Loc de dat cu…EPIGRAMA (131)

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Cineva spunea că poezia este patria omenirii.  Total de acord, dar când e vorba de epigramă, aceasta este patria românilor, oriunde s-ar afla aceÅŸtia.  Fac această afirmaÅ£ie gândindu-mă ÅŸi la Sorin Finchelstein, născut la BotoÅŸani pe 9 mai 1948, absolvent de electroenergetică, ÅŸi care, trecând prin IaÅŸi ÅŸi BucureÅŸti, a ajuns în Toronto. Acolo n-a putut uita  mirifica lume românească sau spectaculosul grai al locului naÅŸterii. Epigramele   sale  nu conduc spre excelenţă  doar prin respectarea cerinÅ£elor prozodice, ci ÅŸi prin respectarea unui principiu finchelsteinian de la care nu se abate: înrădăcinarea într-o realitate sociologică, psihologică ÅŸi filozofică  pur românească. Citindu-l pe Sorin Finchelstein sunt tot mai convins că epigramist nu e acela care aleargă după poantă, ci acela după care aleargă poanta.

 

Volumul lui  Sorin Finchelstein, „Epigrame incendiare” (Toronto, 2019, prefaÅ£a: George Corbu, cuvânt înainte: autorul),  pune la treabă o spontaneitate umoristică  dirijată pe istoria unui spaÅ£iu pe care Eugen Uricaru l-a denumit Vladia. În caracterizarea lui Adrian Dinu Rachieru, Vladia este acea Å£ară  în care m-am născut ÅŸi eu ÅŸi Sorin Finchelstein, una „gravidă de istorie”, „răsfrântă într-un trecut inventat ÅŸi protejată de un contur aburos” ÅŸi unde „poezia lucrurilor se scaldă într-o lumină crepusculară”. Cu toate acestea, Sorin Finchelstein scrie o epigramă din care se vede clar că, deÅŸi trăitor în Canada, îÅŸi asumă  Vladia naÅŸterii sale cu păcatele ei cu tot ÅŸi de unde transpare suferinÅ£a unuia care trăieÅŸte sub povara „metaforei celui sfâÅŸiat între două cămile” (dacă nu cumva între trei) pe care cu atâta of a enunÅ£at-o George Uscătescu, stabilit la Madrid: „Noi, cei din diaspora, suntem sfâÅŸiaÅ£i între două cămile. Nu aparÅ£inem pe de-a-ntregul nici culturii ţării în care trăim ÅŸi ne-am integrat, nici celei de unde am venit, în care ne-am născut ÅŸi ne-am format intelectualiceÅŸte”. Acesta este ÅŸi principalul motiv pentru care  textul volumului în discuÅ£ie nu este numai unul de epigrame ci are ÅŸi textura unui eseu, remarcându-se trei elemente definitorii ale epigramelormarca Finchelstein,  acestea devenind material de reflexie, motivaÅ£ie de viaţă ÅŸi suport existenÅ£ial: „Stihuri mai ÅŸugubeÅ£e, / În voroave îndrăzneÅ£e, / Unora să dea poveÅ£e, / Iar pe alÅ£ii să-i dezveÅ£e / (Chiar de-or face feÅ£e feÅ£e).

Sorin Finchelstein dă epigramei o dimensiune temporală apelând la momente originale de hedonism susÅ£inute de  o formă jucăuşă de umor. Ironia, adesea cultivată cu mici răutăţi ÅŸi transformată într-un umor asumat, ajutată  când de un limbaj luat direct de la „rădăcina bradului”, când  din intelectualii acestei ţări,  este de bun gust: Epoca fierului: „Omul epocii – se zice / OcheÅŸel de fel, ferice - / Colinda perechi-perechi / Extrăgând din curÅ£i fier vechi.”;  M-a făcut mama… cu ÅŸtiinţă: „Cu sânge dac ÅŸi adeneu roman / Amestecate – nu în eprubetă, / Ci-n tufele din sudica Drobetă - / AÅŸa începe neamul de oltean.”; Cel ungurean ÅŸi cu cel vrâncean…: „Conflictul – musai să aflaÅ£i - / A răbufnit, chiar violent, / Fiind  ce doi exasperaÅ£i / De-al moldoveanului „acÅŸent”.”; Grigore Ureche ÅŸi breasla: „ConfraÅ£ii cronicari râdeau, / Åži pe la colÅ£uri cleveteau, / Zicând de cronica lui veche / Că-i scrisă după – hm! – ureche.”; Carol I: „Tot iscodirăm prin cotloane, / Să punem peste Å£ară cneaz, / Åži l-am adus din ţări germane, / Precum MerÅ£ane-aducem azi.”; Ora exactă în 1945: „Un român de la Săcele / Zice unui rus cu stea: / „Cât e ceasu’ la mata?” / „Cât e…care dintre ele?”;  În două luntri: „În geografia nouă, / Prutul nostru moldovan / Curge-n planul riveran, / Åži despică limba-n două.” etc.

 

Istoria spaÅ£iului  a cărui denumire am împrumutat-o de la Eugen Uricaru se continuă cu epoca ceauÅŸistă de la începuturi până la sfârÈ™it, pe care autorul o denumeÅŸte „a lui ceaÅŸcă”,  sub titlul „Douăzeci de ani lumină, / Lumânarea să te Å£ină”.  Epigrama este transformată într-un veritabil drum prin memorie,  cu scopul de a ieÅŸi din sine, pentru a o raporta febril la o poantă potrivită  realităţilor timpului: CeaÅŸcă invidios pe Dej: „Lesne îi mai fu lu’ Dej / Să lucreze la Canal - / Din Regat, Banat, Ardeal, / Mai „erea” de-adus burgheji!”; Din miracolele lui CeaÅŸcă: „Cu doar cinci pâini ÅŸi niscai peÅŸte, / Isus mulÅ£imea o hrăneÅŸte: / Iar CeaÅŸcă ditai naÅ£iune / O satură din raÅ£ie.”; Din misterele RevoluÅ£iei: „Am aflat – drept, mai apoi - / Cine-a tras atunci în noi / De pe marele ecran: / Comisarul Moldovan.”; „VictoraÅŸ, ai grijă de copii…”: „Generalul cel ghipsat  / Åži cu stele galonat, / Pentru treizeci de arginÅ£i / S-a-ngrijit ÅŸi de părinÅ£i.”.

 

Având siguranÅ£a  că epigramistul este înainte de toate ÅŸi conÅŸtiinÅ£a mai bună a românimii, dar ÅŸi dominat de un sentiment al responsabilităţii morale, Sorin Finchelstein se ocupă ÅŸi de etapa marilor harababuri, cea urmată RevoluÅ£iei (sau LoviluÅ£iei, cum o mai denumeÅŸte autorul), accentul punându-se pe conÅŸtiinÅ£a socială a românilor:  Metamorfoză electorală: „Când ajunge la votare / PopulaÅ£ia, se pare, / Se transformă-n întregime / Într-un soi de populime.”;  Românul e frate cu codrul: „Pe moÅŸia strămoÅŸească, / FraÅ£i de cruce-n vremuri dure: / Codrul, să mi-l răcorească; / Iar românu’, doar să-l fure.”;  Tunelul aerodinamic: „Am rămas stupefiat / Când în cursa de Pocreaca, / Un tunel mi-a aspirat / Portofelul ÅŸi cu geaca.”; Alegeri mioritice: „Deci la urne a venit, / Åži la vot s-a-nghesuit / Tipicul electorat: / Cetăţeanul turmentat.”; Descoperire istorică la Å¢iglina: „Într-un mall de la Å¢iglina, / Am găsit o raritate, / Pot să zic „antichitate” - / Nu era făcută-n China.”

 

După lectura acestui  volum de 300 de pagini,  toate grupate pe 18 capitole, am avut senzaÅ£ia că am  în faţă o formă de teatru descompus, explicat în forma celui care l-a inventat, Matei ViÅŸniec: „modulele textuale seamănă cu cărÅ£ile de joc, în sensul că au valoare ÅŸi luate separat ÅŸi incluse într-o combinaÅ£ie”. Dacă ceilalÅ£i epigramiÅŸti îÅŸi alcătuiesc o lume de indivizi în relaÅ£ie cu inadecvările lor, la Sorin Finchelstein  aceÅŸtia sunt localizaÅ£i în timp ÅŸi spaÅ£iu, dând cărÅ£ii ÅŸi valoare de eseu. Pe textul acestei cărÅ£i se poate face istorie asociată cu sociologie ÅŸi psihologie. (GEORGICÄ‚ MANOLE)

 

Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole)

 

PROBLEMA PROSTULUI

Nu-l acuză nimeni pe nedrept,

Căci au zis şi minţile mai treze:

Prostul are câte-un gând deÅŸtept,

Dar nu are cap ca să-l păstreze… (GHEORGHE BÂLICI)

 

 

AMINTIRI DIN CLASELE PRIMARE

Pricepi cu o matură conştiinţă

Că, supărând pe dascălul iubit,

Te-a tras de urechiuşe spre ştiinţă

Sau, pur ÅŸi simplu, Å£i le-a mai lungit…(GHEORGHE BÂLICI)

 

DEFETISM AUTOHTON

Atât de multe,-oriunde azi te duci,

Sunt de făcut la noi degrabă,

Încât nu-È›i vine nici să te apuci

De treabă! (MIHAI HAIVAS)

 

ROMÂNIA ȘI PARTENERII DIN U.E.

Deși nu prea am meritat

 

În U.E.,totuÈ™i, ne-au băgat,

Iar noi acum, lipsiți de stofă,

Adesea, îi „băgăm în cofă”. (MIHAI HAIVAS)

 

UNEI MĂICUȚE

C-un trup ce, în păcat te bagă,

Sfidând cutuma, cu iertare,

Mi-a demonstrat o noapte-ntreagă

Că nici un Dumnezeu nu are! (MIHAI HAIVAS)

 

LA ÅžCOALA SANITARÄ‚

Se întreabă-o absolventă,

Vorbele i le citez:

Când voi fi eu asistentă

Trebuie să şi lucrez? (VASILE LARCO)

 

 

PROVERBIALÄ‚

Bani vor fi, ne spun părinţii,

Fără să dea curs sudalmei,

Numai când „sudoarea minÅ£ii”

S-o-ntâlni cu cea a palmei. (VASILE LARCO)

 

IUBITELOR DE ALTĂDATĂ

Iubitele de altădată

Trăiau momente de suspans,

Că le făceam câte-un avans

Şi-apoi plecam s-o facem lată! (GRIGORE COTUL)

 

BREAKING NEWS

Dacă ştiţi femeie care

N-are parte de iubit,

Am primit o veste mare:

Cristi Borcea a ieÅŸit! (GRIGORE COTUL)

 

 

EVALUARE   

Dragii mei parlamentari

Cer salarii și mai mari;

Dacă nu e competență,

Sporu-i pentru impotență! (ION DIVIZA)

 

POST-REVELIONISTICÄ‚  

Zile-n È™ir am stat la masă –

Am o mutră de coșmar;

Gata! Vreau s-arunc din casă

Și oglindă, È™i cântar!... (ION DIVIZA)

 

DIN ROSTIREA EUROPARLAMENTARÄ‚

Drumuri bune, căi ferate,

Porturi mari, aeropoarte,

Nu-s eÅŸece nici succesuri

Sunt doar câteva proiecturi. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

 

S-AU FURAT FOCOASE DINTR-UN TREN

Pe CFR poţi chiar să mori

Åži teama-i mare, cu dreptate!

Că-n gări sunt mii de pocnitori

Cu focoasele montate! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

TRANSPLANT DE CORP

De-ar fi să mi-l schimbaÅ£i vreodată –

Pe ăsta nu mai sunt stăpân –

Să nu îmi puneÅ£i trup de fată,

C-aÅŸ sta mereu cu mâna-n sân. (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

MIGRAÅ¢IE ÎNTRE AREALE

S-au schimbat tiparele –

 

Rar mai vezi vreuna-n sat;

Necuvântătoarele

Astăzi grohăie-n Senat. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

LEGEA CERERII ÅžI OFERTEI

RelaÅ£ii neavând, nici pile,

Făcu o cerere Vasile;

Dar rezolvarea e incertă,

Căci n-a făcut şi o ofertă. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

PROIECT LEGISLATIV

ToÅ£i doctoranzii au înaintat

Un act, solicitând imperios,

Să li se dea un spor de plagiat…

Căci e un procedeu periculos! (VALENTIN DAVID)

 

 

VICEVERSA

Se poartă diferit, primind un post

Åži când sunt lăudaÅ£i conjunctural:

Un om inteligent se simte prost,

Iar prostul simte că e genial. (VALENTIN DAVID)

 

REFORMA PENSIILOR 

Pensie s-avem conformă

Se opun de la partid,

Spun că pentr-așa reformă

Ne mai trebuie Covid! (GEORGE EFTIMIE)

 

ALTE VREMURI    

Vremurile-s grele dar spre viitor

Fetele aspiră È™i-n înghesuială

Caută pe-acela care-n dormitor

 

Le-mplinește visul... de căpătuială! (GEORGE EFTIMIE)

 

DÄ‚INUIRE  

Am traversat civilizații

De piatră,  bronz È™i fier ca semn

C-am fost și noi ceva-ntre nații,

Nu capete ca azi... de lemn! (GEORGE EFTIMIE)

      

CHIRURGUL   

Când ai bani  e omul care

Taie, coase, oblojește,

Dar cu-acela care n-are

Se comportă... omenește! (GEORGE EFTIMIE)

 

LA MEDICUL DE FAMILIE

 

- Doamnă doctor, vă e bine?

C-aţi dorit să mă testaţi,

AÅ£i pus mâinile pe mine

Şi-aţi uitat să le luaţi! (VASILE MANOLE)

 

MEDICII ÅžI PACIENÅ¢II

Prin a lor tenacitate

Åži metode iscusite,

Luptă pentru sănătate,

Dar la preţuri diferite. (VASILE MANOLE)

 

DEFINIÅ¢II ÎN Y: Yesmann

Umilul din È›ara în care

Se întrevede un lucru ciudat;

E omul ca… semn de mirare

Supus adesea și des plecat! (GHEORGHE GURĂU)

 

 

DEFINIÅ¢II ÎN Y: Yoghistul

Sportiv exprimat în tăcere

Mișcări execută pe-afară;

Și totul din pură plăcere…

Atunci când te trage… pe sfoară! (GHEORGHE GURÄ‚U)

 

DEFINIÅ¢II ÎN Y: York-ul

E-o rasă de porc mai aparte

Ce-aminte ne-aduce de… yankei

E porcul ce scoate o carte

S-o dea apoi în dar dumneaei! (GHEORGHE GURÄ‚U)

 

DEFINIÅ¢II ÎN Y: Yenii

Într-o È›ară-a soarelui răsare

 

E plătit la cei salariați;

Ei nu vor salariu-a fi mai mare…

Că oricum ei sunt cei mai bogați! (GHEORGHE GURĂU)

 

BUCURIE

-Poza soţiei e grozavă.

-Nu cumva îmi spui o snoavă?

-Părerea mea este concisă,

Ai prins-o cu gura închisă. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

STARE DE URGENŢĂ 

Mă simt de parc-aş fi bolnav,

Gesturile-mi sunt labile,

Pe zi ce trece e mai grav.

N-am băut de patru zile. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

 

LA RENOVAREA  VILEI

Proprietarul speriat

S-a aruncat pe geam, procletul,

Când meÅŸterii l-au anunÅ£at

Că mâine va sosi parchetul. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

DISCUTABILA GENEZÄ‚

Românului i-ai luat o coastă

Doamne, ca să-i faci nevastă;

Turcului, prin alt sistem,

Dintr-o coastă un harem! (GIREL BARBU)

 

TRANSFER

Când trăiam în dictatură

Aveam păianjeni la gură,

Iar acum în libertate

S-au mutat în altă parte… (GIREL BARBU)

 

 

CONSECVENŢĂ

Practicile medicale

Nu s-au schimbat nici un pic;

Consultaţia-n spitale,

Începe tot de la… plic! (MAX OPAIÅ¢)

 

UNOR FALSE VEDETE

Vedetele la concert,

Ies pe scenă mai mult goale;

Mai remarc un lucru cert:

Au talent cam câte Å£oale! (MAX OPAIÅ¢)

 

DEMOCRAÅ¢IE

S-a-mpânzit Å£ara de clanuri,

Interlopii strâng în cleÅŸte

Pe datornici, iar la hanuri

Nici o masă fără…”peÅŸte”! (MAX OPAIÅ¢)

 

 

UNUI ZGÂRCIT

Econom peste măsură

Banii îi cheltuieÅŸte rar,

Pentru că nu se îndură,

C-are „arici” la buzunar! (MAX OPAIÅ¢)

 

O VĂDUVĂ LA VACCINARE
 - Nu vei suferi, să È™tii,
Bag numai o È›âră acu’;
- AÈ™a-mi zicea È™i săracu’,
Și-am făcut cinșpe copii. (DUMITRU BUJDOIU)

 

LA MEDIC
- Doctore, când dorm pe spate,
Fac pișu la ora șapte;
- E perfect, așa e-n soft!

- Dar eu mă trezesc la...opt. (DUMITRU BUJDOIU)
 

 

PUIUL FERICIT
Îl găseÈ™ti nestingherit,
Tăiat, gata de prăjire;
Îl iei, cam nedumerit,
Asta-nseamnă fericire? (DUMITRU BUJDOIU)

ACCEPT TOTAL
Unii spun c-așa e viața,
Cu lesbiene și gay;
Amanta fuge cu soața,
Tu pleci cu amantul ei. (DUMITRU BUJDOIU)
 

DOMNULUI SĂLCUȚAN
L-am întrebat È™-altă dată,
Cum găsesc “Nigrimiada”,
S-a vândut? Și care-i sfada?
O iau și...epuizată. (DUMITRU BUJDOIU)

 

CU PAÅžI DE MELC  

 

Vaccinarea în UE

Ca un pas de limax e.

C-un asemenea tempou

Vom intra și-n Anul Nou. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

STAT ÎN STAT?     

Statu',-n șoc, de-un pai se-agață:

El chiar pensiile le-ngheață.

Metrorex-ul, stat în stat,

Lefurile și le-a umflat. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

PANDEMIA-I TOT UN FEL DE RÄ‚ZBOI   

Medicii nu vaccinează:

Pentru risc cer sporuri noi.

Dar soldații dezertează

 

Sau se luptă în război? (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)

 

O CHELNERIŢĂ LA APELE ROMÂNE       

Dacă-n alte state-o țesătoare

Poate fi ministru al culturii,

Cam de ce un chelner oarecare

N-ar fi È™ef în calea viiturii? (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)  

 

LA SCHIAT LA PÄ‚LTINIÅž   

Prezidentul când schiază,

Toți schiorii hibernează.

Dispoziția i-i calmă

Că nu-l ia nici o sudalmă. (LERU CICOARE)

 

 

HORECA ÎNCEARCÄ‚ SÄ‚-ÅžI SCOATÄ‚ PÂRLEALA   

Birtul scoate zece piei

Pentru sumele pierdute:

PoÈ›i mânca de zece lei,

Dar plătești minim trei sute. (LERU CICOARE)

 

MINCIUNA CRASÄ‚ PRIVIND

ÎNCÄ‚LZIREA ÎN BUCUREÅžTI   

PacienÈ›ii mor de cald în mască,

Cască-n casă mâÈ›ele de cald...

Când i-auzi cum mint făr' să clipească,

Nu-i deplângi să-i vezi chiar pe scafald. (LERU CICOARE)

 

 

CE LI-I FOCUL, CE-I COVID-ul?

Zice-un manager -ntr-o doară,

Pus ca membru de partid:

Au pierit ei arși de pară,

Dar puteau și de COVID. (LERU CICOARE)

 

HUZUR FÄ‚RÄ‚ CUSUR   

Ne ard morÈ›ii, o, Doamne, de vii în spitale

Și viaÈ›a, din lipsă de leacuri, a bunilor picură: „Pic!”

Mai-marii destinelor noastre schiază pe pârtii la vale

Ori stau la taclale, că-n stat nu se-ntâmplă nimic. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)

 

 

INCINERARE PE GRATIS     

Se È›in bolnavii dârz de capul sforii,

Dar sunt satrapi ce-ntreabă criminal:

La ce să-i ardeÈ›i morÈ›i în crematorii,

Când pot de vii să ardă în spital? (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)

 

VINOVAÅ¢I – PACIENÅ¢II   

ÎÈ™i cântă osanale salvatorii:

Veniți la timp. Curentu-nchis. Incendiul stins.

Au ars vreo opt bolnavi? Ce mama ciorii

Au stat culcați? Făcut'-o-au dinadins? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

 

QUOUSQUE  TANDEM?    

„Colectiv”, Siutghol È™i Apuseni,

Piatra-NeamÈ›, GiuleÈ™ti È™i „Matei BalÈ™”...

Vom mai tolera, letragici pământeni,

CâÈ›i în È›ară morÈ›i de vii È™i arÈ™i? (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)

 

CU ATACUL STĂM BINE,

DAR CU LEGITIMA APÄ‚RARE?  

Tipi ce n-au a ști de lege

Sar cu pari, cu pietre, fiare.

Polițiștii n-au ciomege

În legitimă-apărare. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)   

 

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Valeriu Iftime i-a promis "război" Farului la debutul lui Ianis Zicu! Ce a spus despre Gică Hagi: "E greu"!

astăzi, 18:00

Valeriu Iftime: "Chiar cred că pot să câÈ™tig" Valeriu Iftime nu vrea să mai aibă emoÈ›ii în actualul sezon È™i îÈ™i propune să înceapă cu dreptul împo...

Lecții de autoapărare: Jandarmii botoșăneni, prezenți în Tabăra de la Agafton! ( Foto,Video)

astăzi, 17:00

În această după-amiază, cei aproximativ 130 de participanÈ›i la cea de-a doua serie a Programului de Tabere ARC 2025, desfăşurat la Centrul de Agrement ,,Codrii de Aramă" Agafton, au ...

Reforma pensiilor speciale: Vârsta de pensionare ar putea crește la 65 de ani!

astăzi, 15:35

Ministrul Muncii, Florin Manole, a anunÈ›at că este în pregătire un proiect de lege privind pensiile speciale, care va include creÈ™terea vârstei de pensionare. „Vom avea o creÈ...