O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
Există un obicei destul de apropiat unei stări fireÅŸti ca autorii cărÅ£ilor de umor (epigrame, fabule, parodii etc.) să înnobileze conÅ£inutul lor apelând la creaÅ£ii ale unor caricaturiÅŸti. Nu oricine poate s-o facă pentru că, pe lângă talent, caricaturistul trebuie să fie ÅŸi un mare altruist. Trebuie avută puterea de a nu se pune doar pe el în valoare ci ÅŸi pe autorul volumului care îl găzduieÅŸte, încât tripla interacÅ£iune CARICATURIST – AUTOR – CITITOR să dezvăluie intenÅ£iile primilor doi, simultan atingându-ÅŸi, fără ocoliÅŸuri, scopul faţă de al treilea. Un astfel de caricaturist trebuie să aibă ÅŸtiinÅ£a filtrării secvenÅ£elor propuse de autor pentru a da plusvaloare demersului ironic al acestuia. Ar fi în avantajul diadei caricaturist – autor, deoarece cititorul, de multe ori avizat, face o analiză comparativă pornind de la orizontul său pliat pe o serie de vizibilităţi, importante fiind cele sociologice sau psihologice.
Un astfel de caricaturist este Costel Pătrăşcan, pe care îl apreciez foarte mult alături de Constantin Pavel, de autorul “barburismelor” din “Dilema veche”, de Bogdan Covaciu ÅŸi de alÅ£i câÅ£iva. Costel Pătrăşcan nu hiperbolizează portrete, la el contează dialogul ca generator de poante ÅŸi bancuri scurte, veritabele epigrame fără rimă. Spiritul său ludic, unul care nu dă în băşcălie, poartă două semnificaÅ£ii mari. Una particulară care dă stilul acesta “pătrăşcănesc” atît la nivel de text cât ÅŸi la nivel de grafică, ÅŸi unul la nivel de societate, pornind ÅŸi numai de la extraordinarul fapt că te face să zâmbeÅŸti prin hazul de necaz, satira socială sau chiar alternanÅ£a dintre situaÅ£iile paradoxale ÅŸi cele total neparadoxale. Spune, la un moment dat, Costel Pătrăşcan: „…ca È™i caricaturist, ca moralist, fiindcă asta suntem în ultima instanță, trebuie să ai un set de repere, de simboluri pe care nu le poÈ›i judeca la comun. Cu ele putem face diferenÈ›a dintre bine È™i rău, dintre înainte È™i înapoi, dintre zi È™i noapte”.
La caricaturistul în discuÅ£ie primează mesajul lingvistic prin grefarea elementelor umoristice pe un aforism, un vers al unui poet consacrat (vezi cele ale lui Eminescu în care armonizarea text-desen este formidabilă), un cuvânt simplu sau compus, o frază, un dialog etc. FuncÅ£ia estetică este evidentă însă eu găsesc foarte multe ÅŸi în domeniul social. Dintre cele opt funcÅ£ii enunÅ£ate de universitarul Lucia AdăscăliÅ£a eu m-aÅŸ opri la „a distra prin umor”, „a educa”, „a consemna actualitatea”, „a demistifica” ÅŸi „a contesta”. O aplecare deosebită o are pentru ultimele două când vine vorba despre politicieni sau instituÅ£ii. Costel Pătrăşcan este un caricaturist la care epigramiÅŸtii vor apela fiindcă pune accent pe universul conceptual-ideatic al său dar ÅŸi pe al celuilalt (autor, cititor) căutând mereu o armonizare între ele. Numai astfel scopurile sale de domeniul eticii, distractive ÅŸi de comentare a actualităţii vor fi atinse. Åži nu s-ar spune că nu se întâmplă. (GEORGICÄ‚ MANOLE)
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
OPORTUNISM
Azi militarul e un dur
Cu gândul ÅŸi cu fapta,
El face stânga-împrejur…
Dar dând onor la dreapta. (VALENTIN DAVID)
PE PLAIUL MIORITIC?
La Pentagon, Bruxelles ÅŸi CIA
Concluzia e clară, iat-o:
Nu mai trăim în România…
Că suntem pe terenul NATO. (VALENTIN DAVID)
MAJORAREA PREÅ¢URILOR
La preţurile de pe piaţă
Ce saltă zilnic, îndrăzneÅ£e,
Când nu putem să facem faţă
Atunci facem…feÅ£e-feÅ£e! (ION MORARU)
MIGRAÅ¢IUNE POLITICÄ‚
Pe mine m-a cuprins stupoarea
Când am văzut un senator
Cum ÅŸi-a schimbat ades „culoarea”
De parc-ar fi un…semafor! (ION MORARU)
NECÂÅžTIGÄ‚TOR
O loterie-i căsnicia,
Deci, căutându-mi idealul,
Atunci când mi-am ales soÅ£ia,
Am tras ÅŸi eu…ca papagalul. (PETRU-IOAN GÂRDA)
ÎNGRIJORARE
Bărbatul meu s-a învăţat
Să-mi dea bătaie când e beat,
Dar astăzi nu a dat în mine:
Mă tem că nu se simte bine. (PETRU-IOAN GÂRDA)
DEVALORIZARE
Criza, producând o dramă,
Leul nostru - spun cu jale -
Cum e slab È™i fără „coamă”,
S-a făcut de... trei parale! (MIHAI HAIVAS)
MÄ‚RTURIA SOÈšIEI UNUI BEÈšIV
Când îmi vorbea în „limbi străine” -
Fiind motivul cunoscut -
Să-l înÈ›eleg pe soÈ› mai bine,
M-am apucat chiar de băut! (MIHAI HAIVAS)
APROPO DE O ZICALÄ‚
Turtă beată n-am văzut,
Însă, de-un bărbat băut,
Mulți vor comenta, din burtă,
Că-i... beat turtă! (MIHAI HAIVAS)
CONJUGALÄ‚
Soţii bine se-nţeleg,
Drum cu flori ei îÅŸi aleg,
Dar mai vine soacra mare
Åži le rupe câte-o floare. (VASILE LARCO)
CANDIDATUL
Prin tolba cu promisiuni
Vedeam, într-adevăr, minuni,
Ales, ne-a spus el: staţi pe pace,
Minune numai Domnul face! (VASILE LARCO)
APRILIE
Natura peste tot renaÅŸte,
În toi e munca pe la sate,
E luna postului de PaÅŸte…
Åži-a altor posture anulate. (VASILE LARCO)
EFECTELE PRESEI ÎN PANDEMIE
(Ştiri care-ţi taie răsuflarea)
Informaţii vin buluc
Pe canalele de ÅŸtiri.
Suntem ca la balamuc:
Ai miros, dar...nu respiri!? (MAX OPAIÅ¢)
UNUI LIDER FORMAL
Åžeful nostru, cum il iei,
Pare că-i un pic anost;
De la alţii ia idei
Să nu pară că-i şi ...prost! (MAX OPAIŢ)
PROBLEMÄ‚ DE PATERNITATE
Izolarea a fost bună !
Dacă ea te-a prins acasă,
Nimeni nu poate să spună
C-ai copii " străini " la masă! (MAX OPAIŢ)
LA O LANSARE DE CARTE
Atmosfera vrând s-o dreagă,
Medicul epigramist
A lăsat o sală-ntreagă
Cum stă omul la ...dentist!(MAX OPAIŢ)
BUCURIE DE MAMÄ‚
E mândră că în sine poartă
Și două mici ființe noi,
Ce-s chiar ferice cu-a lor soartă...
Că tată au... mai mult de doi... (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
DREPTATE CU LOPATA
Ce poate să-ţi subjuge judecata
Ca eludând justiÅ£ia română,
Să-ţi faci aşa dreptate cu lopata?!
N-aveai ÅŸi tu un par la îndemână? (GHEORGHE BÄ‚LÄ‚CEANU)
BOALA
Vine-atunci când dau năvală
Viruși aprigi prin cetate;
Dar, chiar des, ne bagă-n boală
Unii cu... imunitate! (EUGEN DEUTSCH)
CIRCUL
Loc cu oameni de talent:
Acrobați, iluzioniști,
Clovni È™i câÈ›iva ... tromboniÈ™ti
În arena... Parlament. (EUGEN DEUTSCH)
INTERVENÈšIA
O manevră ilegală
Ce te-mpinge-n sus , pe scară,
Însă care-i salutară
Dacă e chirurgicală.(EUGEN DEUTSCH)
UNUI TRASEIST REALES
Ţi-aş cam da vreo două beţe
Åži te-njur cu mult necaz
Fiindcă ai tu două feţe
Însă n-ai deloc obraz! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
CÄ‚DEREA COMUNISMULUI
Comunist plin de bravadă
Când c-o damă-a exersat,
Secera-i stătu năroadă
Iar ciocan nici n-a visat! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
TRECEREA LA ORA DE VARÄ‚
ToÅ£i aleÅŸii azi înjură,
Plini în suflet de venin,
RevoltaÅ£i că mâine fură
Cu o oră mai puţin. (GRIGORE COTUL)
SONDAJ
E clar că lumea o iubeşte,
Procentul a-nceput să-I crească
Exact în ritmu-n care creÅŸte
Economia românească. (GRIGORE COTUL)
BUNÄ‚ ÎNÅ¢ELEGERE
S-a măritat o tipă mai șireată
C-un avocat celebru-n tribunal,
DeÈ™i-i mai pune coarne câteodată
Nu-l face bou... că-i bun de papagal! (GEORGE EFTIMIE)
CONDIÅ¢II DE ANGAJARE
LA MINISTERUL MEDIULUI
Li s-a cerut să aibă sâni È™i fund
Și un picior perfect, inconfundabil,
Și-un act notarial în plan secund,
Că siliconu-i... biodegradabil! (GEORGE EFTIMIE)
MINUNEA (de pe muntele Tabor)
Vecina mea-și lua tainul
Un păhărel de dimineață,
Și cred că a aflat vecinul
Văzând... schimbarea ei la față!(GEORGE EFTIMIE)
VISURI DE VEDETÄ‚
La Paris vedeta stă de peste-un an
Ca să îÈ™i termine micul ei roman,
Și îl terminase, sunt trei zile-acu
Ea se vinde bine... dar romanul nu! (GEORGE EFTIMIE
CALUL TROIAN
MulÅ£i îl compară cu o cloÅŸcă
Ce scoate pui taman la ţanc,
Iar ruÅŸii îi mai zic matrioÅŸcă:
Din el îÈ›i scot È™i tun, È™i tanc. (ION DIVIZA)
TRANSNISTRIA
La Nistrul meu, la mărgioară
ÎÅŸi face rusul încă-o Å£ară
Pe-o limbă-ngustă, de ţi-i milă
Cum stă Ivan într-o ÅŸenilă. (ION DIVIZA)
TÄ‚RÂM DE BASM
Într-un colÅ£ uitat de Å£ară,
Fără haltă, fără gară,
Fără internet, TV…,
Unde n-ajungea UE. (SORIN FINCHELSTEIN)
DANSUL EMANAÅ¢ILOR
Pe al doinei blând meleag,
Dat-au gaură în steag;
Ca să vină-apoi, discret,
Gaură să dea-n buget. (SORIN FINCHELSTEIN)
COLONIZATORII
La ei, pe unde-au fost odinioară,
Fiind prea mare dragostea de ţară,
Au început să o exporte bine,
Åži-abia de-ncape-n ţările străine!.. (GHEORGHE BÂLICI)
EVOLUÅ¢IE
MaimuÅ£a, coborând din pom,
Ne sugerase, parcă, pontul
Că pentru viitorul om
Era prea mare orizontul… (GHEORGHE BÂLICI)
DESANTUL
Atacuri ce vizează-n mare
Surpriza, și un fel de fentă;
În care-s implicaÈ›i, în mare
Maiorul È™i-o… locotenentă! (GHEORGHE GURÄ‚U)
EFECTE(militare)
În armată te-înÈ›oleÈ™te,
Și de-aici poate mirarea,
Inamicul folosește
Jocul de-a… sperietoarea! (GHEORGHE GURÄ‚U)
FUMIGENELE
E știut că rolul lor,
AÈ™ cum e È™i în viață,
Pentru-întregul nos’ popor
E ca să te țină-n ceață! (GHEORGHE GURĂU)
L-AU DAT DE GOL
Cum fata îl suna mereu,
Spunând c-au fost colegi în ÅŸcoală,
I-au zis că asta-i hărţuială:
-Ministrul n-a făcut liceu. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
„FLÄ‚MÂNZILOR”
Eu cred că politrucii sunt săraci
Åži-afirm aceasta cu deplin temei:
Până s-ajungă ÅŸi la cozonaci
Îi văd cum se mănâncă între ei. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
DELÄ‚SARE
L-a lăsat oricât să bea
Că ea nu-I soţie rea
Åži să facă tot ce vrea…
Până l-a lăsat ÅŸi ea. (VASILE MANOLE)
GELOZIE EXAGERATÄ‚
Când i-a spus ea vorba asta,
Că “aÅŸa sunt toÅ£i bărbaÅ£ii”,
Crunt ÅŸi-a mai bătut nevasta…
Cum de ştie cum sunt alţii? (VASILE MANOLE)
ULTIMA DORINȚĂ A VOTANȚILOR
(Vezi mărirea pensiilor peste trei 3 ani)
Fixați alegeri mai des,
Campanii electorale,
Promisiuni scris-orale;
Doar cu astea ne-am ales. (DUMITRU BUJDOIU)
D-AIA N-ARE URSU’ COADÄ‚!
(Apropo de vânătoarea dubioasă)
DNA-ul È™tie cursu’
Când ai dat doar È™apte mii,
Prea ne-ai crezut ageamii;
Hai, prinÈ›ule, plimbă ursu’! (DUMITRU BUJDOIU)
BREXIT FOTBALISTIC ÎN CUPELE EUROPENE
Trei din patru, în finale,
Sunt teamuri englezești,
Iau cupe continentale;
N-au...burleni de București. (DUMITRU BUJDOIU)
ÎNTRE AMICI ÎNSURÄ‚ÈšEI
- Faci sex cu logodnica?
- Când vrea ea, duminica;
- A mea cred că m-ar trăda,
- Nu mi-a spus că e a ta. (DUMITRU BUJDOIU)
REVENIÈšI FLÄ‚CÄ‚I LA MATCÄ‚!
Veniți băi! La sat e bine;
Aveți și fete, nu-i bai,
Au învățat limbi străine,
Pe trotuare, în...Dubai. (DUMITRU BUJDOIU)
„DECOLONIZAREA”
(studiului muzicii în universități)
Și Beethoven, și Mozart - toți afară
Din educația-ne fină muzicală
Că-s prea legați, o oaie-n turmă zbiară,
De-o amintire gri: colonială. (NICOLAE MĂTCAŞ)
AFARÄ‚ DIN CURRICULA UNIVERSITARÄ‚!?
Să te crucești de minți inginerești
Lui Newton vrând să-i pună sarsanale
Că, gravitând prin spaÈ›iile cereÈ™ti,
Se implica-n hoÈ›íi ... coloniale (!).(NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
COMPANIILE FARMACEUTICE
(război contra tratamentului cu plante medicinale)
E real, și nu legendă:
Nu cumva să te urtici
Când È›i-or pune o amendă
Că faci ciorbă cu ... urzici. (NICOLAE MĂTCAŞ)
MÄ‚SLUIRE CA-N CEAUÅžISM
„O pădure cât o È›ară!” -
Ne-ndemna un șef opac.
Pe-o parceá ce-o defriÈ™ară
Nu-i plantat nici un copac. (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
PENSIILE SPECIALE ÅžI DE SERVICIU
(mai mari decât salariile respective)
Pensiile de serviciu
Nu pot fi mai moderate?
Dar prin care artificiu
Au fost ele calculate? (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
PREOT ISPITIT DE SATANA
(la spovedania unei minore în Săptămâna patimilor)
- „Zi că mă iubeÈ™ti, Suzana,
Mai ceva ca pe Hritos!”
- „Doamne (-È™i suflă-n sân puÈ™tana),
S-a întors lumea pe dos!” (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
AUDITUL REPARTIZÄ‚RII DOSARELOR
SE TERGIVERSEAZÄ‚
Să nu-i pese Curții oare
Cum se-mpart dosarele
Ori o trag din urmă tare,
Desuete, tarele? (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
ȘPAGA ÎNAPOI ,
(iar la dubă – amândoi)
Angajat la primărie,
ÎÈ™i vrea È™paga înapoi.
Au n-ați vrea la zdup, bădie,
Cu primarul - amândoi? (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
NEASIGURAT CU POST ASIGURAT
La Casa de Sănătate
ÎnsuÈ™i el pare mirat
C-a fost È™ef plasat în state
Făr' a fi ... asigurat. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DE-NCHISOARE-AI FOST SALVAT
(mita s-a evaporat?)
Condamnat că lua mită
La doi ani cu suspendare.
Mita, dacă-i dovedită,
Se mai returnează oare? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CIFRELE MORÅ¢ILOR DE COVID AU FOST MÄ‚SLUITE?
Indignarea ia proporții
Că nu-s raportați toți morții.
PSD-ul, ofuscat:
„Unde-s morÈ›ii? Au înviat?!” (LERU CICOARE)
ȘTIM NUMAI CÂT (ÅžI CE) NE TREBUIE
CâÈ›i pierit-au de COVID,
Vii câÈ›i mai avem în È›ară -
N-ávem un raport valid.
Știm, în schimb, câÈ›i ne votară. (LERU CICOARE)
CÂND SUNT PREA MULTE MOAÅžE
Un copil cu multe baice
Cu buricu-i netăiat.
Numărat cu multe-abace,
Mortu',-ades, nu-i raportat. (LERU CICOARE)
ZELUL UNOR MEDICI DE A PROMOVA UN ANUMIT VACCIN
Nici n-au răsărit bureții
C-au și apărut trompeții.
De ce-or proslăvi vaccinul?
Nu cumva le-au făcut plinul? (LERU CICOARE)
DUHOARE PESTILENÅ¢IALÄ‚ LA UMF
„EÈ™ti student nevaccinat?
Nu vii la examinare!” -
Au decis la rectorat,
Chit că e ... discriminare. (LERU CICOARE)