O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
Cenaclul Academia Liberă “Păstorel” – IaÅŸi (ALPI) este unul care are deja o istorie. Constituit la 11 februarie 1975, s-a declarat cenaclu pe lângă ziarul “Flacăra IaÅŸului”. În martie 1975 îÅŸi alege ca preÅŸedinte pe Nicolae Å¢aÅ£omir ÅŸi ca vicepreÅŸedinte pe George Petrone. În luna august a aceluiaÅŸi an, George Petrone, un remarcabil epigramist, devine preÅŸedinte al cenaclului, funcÅ£ie pe care o exersează până în 2006, când se retrage. Conform aceleiaÅŸi cronologii realizată de Dan Teodorescu, un scurt timp va fi preÅŸedinte epigramistul Ene Veron, ca imediat preÅŸedinÅ£ia să fie preluată de scriitorul Mihai Batog-Bujeniţă, funcÅ£ie pe care o exercită ÅŸi în prezent. În 2012 cenaclul devine “AsociaÅ£ia Literară “Păstorel” –IaÅŸi” având în decursul istoriei lui legături consistente cu “Flacăra IaÅŸului”, Anticariatul din str. LăpuÅŸneanu, Cramele “Vinicom” Copou, Muzeul Literaturii Române din IaÅŸi, Casa Memorială “Mihai Codreanu”, Galeriile de Artă – “Pod Pogor”, Muzeul “Sadoveanu” sau Biblioteca JudeÅ£eană “Gheorghe Asachi” din IaÅŸi. Pe lângă nenumăratele activităţi organizate, se remarcă revista „Booklook”, o publicaÅ£ie trimestrială de umor internaÅ£ional, primul număr fiind editat în 2007, acum apropiindu-se de cel de-al 60-lea , având ca membri de bază pe Eugen Deutsch ÅŸi pe Mihai Batog-Bujeniţă. Cu timpul unii membri ai conducerii revistei s-au mai retras, alÅ£ii au ocupat locul celor plecaÅ£i, azi având un colegiu de redacÅ£ie remarcabil: Mihai Batog-Bujeniţă (director), Eugen Deutsch (redactor-ÅŸef), Mihai Haivas (secretar de redacÅ£ie) cărora li se adaugă Gheorghe Bălăceanu, Cornelia Ursu, George Roca (Australia) ÅŸi Dorel Schor (Israel). ConÅ£inutul revistei este înnobilat ÅŸi de participarea umoriÅŸtilor din întreaga Å£ară ÅŸi a caricaturiÅŸtilor Costel Pătrăşcan, Andy CeauÅŸu, Adi Mattes, Cristi Vecerdea, Gheorghe Bejenaru sau Nicolae Viziteu. Membrii ALPI aduc în faÅ£a noastră ÅŸi a istoriei literare, umorul literar de calitate în versuri sau în proză. Nu sunt membru al acestui cenaclu, dar cunoscând opera multora dintre cei ce-l frecventează, sunt convins că avea dreptate Constantin Coroiu când spunea că acolo se face artă autentică: „O artă a scrimei de idei, de vorbe de duh, a lirismului delectabil, a echivocului ÅŸi a ironiei cordiale.” „Bună ziua IaÅŸi” este o publicaÅ£ie care a acordat credit membrilor acestui cenaclu acordându-le un spaÅ£iu sub titulatura „Epigrama zilei”, ÅŸi asta în ciuda faptului că epigrama este o creaÅ£ie care nu are o infinitate de feÅ£e cum are poezia. Epigramistul nu-ÅŸi permite luxul de a aÅŸeza cuvintele după o ordine personală, ci după una impusă de un mecanism de construcÅ£ie bine definit de-a lungul timpului. Dar se aseamănă cu poezia în sensul în care Ovidiu Genaru o numea „un soi de jurnal al clipei: trăire, extaz, meditaÅ£ie, vizibilitatea invizibilului, revelaÅ£ie”. Astfel că epigramele prezentate zi de zi în această publicaÅ£ie reprezintă o imortalizare a clipei ce i s-a dat umoristului, ajungând la volumul al VII-lea, aflat sub coordonarea atentă a lui Gheorghe Bălăceanu ÅŸi a lui Mihai Haivas: „Epigrama zilei” (Editura „Pim”, IaÅŸi, 2021, exordiu: Vasile Larco, desena-caricaturi: Leonte Năstase). EpigramiÅŸtii prezenÅ£i în acest volum (Mihai Batog-Bujeniţă, Gheorghe Bălăceanu, Mihai Caba, Eugen Deutsch, Georgeta Paula Dimitriu, Any Drăgoianu, Sorin Finchelstein, Mihai Haivas, Dumitru Ivas, Vasile Larco, Elena Mândru, Angela Pistol, Constantin Profir, Vasile VulpaÅŸu ÅŸi Păstorel Teodoreanu) sunt ÅŸi ei oameni care au dorit să se exprime. Åži nu o fac numai prin volume, pe facebook sau prin diferite modulaÅ£ii ale vocii în cenaclu, ci ÅŸi prin prezenÅ£a într-un ziar. EpigramiÅŸtii amintiÅ£i ÅŸi-au purtat paÅŸii pe întinsa Câmpie a Umorului căutând, precum culegătorii de nestemate, poanta pe care s-o învăluie în superbe sentimente scânteietoare specifice epigramei. Pe această parcelă literară au obosit în căutarea clipei de inspiraÅ£ie ÅŸi patru reprezentante ale genului cu adevărat frumos.
Georgeta Paula Dimitriu este o adeptă a poantelor ce conduc spre reflecÅ£ii pline de un pesimism ascuns după un umor bine dozat: Mărturisirea unui vitezoman: „Åžofez cu o viteză mare, / Nebun al străzilor sunt, pe cuvânt / Åži zbor cu turboreactoare… / Precum în cer, aÅŸa ÅŸi pe pământ.”; Regretele unui votant: „Åži anu-acesta merg la vot, / La patru ani fac o plimbare, / Dar cu regret, mereu socot / Că nu constat nici o schimbare.”; Carantină: „Pandemia ne va pierde, / ToÅ£i ne temem pentru viaţă. / Dacă ieÅŸi la iarbă verde, / Dai de „locul cu verdeaţă”.; Politica străzii: „În acest domeniu otrăvit, / Denumit „politica din stradă”, / Unii-s cei ce cred c-au reuÅŸit, / AlÅ£ii-au reuÅŸit să nu mai creadă.”
Any Drăgoianu prezintă un senzitivism izvorât din cunoscuta sa aplecare spre poezie, făcând cu graÅ£ie spagatul între metaforă ÅŸi poantă.: Politicienilor: „Regret că am plecat afară, / Aveam copii, aveam nevoi, / Regret că n-am rămas în Å£ară / Să-nvăţ ÅŸi eu să fur ca voi!”; Legalizare sentimentală: „Cu ÅŸarmul ei – oricine ÅŸtie / Că spun o vorbă cu temei – / A dus de nas bărbaÅ£i, o mie… / Acum trece la femei.”; După alegerile locale: „Cum astăzi se ÅŸtie blazonul, / Am gânduri uÅŸor analitice, / Mi-e milă, că-ncheie sezonul / Miresele noastre politice.”; După campania electorală: „De-acuma o ducem ca-n basme, / Pe cale-mplinirii-am pornit, / AÅŸa-i când trăim din fantasme, / Minciuna-i la plus infinit.”
La Elena Mândru epigrama e străbătută de un freudism dulce: Idilă ratată: „Prin mângâieri ÅŸi vorbe dulci / DoreÅŸti în patul tău s-o culci, / Iar mai apoi, ca mare domn, / ÎÅ£i aminteÅŸti că nu Å£i-e somn.”; SoÅ£ul la băi: „Pentru scumpa lui soÅ£ie, / A trimis din staÅ£iune / O vedere, unde scrie: / „Cele de aici sunt bune”; Opinia unei soÅ£ii: „Întrebată de-un „expert” / Ce-i amorul excitant, / Ea-i răspunse, că-n mod cert, / Este doar cel cu-n amant.”; Avantajul libertăţii: „Profesie bună când are, Femeii nu-i trebuie soÅ£; / Plăcerea fiind chiar mai mare / Cu-amanÅ£ii aleÅŸi prin „negoÅ£”.
Angela Pistol completează patrulaterul feminin al acestui volum, creaÅ£iile sale emanând o sinceritate care izbeÅŸte în cititor precum lumina unui laser: Proverbială: „Unde-i unul, nu-i putere” / La furat, la strâns avere, / D-aia-avem noi permanent / Un Guvern ÅŸi-un Parlament.”; Starea naÅ£iei: „Sigur, treaba merge strună, / Poa’ să vadă cine vrea, / Doar direcÅ£ia nu-i bună: / Toate merg de-a-ndoaselea!”; Început de toamnă: „Rămas e câmpul fără viaţă, / Sunt frunze galbene-n cărare, / Românul simte frig la faţă / Åži-un vânt cumplit în buzunare.”; După ’89: „Am vrut schimbarea ca să vină, / Dar n-a adus mari bucurii: / AleÅŸii-noată în piscină, / Iar noi cei mulÅ£i…în datorii”.
Cele patru amazoane ale epigramei văd lumea de azi prin prisma legilor umorului dar ÅŸi al propriilor inteligenÅ£e, făcându-ÅŸi loc cu graÅ£ie printre paginile unui volum plin de bărbaÅ£i.
(GEORGICÄ‚ MANOLE)
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
PRIMÄ‚VÄ‚RATICÄ‚
Românii toÅ£i să nu mai fie vor
În Å£ară nicio coadă de topor
Dar astăzi văd c-au apărut urmaşi:
E plaiul plin de cozi de…toporaÅŸi! (ION MORARU)
GUVERNANÅ¢II ÎNCHID MINELE
Când minele închid în fugă
Să nu le faceţi vreo dojană:
Nu ne-au propus c-o să distrugă
„Economia…subterană”? (ION MORARU)
RECLAMA SUFLETUL COMERÅ¢ULUI
Cu trup felin şi părul coamă
Precum uleiul din vitrină
Deşi-i o cunoscută poamă
Ea e mereu extravirgină! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
ISTORII… ISTORII…
Ce jale o fi fost în Å£ară
Când Å¢epeÅŸ mendrele-ÅŸi făcea
Noi viaţă avem făr-de belea
Căci suntem traşi numai pe sfoară! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
UNUI EPIGRAMIST LIPSIT DE UMOR
Precum poetul exilat,
La Pont plângându-ÅŸi numele,
Tu ne citeÅŸti cam afectat
Mai triste decât Tristele. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
ATENÈšIE, DRUM PERICULOS!
Dorind să se ferească de ridicol
Spun (doar în È™oaptă!) unii exegeÈ›i:
La rime de renunță mulți poeți
E-ntreaga poezie în pericol.(EUGEN DEUTSCH)
ȘAH ETERN...
Șahista cea cu tenul mat
Nu face din partide drame:
Ajunge deseori în pat
Și-acceptă chiar și-un schimb de dame! (EUGEN DEUTSCH)
POTRIVIRE(?)
E-o pereche adecvată,
Cum sunt multe-n noul veac:
Ea bătrână È™i bogată,
Dânsul chipeÈ™ dar sărac! (EUGEN DEUTSCH)
VACANÅ¢A MARE
Vara este un remediu,
Circulă mai iute banul,
Parlamentul e-n concediu…
Cum, de fapt, a fost tot anul. (VASILE LARCO)
CRONICÄ‚ DE MARTIE
Sosită este primăvare,
Afară-i cald, roiesc albine,
Golită e complet cămara…
Doar barurile-n sat sunt pline. (VASILE LARCO)
UNUI PACIENT
Să scapi de-o crâncenă durere
Åži să devii, iar, zâmbitor,
Soluţia e la vedere:
CiteÅŸte-o carte de umor! (VASILE LARCO)
CADOU DE ZIUA EI
Cea mai plăcută surpriză
Pentru femeia iubită,
Este, cert, înc-o “repriză”
Lungă ÅŸi-adânc resimÅ£ită! (MIHAI HAIVAS)
INCOGNITO ÎN TREI
În stufăriÅŸul de pe grind,
Bărbatul, stăpânit de frici,
Åži-a prins femeia pescuind
Cu “râmele” a doi amici. (MIHAI HAIVAS)
PENSIONARUL ÎNDRÄ‚GOSTIT
Cum lângă ea stau ca naivul
Când mă-ntâlnesc cu-a mea vecină,
Ca nu cumva să uit motivul
Eu preventiv iau lecitină. (VASILE MANOLE)
SCRIITORUL
Ca ÅŸi semnul de la carte
Între file traitor
El cu gândul e departe…
La volumul următor. (VASILE MANOLE)
ERA ATOMULUI
Atomu-asigură succesul,
Dar asta mai puţin contează,
De când se ÅŸtie că progresul
Pei ci, pe colo explodează!... (GHEORGHE BÂLICI)
OMUL MODERN
Minte ageră, vioaie,
Omul, să nu dea de dracul,
Creanga de sub el nu-ÅŸi taie,
Ci doboară-ntreg copacul… (GHEORGHE BÂLICI)
BIBLIOTECARUL LITERAT
Pledând ades ca scriitor
Îl laudă superiorii:
Au câÅŸtigat un autor
Şi au pierdut toţi cititorii. (ION DIVIZA)
CÄ‚RUÅ¢AÅžUL
E al satului birjar,
Înzestrat cu spirit critic:
Dacă nu eşti gospodar,
Te înjură... mioritic. (ION DIVIZA)
SCULPTORUL
Vânează tinere talente
Ghidat mereu de-aceleaÅŸi gusturi,
El vede-n stradă monumente
Åži-n dormitoare vede busturi. (ION DIVIZA)
3 APRILIE- ZIUA JANDARMERIEI ROMÄ‚NE
LA O BÂRFÄ‚…
Nevasta unuia – jandarm –
Mărturisea, în două fraze,
Că noaptea toată-i un vacarm,
Atunci când soÅ£ul dă cu gaze. (GRIGORE COTUL)
4 APRILIE – ZIUA SPUNERII DE MINCIUNI
SCURT CV
Cu referinÅ£e-atât de bune
(De ştiţi, aşa că nu insist),
Eu, printre altele, v-aÅŸ spune
Că-s cel mai bun epigramist. (GRIGORE COTUL)
8 APRILIE – ZIUA INTERNAÅ¢IONALÄ‚ A RROMILOR
ÎNDELETNICIRE
Ei au un obicei străvechi
Şi-l practică-n condiţii dure:
Adună, bieţii, fierul vechi,
De unde reuşesc să-l fure. (GRIGORE COTUL)
SELECÅ¢IE ÎN PURGATORIU
Să treacă prin furci caudine
Acei ce mai ÅŸtiu de ruÅŸine;
Cu ceilalţi degeaba te-ncurc9i:
Aceia să treacă prin furci! (PETRU-IOAN GÂRDA)
HOMO SUM…
De te abţii, că e păcat,
Să bei, să-njuri, să preacurveşti,
Deci să trăieşti cu-adevărat,
Atunci păcat să mai trăieÅŸti! (PETRU-IOAN GÂRDA)
PUTEREA OBIÅžNUINÅ¢EI
S-a înecat chiar lângă mal,
Alesul nostru cu cravată:
Credea că este sus pe val…
Şi doar a simulat că-nnoată! (VALENTIN DAVID)
SCHIMBAREA LA FAŢĂ
Nu mai stau într-o căruţă
Ci-n palat parlamentarii:
Nu-s în car nici în căruţă…
Ci se plimbă cu Ferrari! (VALENTIN DAVID)
MEDICUL DE FAMILIE
S-au cunoscut în anul trei,
Erau studenți la medicină;
Lui i-a plăcut de gura ei…
De pancreas, ficat și splină! (GHEORGHE GURĂU)
NARCOMANUL
Despre el, doar gânduri bune,
Că a scris multe tratate,
Te tratează-n dese rânduri
Doar de ai nări înfundate! (GHEORGHE GURÄ‚U)
OFTALMOLOGUL
Oful lui e of, în fine,
Nu contează, nu e bai;
Cu vederea el stă bine…
Vede-adeseori ce-i dai! (GHEORGHE GURÄ‚U)
MINIFABULÄ‚
Berbecul este-un tip fidel
Și nu È™i-ar înÈ™ela oiÈ›a,
Dar gardul este mititel
Și-l sare foarte des... căprița! (GEORGE EFTIMIE)
VINA MIEILOR
Că de Paște sunt jertfiți
Vina e generică,
Și cu pușca de-s păziți...
Fluieră-n biserică. (GEORGE EFTIMIE)
DEGHIZARE
La Bruxelles ne spune popa
Suntem purtători de mască,
Să nu vadă Europa
Că românii-s gură-cască. (GEORGE EFTIMIE)
PRINÅ¢U PHILIP DÂND COLÅ¢U…
Lisaveta cea nurlie,
Cum vădană e pe bune,
Mintenaş că i-aş propune
Soţ să-i fiu cu cununie. (SORIN FINCHELSTEIN)
OUT OF CLOSET
Iar acum, că e vădană,
Drept din jilţul ei regal,
Dă de veste-oficial
Că de-o viaţă-i lesbiană. (SORIN FINCHELSTEIN)
DUPÄ‚ ADERARE
Azi în draga noastră Å£ară,
Unde viaţa-I o povară,
Trebuie să faci effort
Să convingi că nu eşti mort! (GIREL BARBU)
MUNCÄ‚ PATRIOTICÄ‚
Primarul cu târnăcopul,
Vrea să îÅŸi atingă scopul.
Vicele bland ca o mâţă
La lopată îi dă Å£âţă… (GIREL BARBU)
NECAZUL SOÅ¢IEI
Cred că se prosteşte
Spunând la oricine,
Că nu-şi aminteşte
Ce-a văzut la mine. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
COPILAÅžUL CÄ‚TRE MAMÄ‚
Stând întinÅŸi pe canapea
Tata a vorbit oleacă
Cu o femeie săracă.
N-avea nici haine pe ea. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
ALEGEREA POTRIVITÄ‚
SoaÅ£a mea m-a întrebat:
-Sex sau pescuit? Deci, iată:
Sexul este minunat,
Dar nu ţine ziua toată. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
A CÄ‚ZUT CORTINA
Cu Olimpul virusat ,
Zeilor le dau crezare;
Pandemia a băgat
Thalia în ...izolare ! (MAX OPAIÅ¢)
A(...)MOR ÎN PANDEMIE
Dacă n-aveţi inhibiţii,
Vreau să dau acum o veste:
"Se vor ridica restricţii,
La amante ÅŸi...neveste !" (MAX OPAIÅ¢)
RELAXARE
Toţi, cuprinşi de isterie,
Unii care poartă mască,
Vor să ia o "baterie ",
Dar, să fie de "Băbească"! (MAX OPAIŢ)
UNUI PARLAMENTAR
Ce remarc, e evident :
Ca să iei "gras" un bănuţ
De la stat în Parlament,
Iei poziţia de ...struţ ! (MAX OPAIŢ)
E TOTUL SUB CONTROL, (ȘI-N VALUL TREI)
Bâjbâială È™i minciuni,
Numai l-astea sunteți buni;
Ce e val ca valu’ trece,
Tu rămâi la ATI ...rece. (DUMITRU BUJDOIU)
PAPARUDA
În mai, când rozele-nfloresc
Și-ncep È™i gâÈ™tele să ouă,
Veni un cârd moldovenesc,
Șoșocăind pe străzi, să plouă. (DUMITRU BUJDOIU)
ANTRENORI MARCA BURLEANU
Se ivi un conflict nou:
Cine conduce echipa,
Portarul de la Antipa,
Sau Rădoi...de la metrou? (DUMITRU BUJDOIU)
SONDAJ:
BÄ‚RBAÈšII CARE NU SE UITÄ‚ LA MECIURI
FAC MAI MULT SEX
Să descâlcim textele,
Dup-o logică ocultă:
La fel fac nevestele
Celor ce mereu se uită. (DUMITRU BUJDOIU)
UN POLONEZ A PICAT DE 192 DE ORI
LA EXAMENUL AUTO (Ziarele)
Dacă astea nu-s povești,
Să îi dăm un sfat baban:
Mergi la Kiev cu Coman,
Sau, mai sigur, la Pitești. (DUMITRU BUJDOIU)
SOCIALIÅžTII MOLDOVENI
N-au guvern plenipotent,
Dar se tem de-anticipate,
Și-au votat în Parlament
Stare de necesitate. (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
CINE MAI CREDE DODON-ul?
Nu mai e la-mpărăție,
N-a scos țara din hoție,
Dar se jură sine die
C-o scoate din pandemie. (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
REACÅ¢IA COMPANIEI ASTRAZENECA
BoÈ™ii serului „Zeneca”,
ÎngroziÈ›i că intră-n vrie,
C-o mișcare glonț, ciumeca,
I-au zis minten „Vaxzevrie”. (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
UN PIC DE CARANTINARE ÅžI SCÄ‚PÄ‚M DE VIRUS
Are doamna Moldovan
O idee cât de bună:
Am răbdat, închiÈ™i, un an,
De ce n-am mai sta o lună? (NICOLAE MĂTCAŞ)
CALL-GIRLS*
Zgomotos, la drumul mare,
Cer cec alb la vaccinare.
Motivarea? - Mamma mia! -
Ele țin economia!! (NICOLAE MĂTCAŞ)
*Call-girls (engl.) - fete de apel; domnișoare/dame de companie; escorte.
PANDEMICALE
Ici-colo zboară câte-un măcăleandru,
Ce-n ipostaza lui de gură-cască
Ar vrea vreun demnitar să-l prindă-n cadru
Mâncând în pizzerie, dar ... cu mască. (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
CINE E MAI MARE ÅžI CINE E MAI TARE
Nu vrea OMS*-u-n lume
Pașaport de vaccinare,
Doar ai noÈ™tri, Olt în spume,
Ni-l împing cu-nverÈ™unare. (LERU CICOARE)
VACCINAREA LA EI ÅžI LA NOI
Gust metalic simÈ›i în gură?
Pun pe loc de-o cercetare.
La noi - planul rău să cură.
Restul? Stări colaterale. (LERU CICOARE)
STAHANOVISM LA VACCINARE
Nu reacțiile adverse
Ne privesc (chiar de-s fatale).
Urmărim cum cresc, imerse,
Cifrele de vaccinare. (LERU CICOARE)
VACCINATORUL ÅžI VACCINATUL
Vaccinarea e optare,
Probă-a propriei voințe:
Eu răspund de vaccinare,
Dumneata - de consecințe. (LERU CICOARE)
CÂND VÄ‚D OPTIMIÅžTII ÅžI PESIMIÅžTII
SFÂRÅžITULUI PANDEMIEI
Unul - la-nceputul verii,
Altul - la sfârÈ™itul iernii.
AÈ›ii, însă, mai modeÈ™ti, -
La calendele grecești! (LERU CICOARE)
DEPUTAÅ¢ILOR DIN OPOZIÅ¢IE
Dând executivu-n judecată
Că le-ar fi - restricțiile - dublat,
Legea care-acum e aplicată
Nu cumva și voi o ați votat? (LERU CICOARE)
TU – DE BARZÄ‚, EL – DE VARZÄ‚
Nici n-a spus bine că știe
Când scăpăm de pandemie,
Că ministrul sănătății
A dat cep ... onestității. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CÂND TÄ‚CEREA NU-I DE AUR
Știau bine că vaccinul
Poate provoca tromboze,
Dar, cât tace mâlc jupânul,
Tac și ei, fine mimoze. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
COADÄ‚ LA ALIMENTARÄ‚ ÎN URMA NOILOR RESTRICÅ¢II
Ne constrâng ca pe primaÈ›i?
N-are rost să-ți ieși din foi:
Șapte metri fix (pătrați)
Tot mai bine decât doi. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
DORINÅ¢A PREMIERULUI
Verticali sau în sepulcru,
Ne-a promis marea cu sarea
Și-a cerut un singur lucru:
Vaccinarea. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
ÎNMORMÂNTARE CU RESPECTAREA
REGULILOR ÎN PANDEMIE
Un creștin ca mii se-ngroapă.
Nu tu slujbă, nu convoi.
Nu duci, parcă,-un mort la groapă:
Sac la lada de gunoi. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
MINISTRUL MUNCII ÅžI NUMÄ‚RUL DE PENSIONARI
În reflecÈ›ia-È›i firească
ÎÈ›i provoc suspensia:
Pune-i, doamnă, să muncească
Să-și plătească pensia. (NICOLAE CRIHĂNEANU)