O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
După ce am scris despre epigramele din recentul volum semnat de Grigore Cotul („Registru de intenÅ£ii” – Editura „Pim”, IaÅŸi, 2021) – vezi „Loc de dat cu…epigrama” nr. 135 -, rămăsesem dator cu câteva opinii despre poeziile acestei cărÅ£i. Nu sunt multe , cam 25 de poezii, însă puternica paletă a formelor abordate explică forÅ£a lirică a acestui autor. Poeziilor cu variate tipuri de rimă, cea alternativă fiind dominantă, li se adaugă rondelul, gazelul sau parodia. Textele se încadrează registrului general al cărÅ£ii, cel ironic, astfel că rimele folosite de Grigore Cotul sunt coparticipante la evidenÅ£ierea scopului propus. E drept că fiorul patriotic care-i accentuează starea poetică îl conduce spre o ironie amară, spre senzaÅ£ia unei liniÅŸti aparente, însă asta nu-i diminuează cu nimic marca stilistică.
Ca orice membru al „tribului epigramiÅŸtilor”, pune accent pe versul clasic, cel liber sau cel alb fiind neadmise de mai marii ocupanÅ£i ai funcÅ£iei de „chieftain”, astfel că rima devine un ajutor de dispunere în versuri a creaÅ£iilor: ÎmpărÅ£ire cu…rest – „Se-mpart cadouri în biserici, / Åži-ntotdeauna am aflat / La timp, dar mie nu mi-au dat, / Că n-am pe nimeni printre clerici. // Se-mpart, întruna, ajutoare, / În foarte multe primării, / La cei ce au gospodării… / Eu, toată ziua ud o floare. // Se-mpart în ÅŸcoală rechizite, / Copilul meu a aÅŸteptat, / Dar n-a primit, justificat, / Că-i mă-sa-n Statele Unite. // Se-mpart diverse, în campanii: / Ulei ÅŸi zahăr per votant, / Eu am primit doar un pliant / Că Soros n-a venit cu banii. // Se-mpart de toate, dar te rog / Pe tine, Doamne, cu credinţă / Åži cu imensă umilinţă, / Să-mi dai, din toate, doar noroc!”
Se simte că poezia lui Grigore Cotul vine dinspre o minte aerisită de ins ce cochetează cu matematica ÅŸi logica acestei discipline. El circulă nestingherit printre idei, versurile sale căpătând sensul pe care ConstanÅ£a Buzea îl cerea printr-un singur cuvânt: „acum”. Un „acum” românesc văzut din perspectivă sociologică ÅŸi pe care l-a descris foarte bine prozatorul francez Paul Morand, fost ambasador al ţării sale la BucureÅŸti: „România e un pământ tragic unde totul sfârÅŸeÅŸte comic”. Două triade creative dau stilul Grigore Cotul. Prima, ÅŸi cea mai accentuată este triada tragism românesc – reverie – ironie amară care, paradoxal, este anihilată, la nivel de cititor, de cea de-a doua triadă comic românesc – ludic – ironismul poetic. Spre exemplu, în Dilema unui filantrop, în care se repetă obsesiv cu toate sensurile lui psihologice cuvântul „dreptate”, se simte ÅŸi un nesaÅ£ de a înfige un colÅ£ în metehnele domestice româneÅŸti: „Îi dau ÅŸi leafa mea, s-aline / SoÅ£iei poftele de toate, / Dar foarte greu mă pot abÅ£ine… / Atunci când vrea să-i dau dreptate!” // Îmi dau ÅŸi haina de pe mine, / Muncesc la slujbă peste poate, / Dar, sincer, cel mai greu îmi vine, / Când ÅŸefului îi dau dreptate! // Cu soacra, ÅŸansa am puÅ£ine, / DeÅŸi mi-am dat nenumărate, / Cum adevărul îl deÅ£ine, / Sunt obligat să-i dau dreptate!” // Ajut pe unele vecine, / Cu soÅ£ii prin străinătate, / Åži recunosc, nu-mi cade bine / C-aÅŸteaptă să le dau dreptate! // Atunci când starea mea devine / O stare de anxietate, / Mă-ntreb ÅŸi eu, că n-am pe cine, / La ce folos să-mi dau dreptate?”
Ironia lui Grigore Cotul nu are o deschidere totală, personal descopăr o latură enigmatică, una care trebuie observată, mai ales, în rondeluri. Åži asta nu o pot face decât firile inteligente care ne semnalează că o pot descifra printr-un zâmbet aruncat în eter: Rondelul împărÅ£irii – „Eu n-am nimic de împărÅ£it / Cu nimeni, însă fiecare / Împarte, nu e de mirare, / S-arate că e pricopsit. // Întotdeauna s-au găsit / Să-mpartă ÅŸi din cei cu stare, / Eu n-am nimic de împărÅ£it / Cu nimeni, însă fiecare / Din cei de care-am amintit, / Total orbiÅ£i de-mprejurare, / Îi dau tot celui care are, / Åži când îi văd, vă spun cinstit: // Eu n-am nimic de împărÅ£it!”
Grigore Cotul este un parodist care respectă stilul ÅŸi mesajul celor ÅŸapte autori din care au fost alese textele. Parodia Etalon după Corydon a lui Radu Stanca est un model de conservare a ideii textului suport supus unei transformări semantice. Primele două versuri dau cheia retorică a textului parodiei: Radu Stanca – „Sunt cel mai frumos din oraÅŸu-acesta, / Pe străzi pline când ies n-am pereche”; Grigore Cotul: „Sunt cel mai frumos din cenaclul acesta, / ConfraÅ£ii se ceartă (povestea e veche)”. Ca ÅŸi la Radu Stanca, parodia se închide cu prima strofă.
Structura amintită se repetă ÅŸi în Printre ochiuri de pădure după În arcane de pădure de Macedonski, în care intenÅ£ia ironică e mult mai accentuată: „Printre ochiuri de pădure, e un gol ce te-nspăimântă, / Trec remorcile cu lemne, paznicii-s pitiÅ£i ÅŸi tac, / Utilajele-s oprite, drujbele-ascuÅ£ite zac, / Dar forestierii cântă, dar forestierii cântă. // Printre ochiuri de pădure, lupii urlă, te-nspăimântă, / UrÅŸi ieÅŸiÅ£i din hibernare au luat-o la galop, / Latră tremurând în ploaie,speriat, un câine ÅŸchiop, / Dar forestierii cântă, dar forestierii cântă. // Printre ochiuri de pădure, e-o lumină ce-nspăimântă - / E lumina de la soare, totu-i numai luminiÅŸ, / Lemnele-au ajuns în vale, transportate pe furiÅŸ, / Dar forestierii cântă, dar forestierii cântă.”
Confucius spunea un lucru extraordinar: „Un adevărat discipol este cel care ÅŸi-a ucis maestrul”. AtenÅ£ionez pe toÅ£i maeÅŸtrii lui Grigore Cotul să fie atenÅ£i. Vine tare nu numai epigramistul, ci ÅŸi poetul. (GEORGICÄ‚ MANOLE)
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
ÎN ÎNCURCÄ‚TURÄ‚
E-o problemă foarte grea
Cea pe care-o pun aici:
Dacă ai o minte brici
Poți să și te razi cu ea?! (EUGEN DEUTSCH)
CU MASCÄ‚... FÄ‚RÄ‚ MASCÄ‚?
Acei ce râvnesc să domnească,
Ori doar de putere se-agață,
Atunci când renunță la mască
ÎÈ™i dau, cert, arama pe față!(EUGEN DEUTSCH)
POLITICIENII NOȘTRI
Nu-s de stânga sau de dreapta,
Crezul lor e chiar notoriu:
După cum le-arată fapta,
Sunt... de sensul giratoriu.(EUGEN DEUTSCH)
MENIU ÅžI TRAI CONDIMENTAT
În dulcea Românie, iată,
Piftia e-o mâncare rară;
Sărată ÅŸi usturoiată…
Că viaţa ni-e oricum amară. (VASILE LARCO)
FAMILIE TRADIÅ¢IONALÄ‚
Femeia-n casă ţese, toarce,
Iubind pe soţul ei fidel,
Îi spală rufele, îl stoarce…
De banii câÅŸtigaÅ£i de el. (VASILE LARCO)
OFUL PENSIONARULUI
Asemăn actuala pensie,
Fiindcă nu e în extensie,
Cu o mimoză trecătoare:
Cum te atingi de ea dispare! (VASILE LARCO)
BULETIN „METEO” POST-CRIZÄ‚
Vânt intens prin buzunare,
Ploi cu taxe majorate,
Vor aduce-n graba mare
Zile triste și-nnorate.(MIHAI HAIVAS)
ANALFABEÈšILOT POLITICI, CU URÄ‚!
Spuneau, prin „nouăzeci”, străinii
Că Parlamentul e-al rușinii;
De-atunci, constant, voi ați votat
Un Parlament nerușinat! (MIHAI HAIVAS)
TRAHANACHE REDIVIVUS (amfibrah)
„AveÈ›i puÈ›intică răbdare!”
Mereu, guvernarea ne-o cere,
Și-ajunsă, pe țară, călare
Promite doar lapte și miere.(MIHAI HAIVAS)
DASCÄ‚LI SUB MINISTRUL X
ÎmpinÅŸi de-alese simţăminte
Şi oblojiţi cu sfatul său,
Vom face pasul înainte
De pe o margine de hău. (GRIGORE COTUL)
EFECT SECUNDAR
De-o viaţă s-a luptat cu stresul,
Åži-acum când, totuÅŸi, izbuteÅŸte
Să simtă pe deplin progresul,
Doar liniÅŸtea-l neliniÅŸteÅŸte. (GRIGORE COTUL)
TONUL FACE MUZICA
În simfonia planetară,
Gălăgioasă sau discrete,
E raţiunea o vioară,
Pe când prostia-i o trompetă! (VALENTIN DAVID)
SUB ACOPERIRE
Pierdut, privesc cu dor nebun
La sânii tăi dumnezeieÅŸti:
Pe unul capul vreau să-mi pun,
Cu celălalt să mă-nveleşti! (VALENTIN DAVID)
PROTESTATARILOR #REZIST
Le-adoptă unii astăzi crezul
Åži-n Piaţă ei le Å£in isonul…
Mai bine le-ar lua diezul
Să nu mai tot ridice…tonul! (ION MORARU)
UNUI LIMBUT
În această tristă conjuncture,
El ca Demostene-a vrut să facă:
Pietricele a luat în gură
Nu ca să vorbească ci…să tacă! (ION MORARU)
VISUL ROMÂNILOR: SÄ‚ DEVINÄ‚
AL 51-LEA STAT AL SUA
O ÅŸansă deci românul nostru are
Ca să-I declare-Americii război,
GhinioniÅŸti cum suntem mi se pare
C-ar fi posibil…să învingem noi! (GEORGE EFTIMIE)
REVITALIZARE
Capitalismul nu e la apus
Se promovează tare concurenţa,
Să fim în trend cu toată deferenÅ£a
Noi scoatem România…la “produs”! (GEORGE EFTIMIE)
DEVENIRE
S-a construit a noastră “rasă” –
Åži-n timp români am devenit –
Din Decebal, un bun de-acasă
Åži din Traian, un bun venit. (PETRU-IOAN GÂRDA)
PARADOX
Îmi pare lucru nefiresc
Ce-mi bulversează neuronii:
E UNU MAI muncitoresc
Åži nu petrec decât patronii. (PETRU-IOAN GÂRDA)
UNEI FRUMOASE
Să îmi întinzi la grea-ncercare
O mână-aÅŸ vrea, de ajutor,
Åži, pentru că ispita-I mare…
Să îmi intinzi ÅŸi un picior. (GHEORGHE BÂLICI)
FEMEIA TÄ‚CUTÄ‚
Fiind enigma mare-ntre femei,
Te cucereşte cu tăcerea ei,
Åži-aÅŸa cum tace ea, necontenit,
Nu poÅ£i afla pe câÅ£i i-a cucerit… (GHEORGHE BÂLICI)
PURIFICARE
Nudistele au gusturi rafinate,
Bronzate pe tot trupul intră-n mare,
Să spele ultimele lor păcate,
Ca loc să facă celor viitoare. (VASILE MANOLE)
PARLAMENTARII LA ÎNCEPUT DE SESIUNE
Din exotice resorturi
Se întorc cu mari eforturi,
Că au suportat căldură
Cât pentr-o legislatură. (VASILE MANOLE)
EVOLUÅ¢IA SURSELOR DE INFORMAÅ¢IE
În toaletă la oricare,
Chiar ÅŸi azi mai vezi ziare;
Opţiune desuetă
Când avem cu toÅ£i tabletă. (SORIN FINCHELSTEIN)
CONCURS DE EPIGRAME LA IAÅžI
La Concursul de la IaÅŸi,
Un oraÅŸ cu buclucaÅŸi,
Să fiu premiat mă rog
La o ţuică cu Batog. (SORIN FINCHELSTEIN)
ARMISTIÅ¢IUL
ÎnÈ›elegeri la derută,
Încetăm cu… bubuiala;
Adversarii se salută
După aia… păruiala! (GHEORGHE GURÄ‚U)
BATALIONUL
Unitate, corp de-armată
Comandant un… căpitan;
Sub comanda lui, pe dată
Sar recruÈ›ii… cu molan! (GHEORGHE GURÄ‚U)
CAZONÄ‚
Adept al disciplinei,frate
E în armată cel mai bun;
El merge glonÈ› la unitate
Și se întoarce-acasă… tun!(GHEORGHE GURÄ‚U)
ÎN AVION
Atunci când trec prin gol de aer,
Mi-e groază ce mai tura-vura;
Răcnesc, leşin precum un fraier,
Căci mi se varsă băutura... (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
SUPERSTIÅ¢II
E un semn rău,
Deochi sau boală,
Sub nasul tău
O sticlă goală! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
PROFA LA ORA DE EDUCAÅ¢IE SEXUALÄ‚
La clasă astăzi a predat
De sarcină, cum s-o previi...
Dar mult mai multe a aflat
Din ceea ce i-au spus elevii... (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
CHIRURGUL
Nu-i un doctor cu pretenţii
Și nici nu-i un amator:
ÎÅŸi cunoaÅŸte pacienÅ£ii
Chiar ÅŸi din interior! (ION DIVIZA)
SOACRA
De e slabă sau voinică,
În a casei sărăcie
Este buturuga mică
Ce răstoarnă-o căsnicie.(ION DIVIZA)
LIDERUL POLITIC
Orator cu mare har,
Manevrat de ÅŸarlatani,
Liderul de buzunar
Totdeauna are bani.(ION DIVIZA)
DEMOCRAÅ¢IA
Nu mai pot să mă abţin,
Să vorbesc e zor-nevoie:
Mi-a lungit lanţul puţin,
Însă pot lătra în voie. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
JUSTIFICARE
Chiar dacă nu e priceput
În politică s-a angajat
Åži îmi explică precaut:
-Sunt atâtea, încă, de furat. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
DISCURS ELECTORAL
Activ printre hoţomani,
Dovedind ÅŸi viclenie,
„Fostul” v-a furat mulÅ£i ani.
Daţi-mi o şansă şi mie. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
"BURSA" ESTIVALÄ‚
Deseori mă bate gândul
Că a mai crescut dolarul,
Când văd fetele de-a rândul
Noaptea, cum mai fac..."trotuarul! (MAX OPAIÅ¢)
ULCIORUL NU MERGE DE MULTE ORI LA...MASÄ‚
(reinterpretare unui proverb)
Unora le merge strună,
Dar la hanul din răscruce,
Berea sau femeia brună
Multora le pune..."cruce"!(MAX OPAIÅ¢)
MĂRIEI SALE, ŢĂRANUL
Agronom de- viaţa-ntreagă,
Bate toata ziua "câmpii",
Şi nu poate să-nţeleagă ,
De ce legea o fac "tâmpii "!...(MAX OPAIÅ¢)
"SCHEMÄ‚ DE PERSONAL!"
Ca angajat, de-un an pe post,
Sunt frământat de o-ntrebare :
Cum pot să fac să par că-s prost,
Când, ÅŸeful meu e cel mai ...mare ! (MAX OPAIÅ¢)
DE PAȘTELE BLAJINILOR (10 mai)
Obicei perpetuat,
Deliciul vecinilor;
Și-au zis: iar s-au îmbătat,
Că, și azi se...bat. (DUMITRU BUJDOIU)
DOUÄ‚ BLONDE DESPRE MANEVRELE MILITARE ACTUALE
- Citiși fă, e groasă fato?
Rușii chiar și-o pun cu NATO;
- Eu nu fac militărie,
Unde-i groasa, fă Mărie? (DUMITRU BUJDOIU)
O ECHIPĂ PENTRU PERDANȚII BURLEANU ȘI BECALI
O fată-n Mali, monșer,
A născut vreo nouă;
V-ar trebui asta, vouă,
S-aveți d-un transfer. (DUMITRU BUJDOIU)
ȘPAGĂ PENTRU CEDAREA PĂDURILOR LA AUSTRIECI ȘI PENTRU URȘI
Ursul era beat,
Dormea în copac;
Spaga e un fleac,
Mușamalizat. (DUMITRU BUJDOIU)
TOTUL E CE LAȘI ÎN URMÄ‚
Unii lasă teren, casă,
Alții bani, bijuterii;
Unii, un copil de rasă,
Alții, cărți; eu,...datorii. (DUMITRU BUJDOIU)
UN PREŞEDINTE DE ŢARĂ
CARE NU PREA POATE SĂ-ŞI ŢINĂ GURA
N-au stat tații verbul să-și ascută,
Lucruri mari și demne au făcut.
Dacă e din generația tăcută,
Cum de este-atâta de limbut? (Nicolae MătcaÈ™)
UNITATE NATO DE COMBATERE ÎN ROMÂNIA
A PROPAGANDEI RUSEÅžTI
Prinsă NATO de Rusía-n
Tir de contrapropagandă,
N-o degenera fobía
În cea mai banală cioandă? (Nicolae MătcaÈ™)
PRINÅ¢ULUI VÂNÄ‚TOR AUSTRIAC
PrinÈ›, Nimrod* scos din cutíe,
Bun de prins în cui de gaică,
Dacă nici măcar nu știe
Care-i urs, care - ursoaică. (Nicolae Mătcaș)
*Nimrod - personaj de origine biblică, neîntrecut vânător
de animale ce-È™i atribuise rolul de Dumnezeu pe pământ.
SÄ‚-ÅžI FACÄ‚ ANCHETA TREABA?
Când i-auzi că blana-i brună,
Că de urs nu-i - de șacal (!),
Nu pricepi că vor să pună
Iar batista pe țambal? (Nicolae Mătcaș)
PARIU, NU GLUMÄ‚!
Pontul ce-l punea Bolduma*:
Un „Merlot” de-o fi război.
Azi SUA coboară suma:
Vaccinat? Poftim un țoi! (Nicolae Mătcaș)
* Ion Bolduma (1933-1993) - poet român basarabean.
ALIANÅ¢A DE GUVERNARE:
(ceartă pe pozițiile-cheie)
Toate - binemeritate -
Voci ale poporului.
Ei le-ar vrea subordonate
Mâinii dirijorului. (Nicolae Crihăneanu)
MARELE NAVETIST
Nume de-o valoare rară:
Mari savanți, juriști, artiști,
Însă unul este-n È›ară
Mare printre ... navetiști. (Nicolae Crihăneanu)
POLIÅ¢IÅžTII DIN IAÅžI
(către șeful unei unități de alimentație publică)
La permise vrei favoare,
Ochi mai blând la graba mare?
Pune pizza la bătaie,
Învelită-n eurooaie! (Nicolae Crihăneanu)
TRAGEDIE MARE
(în chiar postul mare)
Lăcomia lacăt n-are
Nu te costă - când - nimic.
Un șef mare-n postul mare
S-anecat în bar c-un ... mic. (Nicolae Crihăneanu)
DUPÄ‚ UNII DECIDENÅ¢I
(numai cei vaccinați ar avea drepturi)
O dangá le pui ca nit.
Asta nu-i discriminare?
- Dacă nemÈ›ii îÈ™i permit,
Noi de ce n-am face-o oare? (Nicolae Crihăneanu)
CE MI-I LEGEA?
(pe lângă angajamentul asumat)
Capii statului român
Schimbă legea de la pân':
„Da””-ntrunirilor private
Doar cu fețe vaccinate. (Leru Cicoare)
UCIS DE SARS-CoV-2
Cât or fi să mi-l tot caÈ›e
Cele două caragațe?
Nu mai bine-ar cuvânta
Că mi l-a furat o stea? (Leru Cicoare)
LIBERTATEA CONÅžTIINÅ¢EI vs. VACCINAREA
Nunți, botezuri, cununii -
Nu te-ai vaccinat, nu vii.
Dar ce face oare statul
Când nu-i vaccinat prelatul?! (Leru Cicoare)
CÂNTECUL MIRESEI ÎN PANDEMIE
Te-ai grăbit la măritat?
Plângi cu hohot soarta-È›i cruntă?
Dacă nu te-ai vaccinat,
N-ai ce căuta la nuntă. (Leru Cicoare)
FÄ‚RÄ‚ ATESTAT DE VACCINARE DEGRABÄ‚
(n-ai să ai acces în parc ...nici la WC)
Berea-n burtă-È›i dă colíci?
N-ai un act de vaccinare?
Fă-o, frate,-n bernevici,
Altfel n-ai nici o scăpare. (Leru Cicoare)