O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
Cenaclul Academia Liberă “Păstorel” – Iaşi (ALPI) este unul care are deja o istorie. Constituit la 11 februarie 1975, s-a declarat cenaclu pe lângă ziarul “Flacăra Iaşului”. În martie 1975 îşi alege ca preşedinte pe Nicolae Ţaţomir şi ca vicepreşedinte pe George Petrone. În luna august a aceluiaşi an, George Petrone, un remarcabil epigramist, devine preşedinte al cenaclului, funcţie pe care o exersează până în 2006, când se retrage. Conform aceleiaşi cronologii realizată de Dan Teodorescu, un scurt timp va fi preşedinte epigramistul Ene Veron, ca imediat preşedinţia să fie preluată de scriitorul Mihai Batog-Bujeniţă, funcţie pe care o exercită şi în prezent. În 2012 cenaclul devine “Asociaţia Literară “Păstorel” –Iaşi” având în decursul istoriei lui legături consistente cu “Flacăra Iaşului”, Anticariatul din str. Lăpuşneanu, Cramele “Vinicom” Copou, Muzeul Literaturii Române din Iaşi, Casa Memorială “Mihai Codreanu”, Galeriile de Artă – “Pod Pogor”, Muzeul “Sadoveanu” sau Biblioteca Judeţeană “Gheorghe Asachi” din Iaşi. Pe lângă nenumăratele activităţi organizate, se remarcă revista „Booklook”, o publicaţie trimestrială de umor internaţional, primul număr fiind editat în 2007, acum apropiindu-se de cel de-al 60-lea , având ca membri de bază pe Eugen Deutsch şi pe Mihai Batog-Bujeniţă. Cu timpul unii membri ai conducerii revistei s-au mai retras, alţii au ocupat locul celor plecaţi, azi având un colegiu de redacţie remarcabil: Mihai Batog-Bujeniţă (director), Eugen Deutsch (redactor-şef), Mihai Haivas (secretar de redacţie) cărora li se adaugă Gheorghe Bălăceanu, Cornelia Ursu, George Roca (Australia) şi Dorel Schor (Israel). Conţinutul revistei este înnobilat şi de participarea umoriştilor din întreaga ţară şi a caricaturiştilor Costel Pătrăşcan, Andy Ceauşu, Adi Mattes, Cristi Vecerdea, Gheorghe Bejenaru sau Nicolae Viziteu. Membrii ALPI aduc în faţa noastră şi a istoriei literare, umorul literar de calitate în versuri sau în proză. Nu sunt membru al acestui cenaclu, dar cunoscând opera multora dintre cei ce-l frecventează, sunt convins că avea dreptate Constantin Coroiu când spunea că acolo se face artă autentică: „O artă a scrimei de idei, de vorbe de duh, a lirismului delectabil, a echivocului şi a ironiei cordiale.” „Bună ziua Iaşi” este o publicaţie care a acordat credit membrilor acestui cenaclu acordându-le un spaţiu sub titulatura „Epigrama zilei”, şi asta în ciuda faptului că epigrama este o creaţie care nu are o infinitate de feţe cum are poezia. Epigramistul nu-şi permite luxul de a aşeza cuvintele după o ordine personală, ci după una impusă de un mecanism de construcţie bine definit de-a lungul timpului. Dar se aseamănă cu poezia în sensul în care Ovidiu Genaru o numea „un soi de jurnal al clipei: trăire, extaz, meditaţie, vizibilitatea invizibilului, revelaţie”. Astfel că epigramele prezentate zi de zi în această publicaţie reprezintă o imortalizare a clipei ce i s-a dat umoristului, ajungând la volumul al VII-lea, aflat sub coordonarea atentă a lui Gheorghe Bălăceanu şi a lui Mihai Haivas: „Epigrama zilei” (Editura „Pim”, Iaşi, 2021, exordiu: Vasile Larco, desena-caricaturi: Leonte Năstase). Epigramiştii prezenţi în acest volum (Mihai Batog-Bujeniţă, Gheorghe Bălăceanu, Mihai Caba, Eugen Deutsch, Georgeta Paula Dimitriu, Any Drăgoianu, Sorin Finchelstein, Mihai Haivas, Dumitru Ivas, Vasile Larco, Elena Mândru, Angela Pistol, Constantin Profir, Vasile Vulpaşu şi Păstorel Teodoreanu) sunt şi ei oameni care au dorit să se exprime. Şi nu o fac numai prin volume, pe facebook sau prin diferite modulaţii ale vocii în cenaclu, ci şi prin prezenţa într-un ziar. Epigramiştii amintiţi şi-au purtat paşii pe întinsa Câmpie a Umorului căutând, precum culegătorii de nestemate, poanta pe care s-o învăluie în superbe sentimente scânteietoare specifice epigramei. Pe această parcelă literară au obosit în căutarea clipei de inspiraţie şi patru reprezentante ale genului cu adevărat frumos.
Georgeta Paula Dimitriu este o adeptă a poantelor ce conduc spre reflecţii pline de un pesimism ascuns după un umor bine dozat: Mărturisirea unui vitezoman: „Şofez cu o viteză mare, / Nebun al străzilor sunt, pe cuvânt / Şi zbor cu turboreactoare… / Precum în cer, aşa şi pe pământ.”; Regretele unui votant: „Şi anu-acesta merg la vot, / La patru ani fac o plimbare, / Dar cu regret, mereu socot / Că nu constat nici o schimbare.”; Carantină: „Pandemia ne va pierde, / Toţi ne temem pentru viaţă. / Dacă ieşi la iarbă verde, / Dai de „locul cu verdeaţă”.; Politica străzii: „În acest domeniu otrăvit, / Denumit „politica din stradă”, / Unii-s cei ce cred c-au reuşit, / Alţii-au reuşit să nu mai creadă.”
Any Drăgoianu prezintă un senzitivism izvorât din cunoscuta sa aplecare spre poezie, făcând cu graţie spagatul între metaforă şi poantă.: Politicienilor: „Regret că am plecat afară, / Aveam copii, aveam nevoi, / Regret că n-am rămas în ţară / Să-nvăţ şi eu să fur ca voi!”; Legalizare sentimentală: „Cu şarmul ei – oricine ştie / Că spun o vorbă cu temei – / A dus de nas bărbaţi, o mie… / Acum trece la femei.”; După alegerile locale: „Cum astăzi se ştie blazonul, / Am gânduri uşor analitice, / Mi-e milă, că-ncheie sezonul / Miresele noastre politice.”; După campania electorală: „De-acuma o ducem ca-n basme, / Pe cale-mplinirii-am pornit, / Aşa-i când trăim din fantasme, / Minciuna-i la plus infinit.”
La Elena Mândru epigrama e străbătută de un freudism dulce: Idilă ratată: „Prin mângâieri şi vorbe dulci / Doreşti în patul tău s-o culci, / Iar mai apoi, ca mare domn, / Îţi aminteşti că nu ţi-e somn.”; Soţul la băi: „Pentru scumpa lui soţie, / A trimis din staţiune / O vedere, unde scrie: / „Cele de aici sunt bune”; Opinia unei soţii: „Întrebată de-un „expert” / Ce-i amorul excitant, / Ea-i răspunse, că-n mod cert, / Este doar cel cu-n amant.”; Avantajul libertăţii: „Profesie bună când are, Femeii nu-i trebuie soţ; / Plăcerea fiind chiar mai mare / Cu-amanţii aleşi prin „negoţ”.
Angela Pistol completează patrulaterul feminin al acestui volum, creaţiile sale emanând o sinceritate care izbeşte în cititor precum lumina unui laser: Proverbială: „Unde-i unul, nu-i putere” / La furat, la strâns avere, / D-aia-avem noi permanent / Un Guvern şi-un Parlament.”; Starea naţiei: „Sigur, treaba merge strună, / Poa’ să vadă cine vrea, / Doar direcţia nu-i bună: / Toate merg de-a-ndoaselea!”; Început de toamnă: „Rămas e câmpul fără viaţă, / Sunt frunze galbene-n cărare, / Românul simte frig la faţă / Şi-un vânt cumplit în buzunare.”; După ’89: „Am vrut schimbarea ca să vină, / Dar n-a adus mari bucurii: / Aleşii-noată în piscină, / Iar noi cei mulţi…în datorii”.
Cele patru amazoane ale epigramei văd lumea de azi prin prisma legilor umorului dar şi al propriilor inteligenţe, făcându-şi loc cu graţie printre paginile unui volum plin de bărbaţi.
(GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
PRIMĂVĂRATICĂ
Românii toţi să nu mai fie vor
În ţară nicio coadă de topor
Dar astăzi văd c-au apărut urmaşi:
E plaiul plin de cozi de…toporaşi! (ION MORARU)
GUVERNANŢII ÎNCHID MINELE
Când minele închid în fugă
Să nu le faceţi vreo dojană:
Nu ne-au propus c-o să distrugă
„Economia…subterană”? (ION MORARU)
RECLAMA SUFLETUL COMERŢULUI
Cu trup felin şi părul coamă
Precum uleiul din vitrină
Deşi-i o cunoscută poamă
Ea e mereu extravirgină! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
ISTORII… ISTORII…
Ce jale o fi fost în ţară
Când Ţepeş mendrele-şi făcea
Noi viaţă avem făr-de belea
Căci suntem traşi numai pe sfoară! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
UNUI EPIGRAMIST LIPSIT DE UMOR
Precum poetul exilat,
La Pont plângându-şi numele,
Tu ne citeşti cam afectat
Mai triste decât Tristele. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
ATENȚIE, DRUM PERICULOS!
Dorind să se ferească de ridicol
Spun (doar în șoaptă!) unii exegeți:
La rime de renunță mulți poeți
E-ntreaga poezie în pericol.(EUGEN DEUTSCH)
ȘAH ETERN...
Șahista cea cu tenul mat
Nu face din partide drame:
Ajunge deseori în pat
Și-acceptă chiar și-un schimb de dame! (EUGEN DEUTSCH)
POTRIVIRE(?)
E-o pereche adecvată,
Cum sunt multe-n noul veac:
Ea bătrână și bogată,
Dânsul chipeș dar sărac! (EUGEN DEUTSCH)
VACANŢA MARE
Vara este un remediu,
Circulă mai iute banul,
Parlamentul e-n concediu…
Cum, de fapt, a fost tot anul. (VASILE LARCO)
CRONICĂ DE MARTIE
Sosită este primăvare,
Afară-i cald, roiesc albine,
Golită e complet cămara…
Doar barurile-n sat sunt pline. (VASILE LARCO)
UNUI PACIENT
Să scapi de-o crâncenă durere
Şi să devii, iar, zâmbitor,
Soluţia e la vedere:
Citeşte-o carte de umor! (VASILE LARCO)
CADOU DE ZIUA EI
Cea mai plăcută surpriză
Pentru femeia iubită,
Este, cert, înc-o “repriză”
Lungă şi-adânc resimţită! (MIHAI HAIVAS)
INCOGNITO ÎN TREI
În stufărişul de pe grind,
Bărbatul, stăpânit de frici,
Şi-a prins femeia pescuind
Cu “râmele” a doi amici. (MIHAI HAIVAS)
PENSIONARUL ÎNDRĂGOSTIT
Cum lângă ea stau ca naivul
Când mă-ntâlnesc cu-a mea vecină,
Ca nu cumva să uit motivul
Eu preventiv iau lecitină. (VASILE MANOLE)
SCRIITORUL
Ca şi semnul de la carte
Între file traitor
El cu gândul e departe…
La volumul următor. (VASILE MANOLE)
ERA ATOMULUI
Atomu-asigură succesul,
Dar asta mai puţin contează,
De când se ştie că progresul
Pei ci, pe colo explodează!... (GHEORGHE BÂLICI)
OMUL MODERN
Minte ageră, vioaie,
Omul, să nu dea de dracul,
Creanga de sub el nu-şi taie,
Ci doboară-ntreg copacul… (GHEORGHE BÂLICI)
BIBLIOTECARUL LITERAT
Pledând ades ca scriitor
Îl laudă superiorii:
Au câştigat un autor
Şi au pierdut toţi cititorii. (ION DIVIZA)
CĂRUŢAŞUL
E al satului birjar,
Înzestrat cu spirit critic:
Dacă nu eşti gospodar,
Te înjură... mioritic. (ION DIVIZA)
SCULPTORUL
Vânează tinere talente
Ghidat mereu de-aceleaşi gusturi,
El vede-n stradă monumente
Şi-n dormitoare vede busturi. (ION DIVIZA)
3 APRILIE- ZIUA JANDARMERIEI ROMĂNE
LA O BÂRFĂ…
Nevasta unuia – jandarm –
Mărturisea, în două fraze,
Că noaptea toată-i un vacarm,
Atunci când soţul dă cu gaze. (GRIGORE COTUL)
4 APRILIE – ZIUA SPUNERII DE MINCIUNI
SCURT CV
Cu referinţe-atât de bune
(De ştiţi, aşa că nu insist),
Eu, printre altele, v-aş spune
Că-s cel mai bun epigramist. (GRIGORE COTUL)
8 APRILIE – ZIUA INTERNAŢIONALĂ A RROMILOR
ÎNDELETNICIRE
Ei au un obicei străvechi
Şi-l practică-n condiţii dure:
Adună, bieţii, fierul vechi,
De unde reuşesc să-l fure. (GRIGORE COTUL)
SELECŢIE ÎN PURGATORIU
Să treacă prin furci caudine
Acei ce mai ştiu de ruşine;
Cu ceilalţi degeaba te-ncurc9i:
Aceia să treacă prin furci! (PETRU-IOAN GÂRDA)
HOMO SUM…
De te abţii, că e păcat,
Să bei, să-njuri, să preacurveşti,
Deci să trăieşti cu-adevărat,
Atunci păcat să mai trăieşti! (PETRU-IOAN GÂRDA)
PUTEREA OBIŞNUINŢEI
S-a înecat chiar lângă mal,
Alesul nostru cu cravată:
Credea că este sus pe val…
Şi doar a simulat că-nnoată! (VALENTIN DAVID)
SCHIMBAREA LA FAŢĂ
Nu mai stau într-o căruţă
Ci-n palat parlamentarii:
Nu-s în car nici în căruţă…
Ci se plimbă cu Ferrari! (VALENTIN DAVID)
MEDICUL DE FAMILIE
S-au cunoscut în anul trei,
Erau studenți la medicină;
Lui i-a plăcut de gura ei…
De pancreas, ficat și splină! (GHEORGHE GURĂU)
NARCOMANUL
Despre el, doar gânduri bune,
Că a scris multe tratate,
Te tratează-n dese rânduri
Doar de ai nări înfundate! (GHEORGHE GURĂU)
OFTALMOLOGUL
Oful lui e of, în fine,
Nu contează, nu e bai;
Cu vederea el stă bine…
Vede-adeseori ce-i dai! (GHEORGHE GURĂU)
MINIFABULĂ
Berbecul este-un tip fidel
Și nu și-ar înșela oița,
Dar gardul este mititel
Și-l sare foarte des... căprița! (GEORGE EFTIMIE)
VINA MIEILOR
Că de Paște sunt jertfiți
Vina e generică,
Și cu pușca de-s păziți...
Fluieră-n biserică. (GEORGE EFTIMIE)
DEGHIZARE
La Bruxelles ne spune popa
Suntem purtători de mască,
Să nu vadă Europa
Că românii-s gură-cască. (GEORGE EFTIMIE)
PRINŢU PHILIP DÂND COLŢU…
Lisaveta cea nurlie,
Cum vădană e pe bune,
Mintenaş că i-aş propune
Soţ să-i fiu cu cununie. (SORIN FINCHELSTEIN)
OUT OF CLOSET
Iar acum, că e vădană,
Drept din jilţul ei regal,
Dă de veste-oficial
Că de-o viaţă-i lesbiană. (SORIN FINCHELSTEIN)
DUPĂ ADERARE
Azi în draga noastră ţară,
Unde viaţa-I o povară,
Trebuie să faci effort
Să convingi că nu eşti mort! (GIREL BARBU)
MUNCĂ PATRIOTICĂ
Primarul cu târnăcopul,
Vrea să îşi atingă scopul.
Vicele bland ca o mâţă
La lopată îi dă ţâţă… (GIREL BARBU)
NECAZUL SOŢIEI
Cred că se prosteşte
Spunând la oricine,
Că nu-şi aminteşte
Ce-a văzut la mine. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
COPILAŞUL CĂTRE MAMĂ
Stând întinşi pe canapea
Tata a vorbit oleacă
Cu o femeie săracă.
N-avea nici haine pe ea. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
ALEGEREA POTRIVITĂ
Soaţa mea m-a întrebat:
-Sex sau pescuit? Deci, iată:
Sexul este minunat,
Dar nu ţine ziua toată. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
A CĂZUT CORTINA
Cu Olimpul virusat ,
Zeilor le dau crezare;
Pandemia a băgat
Thalia în ...izolare ! (MAX OPAIŢ)
A(...)MOR ÎN PANDEMIE
Dacă n-aveţi inhibiţii,
Vreau să dau acum o veste:
"Se vor ridica restricţii,
La amante şi...neveste !" (MAX OPAIŢ)
RELAXARE
Toţi, cuprinşi de isterie,
Unii care poartă mască,
Vor să ia o "baterie ",
Dar, să fie de "Băbească"! (MAX OPAIŢ)
UNUI PARLAMENTAR
Ce remarc, e evident :
Ca să iei "gras" un bănuţ
De la stat în Parlament,
Iei poziţia de ...struţ ! (MAX OPAIŢ)
E TOTUL SUB CONTROL, (ȘI-N VALUL TREI)
Bâjbâială și minciuni,
Numai l-astea sunteți buni;
Ce e val ca valu’ trece,
Tu rămâi la ATI ...rece. (DUMITRU BUJDOIU)
PAPARUDA
În mai, când rozele-nfloresc
Și-ncep și gâștele să ouă,
Veni un cârd moldovenesc,
Șoșocăind pe străzi, să plouă. (DUMITRU BUJDOIU)
ANTRENORI MARCA BURLEANU
Se ivi un conflict nou:
Cine conduce echipa,
Portarul de la Antipa,
Sau Rădoi...de la metrou? (DUMITRU BUJDOIU)
SONDAJ:
BĂRBAȚII CARE NU SE UITĂ LA MECIURI
FAC MAI MULT SEX
Să descâlcim textele,
Dup-o logică ocultă:
La fel fac nevestele
Celor ce mereu se uită. (DUMITRU BUJDOIU)
UN POLONEZ A PICAT DE 192 DE ORI
LA EXAMENUL AUTO (Ziarele)
Dacă astea nu-s povești,
Să îi dăm un sfat baban:
Mergi la Kiev cu Coman,
Sau, mai sigur, la Pitești. (DUMITRU BUJDOIU)
SOCIALIŞTII MOLDOVENI
N-au guvern plenipotent,
Dar se tem de-anticipate,
Și-au votat în Parlament
Stare de necesitate. (NICOLAE MĂTCAŞ)
CINE MAI CREDE DODON-ul?
Nu mai e la-mpărăție,
N-a scos țara din hoție,
Dar se jură sine die
C-o scoate din pandemie. (NICOLAE MĂTCAŞ)
REACŢIA COMPANIEI ASTRAZENECA
Boșii serului „Zeneca”,
Îngroziți că intră-n vrie,
C-o mișcare glonț, ciumeca,
I-au zis minten „Vaxzevrie”. (NICOLAE MĂTCAŞ)
UN PIC DE CARANTINARE ŞI SCĂPĂM DE VIRUS
Are doamna Moldovan
O idee cât de bună:
Am răbdat, închiși, un an,
De ce n-am mai sta o lună? (NICOLAE MĂTCAŞ)
CALL-GIRLS*
Zgomotos, la drumul mare,
Cer cec alb la vaccinare.
Motivarea? - Mamma mia! -
Ele țin economia!! (NICOLAE MĂTCAŞ)
*Call-girls (engl.) - fete de apel; domnișoare/dame de companie; escorte.
PANDEMICALE
Ici-colo zboară câte-un măcăleandru,
Ce-n ipostaza lui de gură-cască
Ar vrea vreun demnitar să-l prindă-n cadru
Mâncând în pizzerie, dar ... cu mască. (NICOLAE MĂTCAŞ)
CINE E MAI MARE ŞI CINE E MAI TARE
Nu vrea OMS*-u-n lume
Pașaport de vaccinare,
Doar ai noștri, Olt în spume,
Ni-l împing cu-nverșunare. (LERU CICOARE)
VACCINAREA LA EI ŞI LA NOI
Gust metalic simți în gură?
Pun pe loc de-o cercetare.
La noi - planul rău să cură.
Restul? Stări colaterale. (LERU CICOARE)
STAHANOVISM LA VACCINARE
Nu reacțiile adverse
Ne privesc (chiar de-s fatale).
Urmărim cum cresc, imerse,
Cifrele de vaccinare. (LERU CICOARE)
VACCINATORUL ŞI VACCINATUL
Vaccinarea e optare,
Probă-a propriei voințe:
Eu răspund de vaccinare,
Dumneata - de consecințe. (LERU CICOARE)
CÂND VĂD OPTIMIŞTII ŞI PESIMIŞTII
SFÂRŞITULUI PANDEMIEI
Unul - la-nceputul verii,
Altul - la sfârșitul iernii.
Ații, însă, mai modești, -
La calendele grecești! (LERU CICOARE)
DEPUTAŢILOR DIN OPOZIŢIE
Dând executivu-n judecată
Că le-ar fi - restricțiile - dublat,
Legea care-acum e aplicată
Nu cumva și voi o ați votat? (LERU CICOARE)
TU – DE BARZĂ, EL – DE VARZĂ
Nici n-a spus bine că știe
Când scăpăm de pandemie,
Că ministrul sănătății
A dat cep ... onestității. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CÂND TĂCEREA NU-I DE AUR
Știau bine că vaccinul
Poate provoca tromboze,
Dar, cât tace mâlc jupânul,
Tac și ei, fine mimoze. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
COADĂ LA ALIMENTARĂ ÎN URMA NOILOR RESTRICŢII
Ne constrâng ca pe primați?
N-are rost să-ți ieși din foi:
Șapte metri fix (pătrați)
Tot mai bine decât doi. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DORINŢA PREMIERULUI
Verticali sau în sepulcru,
Ne-a promis marea cu sarea
Și-a cerut un singur lucru:
Vaccinarea. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ÎNMORMÂNTARE CU RESPECTAREA
REGULILOR ÎN PANDEMIE
Un creștin ca mii se-ngroapă.
Nu tu slujbă, nu convoi.
Nu duci, parcă,-un mort la groapă:
Sac la lada de gunoi. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
MINISTRUL MUNCII ŞI NUMĂRUL DE PENSIONARI
În reflecția-ți firească
Îți provoc suspensia:
Pune-i, doamnă, să muncească
Să-și plătească pensia. (NICOLAE CRIHĂNEANU)