi,
Cert că ele nu există. (NICOLAE MĂTCAŞ)
CERTIFICATUL DE VACCINARE
Certificatul zis de vaccinare
Facilitează dreptul de mișcare?
Absența lui, atuncea, cum se zice:
L-îngreunează sau îl ... interzice? (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
GÂZÄ‚
N-ai certificat de vaccinare,
N-ai ce căuta peste hotare,
Nici la zoo, teatru, cinema,
La retail-uri. Nici la ... ce mânca. (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
FIECARE ÎN GÄ‚OACEA SA CU VACCINUL SÄ‚U?
Vaccinat, se intră-n China numai cu vaccin chinez.
Ce-ar fi Anglia să zică: „Numai cu vaccin englez!”?
Rüsia, È™i ea, -nÈ›epată: „Intri doar cu Sputnic-5!”?
Noi, aíÈ™tialalÈ›i, ce facem ca să nu-i călcăm pe-opinci? (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
MISTER
Se-ntâmplă ceva ciudat
În È›ara lui Vodă PeÈ™te:
Infectările când scad,
Rata incidenței crește. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DE ZILE BUNE
O IAU ROMÂNII RAZNA PRIN LUME?
Fug nu doar de greaua sărăcie,
Ci de bruta generalizată
De prin staff, calém, politichie
Și de tihna neasigurată. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PPROTEST CU WC-uri AL POLIÅ¢IÅžTILOR
COMUNALI ÎN FAÅ¢A MAI
Nu vrem COLT-uri, BMW-uri,
Nici chiar cai de călărie,
Dați-ne măcar WC-uri
Și n suluri de hârtie. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
PROTEST CU FUMIGENE AL POLIÅ¢IÅžTILOR
Surda detonaÈ›i „De ce?”-uri:
Ne-a intrat cârteala-n vene.
Nu vă place cu WC-uri?
Venim azi cu fumigene! (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
SECRET DE STAT?
Primăria nu dă nume,
C-ar fi date personale,
Când pe site-ul ei anume
Sunt toți greii ... dumisale! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PROBÄ‚ LA “ROMÂNII AU TALENT”
MulÈ›i români ar merita
Și zece de Golden-Da;
În politică sunt brici,
Să facă ...rahat din bici. (DUMITRU BUJDOIU)
“AM ÎNTREBAT O SUTÄ‚ DE ROMÂNI”
Noi avem în È›ară È™uÈ›i,
Politicieni corupți?
Răspunsul n-ai să-l asculți;
(E un show cu...surdo-muți ). (DUMITRU BUJDOIU)
CHIOȘCARII SE BAT CU LIBRARII
Titlul “Debit de tutun”
E depășit, nu e bun;
Și nici “ChioÈ™curi de ziare”,
Că vând cărÈ›i È™i cărÈ›iÈ™oare. (DUMITRU BUJDOIU)
CLIENTUL ȘI OSPĂTARUL
- Ce-mi dai pân’ la prăjitură?
- Vă dau limbă de văcuță;
- Nu vreau ce iese din gură!
- Atunci, ouă È™i-o târti’ță. (DUMITRU BUJDOIU)
BEÈšIVUL OFUSCAT
Cine e bă, Păstorel?
Zici c-a fost mahăr la cramă?
Faima lui se cam destramă,
Că eu beau mai mult ca el. (DUMITRU BUJDOIU)