Loc de dat cu…EPIGRAMA (131)

Loc de dat cu…EPIGRAMA (131)

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Cineva spunea că poezia este patria omenirii.  Total de acord, dar când e vorba de epigramă, aceasta este patria românilor, oriunde s-ar afla aceştia.  Fac această afirmaţie gândindu-mă şi la Sorin Finchelstein, născut la Botoşani pe 9 mai 1948, absolvent de electroenergetică, şi care, trecând prin Iaşi şi Bucureşti, a ajuns în Toronto. Acolo n-a putut uita  mirifica lume românească sau spectaculosul grai al locului naşterii. Epigramele   sale  nu conduc spre excelenţă  doar prin respectarea cerinţelor prozodice, ci şi prin respectarea unui principiu finchelsteinian de la care nu se abate: înrădăcinarea într-o realitate sociologică, psihologică şi filozofică  pur românească. Citindu-l pe Sorin Finchelstein sunt tot mai convins că epigramist nu e acela care aleargă după poantă, ci acela după care aleargă poanta.

Volumul lui  Sorin Finchelstein, „Epigrame incendiare” (Toronto, 2019, prefaţa: George Corbu, cuvânt înainte: autorul),  pune la treabă o spontaneitate umoristică  dirijată pe istoria unui spaţiu pe care Eugen Uricaru l-a denumit Vladia. În caracterizarea lui Adrian Dinu Rachieru, Vladia este acea ţară  în care m-am născut şi eu şi Sorin Finchelstein, una „gravidă de istorie”, „răsfrântă într-un trecut inventat şi protejată de un contur aburos” şi unde „poezia lucrurilor se scaldă într-o lumină crepusculară”. Cu toate acestea, Sorin Finchelstein scrie o epigramă din care se vede clar că, deşi trăitor în Canada, îşi asumă  Vladia naşterii sale cu păcatele ei cu tot şi de unde transpare suferinţa unuia care trăieşte sub povara „metaforei celui sfâşiat între două cămile” (dacă nu cumva între trei) pe care cu atâta of a enunţat-o George Uscătescu, stabilit la Madrid: „Noi, cei din diaspora, suntem sfâşiaţi între două cămile. Nu aparţinem pe de-a-ntregul nici culturii ţării în care trăim şi ne-am integrat, nici celei de unde am venit, în care ne-am născut şi ne-am format intelectualiceşte”. Acesta este şi principalul motiv pentru care  textul volumului în discuţie nu este numai unul de epigrame ci are şi textura unui eseu, remarcându-se trei elemente definitorii ale epigramelormarca Finchelstein,  acestea devenind material de reflexie, motivaţie de viaţă şi suport existenţial: „Stihuri mai şugubeţe, / În voroave îndrăzneţe, / Unora să dea poveţe, / Iar pe alţii să-i dezveţe / (Chiar de-or face feţe feţe).

Sorin Finchelstein dă epigramei o dimensiune temporală apelând la momente originale de hedonism susţinute de  o formă jucăuşă de umor. Ironia, adesea cultivată cu mici răutăţi şi transformată într-un umor asumat, ajutată  când de un limbaj luat direct de la „rădăcina bradului”, când  din intelectualii acestei ţări,  este de bun gust: Epoca fierului: „Omul epocii – se zice / Ocheşel de fel, ferice - / Colinda perechi-perechi / Extrăgând din curţi fier vechi.”;  M-a făcut mama… cu ştiinţă: „Cu sânge dac şi adeneu roman / Amestecate – nu în eprubetă, / Ci-n tufele din sudica Drobetă - / Aşa începe neamul de oltean.”; Cel ungurean şi cu cel vrâncean…: „Conflictul – musai să aflaţi - / A răbufnit, chiar violent, / Fiind  ce doi exasperaţi / De-al moldoveanului „acşent”.”; Grigore Ureche şi breasla: „Confraţii cronicari râdeau, / Şi pe la colţuri cleveteau, / Zicând de cronica lui veche / Că-i scrisă după – hm! – ureche.”; Carol I: „Tot iscodirăm prin cotloane, / Să punem peste ţară cneaz, / Şi l-am adus din ţări germane, / Precum Merţane-aducem azi.”; Ora exactă în 1945: „Un român de la Săcele / Zice unui rus cu stea: / „Cât e ceasu’ la mata?” / „Cât e…care dintre ele?”;  În două luntri: „În geografia nouă, / Prutul nostru moldovan / Curge-n planul riveran, / Şi despică limba-n două.” etc.

Istoria spaţiului  a cărui denumire am împrumutat-o de la Eugen Uricaru se continuă cu epoca ceauşistă de la începuturi până la sfârșit, pe care autorul o denumeşte „a lui ceaşcă”,  sub titlul „Douăzeci de ani lumină, / Lumânarea să te ţină”.  Epigrama este transformată într-un veritabil drum prin memorie,  cu scopul de a ieşi din sine, pentru a o raporta febril la o poantă potrivită  realităţilor timpului: Ceaşcă invidios pe Dej: „Lesne îi mai fu lu’ Dej / Să lucreze la Canal - / Din Regat, Banat, Ardeal, / Mai „erea” de-adus burgheji!”; Din miracolele lui Ceaşcă: „Cu doar cinci pâini şi niscai peşte, / Isus mulţimea o hrăneşte: / Iar Ceaşcă ditai naţiune / O satură din raţie.”; Din misterele Revoluţiei: „Am aflat – drept, mai apoi - / Cine-a tras atunci în noi / De pe marele ecran: / Comisarul Moldovan.”; „Victoraş, ai grijă de copii…”: „Generalul cel ghipsat  / Şi cu stele galonat, / Pentru treizeci de arginţi / S-a-ngrijit şi de părinţi.”.

Având siguranţa  că epigramistul este înainte de toate şi conştiinţa mai bună a românimii, dar şi dominat de un sentiment al responsabilităţii morale, Sorin Finchelstein se ocupă şi de etapa marilor harababuri, cea urmată Revoluţiei (sau Loviluţiei, cum o mai denumeşte autorul), accentul punându-se pe conştiinţa socială a românilor:  Metamorfoză electorală: „Când ajunge la votare / Populaţia, se pare, / Se transformă-n întregime / Într-un soi de populime.”;  Românul e frate cu codrul: „Pe moşia strămoşească, / Fraţi de cruce-n vremuri dure: / Codrul, să mi-l răcorească; / Iar românu’, doar să-l fure.”;  Tunelul aerodinamic: „Am rămas stupefiat / Când în cursa de Pocreaca, / Un tunel mi-a aspirat / Portofelul şi cu geaca.”; Alegeri mioritice: „Deci la urne a venit, / Şi la vot s-a-nghesuit / Tipicul electorat: / Cetăţeanul turmentat.”; Descoperire istorică la Ţiglina: „Într-un mall de la Ţiglina, / Am găsit o raritate, / Pot să zic „antichitate” - / Nu era făcută-n China.”

După lectura acestui  volum de 300 de pagini,  toate grupate pe 18 capitole, am avut senzaţia că am  în faţă o formă de teatru descompus, explicat în forma celui care l-a inventat, Matei Vişniec: „modulele textuale seamănă cu cărţile de joc, în sensul că au valoare şi luate separat şi incluse într-o combinaţie”. Dacă ceilalţi epigramişti îşi alcătuiesc o lume de indivizi în relaţie cu inadecvările lor, la Sorin Finchelstein  aceştia sunt localizaţi în timp şi spaţiu, dând cărţii şi valoare de eseu. Pe textul acestei cărţi se poate face istorie asociată cu sociologie şi psihologie. (GEORGICĂ MANOLE)

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole)

 

PROBLEMA PROSTULUI

Nu-l acuză nimeni pe nedrept,

Căci au zis şi minţile mai treze:

Prostul are câte-un gând deştept,

Dar nu are cap ca să-l păstreze… (GHEORGHE BÂLICI)

 

AMINTIRI DIN CLASELE PRIMARE

Pricepi cu o matură conştiinţă

Că, supărând pe dascălul iubit,

Te-a tras de urechiuşe spre ştiinţă

Sau, pur şi simplu, ţi le-a mai lungit…(GHEORGHE BÂLICI)

 

DEFETISM AUTOHTON

Atât de multe,-oriunde azi te duci,

Sunt de făcut la noi degrabă,

Încât nu-ți vine nici să te apuci

De treabă! (MIHAI HAIVAS)

 

ROMÂNIA ȘI PARTENERII DIN U.E.

Deși nu prea am meritat

În U.E.,totuși, ne-au băgat,

Iar noi acum, lipsiți de stofă,

Adesea, îi „băgăm în cofă”. (MIHAI HAIVAS)

 

UNEI MĂICUȚE

C-un trup ce, în păcat te bagă,

Sfidând cutuma, cu iertare,

Mi-a demonstrat o noapte-ntreagă

Că nici un Dumnezeu nu are! (MIHAI HAIVAS)

 

LA ŞCOALA SANITARĂ

Se întreabă-o absolventă,

Vorbele i le citez:

Când voi fi eu asistentă

Trebuie să şi lucrez? (VASILE LARCO)

 

PROVERBIALĂ

Bani vor fi, ne spun părinţii,

Fără să dea curs sudalmei,

Numai când „sudoarea minţii”

S-o-ntâlni cu cea a palmei. (VASILE LARCO)

 

IUBITELOR DE ALTĂDATĂ

Iubitele de altădată

Trăiau momente de suspans,

Că le făceam câte-un avans

Şi-apoi plecam s-o facem lată! (GRIGORE COTUL)

 

BREAKING NEWS

Dacă ştiţi femeie care

N-are parte de iubit,

Am primit o veste mare:

Cristi Borcea a ieşit! (GRIGORE COTUL)

 

EVALUARE   

Dragii mei parlamentari

Cer salarii și mai mari;

Dacă nu e competență,

Sporu-i pentru impotență! (ION DIVIZA)

 

POST-REVELIONISTICĂ  

Zile-n șir am stat la masă –

Am o mutră de coșmar;

Gata! Vreau s-arunc din casă

Și oglindă, și cântar!... (ION DIVIZA)

 

DIN ROSTIREA EUROPARLAMENTARĂ

Drumuri bune, căi ferate,

Porturi mari, aeropoarte,

Nu-s eşece nici succesuri

Sunt doar câteva proiecturi. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

S-AU FURAT FOCOASE DINTR-UN TREN

Pe CFR poţi chiar să mori

Şi teama-i mare, cu dreptate!

Că-n gări sunt mii de pocnitori

Cu focoasele montate! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

TRANSPLANT DE CORP

De-ar fi să mi-l schimbaţi vreodată –

Pe ăsta nu mai sunt stăpân –

Să nu îmi puneţi trup de fată,

C-aş sta mereu cu mâna-n sân. (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

MIGRAŢIE ÎNTRE AREALE

S-au schimbat tiparele –

Rar mai vezi vreuna-n sat;

Necuvântătoarele

Astăzi grohăie-n Senat. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

LEGEA CERERII ŞI OFERTEI

Relaţii neavând, nici pile,

Făcu o cerere Vasile;

Dar rezolvarea e incertă,

Căci n-a făcut şi o ofertă. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

PROIECT LEGISLATIV

Toţi doctoranzii au înaintat

Un act, solicitând imperios,

Să li se dea un spor de plagiat…

Căci e un procedeu periculos! (VALENTIN DAVID)

 

VICEVERSA

Se poartă diferit, primind un post

Şi când sunt lăudaţi conjunctural:

Un om inteligent se simte prost,

Iar prostul simte că e genial. (VALENTIN DAVID)

 

REFORMA PENSIILOR 

Pensie s-avem conformă

Se opun de la partid,

Spun că pentr-așa reformă

Ne mai trebuie Covid! (GEORGE EFTIMIE)

 

ALTE VREMURI    

Vremurile-s grele dar spre viitor

Fetele aspiră și-n înghesuială

Caută pe-acela care-n dormitor

Le-mplinește visul... de căpătuială! (GEORGE EFTIMIE)

 

DĂINUIRE  

Am traversat civilizații

De piatră,  bronz și fier ca semn

C-am fost și noi ceva-ntre nații,

Nu capete ca azi... de lemn! (GEORGE EFTIMIE)

      

CHIRURGUL   

Când ai bani  e omul care

Taie, coase, oblojește,

Dar cu-acela care n-are

Se comportă... omenește! (GEORGE EFTIMIE)

 

LA MEDICUL DE FAMILIE

- Doamnă doctor, vă e bine?

C-aţi dorit să mă testaţi,

Aţi pus mâinile pe mine

Şi-aţi uitat să le luaţi! (VASILE MANOLE)

 

MEDICII ŞI PACIENŢII

Prin a lor tenacitate

Şi metode iscusite,

Luptă pentru sănătate,

Dar la preţuri diferite. (VASILE MANOLE)

 

DEFINIŢII ÎN Y: Yesmann

Umilul din țara în care

Se întrevede un lucru ciudat;

E omul ca… semn de mirare

Supus adesea și des plecat! (GHEORGHE GURĂU)

 

DEFINIŢII ÎN Y: Yoghistul

Sportiv exprimat în tăcere

Mișcări execută pe-afară;

Și totul din pură plăcere…

Atunci când te trage… pe sfoară! (GHEORGHE GURĂU)

 

DEFINIŢII ÎN Y: York-ul

E-o rasă de porc mai aparte

Ce-aminte ne-aduce de… yankei

E porcul ce scoate o carte

S-o dea apoi în dar dumneaei! (GHEORGHE GURĂU)

 

DEFINIŢII ÎN Y: Yenii

Într-o țară-a soarelui răsare

E plătit la cei salariați;

Ei nu vor salariu-a fi mai mare…

Că oricum ei sunt cei mai bogați! (GHEORGHE GURĂU)

 

BUCURIE

-Poza soţiei e grozavă.

-Nu cumva îmi spui o snoavă?

-Părerea mea este concisă,

Ai prins-o cu gura închisă. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

STARE DE URGENŢĂ 

Mă simt de parc-aş fi bolnav,

Gesturile-mi sunt labile,

Pe zi ce trece e mai grav.

N-am băut de patru zile. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

LA RENOVAREA  VILEI

Proprietarul speriat

S-a aruncat pe geam, procletul,

Când meşterii l-au anunţat

Că mâine va sosi parchetul. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

DISCUTABILA GENEZĂ

Românului i-ai luat o coastă

Doamne, ca să-i faci nevastă;

Turcului, prin alt sistem,

Dintr-o coastă un harem! (GIREL BARBU)

 

TRANSFER

Când trăiam în dictatură

Aveam păianjeni la gură,

Iar acum în libertate

S-au mutat în altă parte… (GIREL BARBU)

 

CONSECVENŢĂ

Practicile medicale

Nu s-au schimbat nici un pic;

Consultaţia-n spitale,

Începe tot de la… plic! (MAX OPAIŢ)

 

UNOR FALSE VEDETE

Vedetele la concert,

Ies pe scenă mai mult goale;

Mai remarc un lucru cert:

Au talent cam câte ţoale! (MAX OPAIŢ)

 

DEMOCRAŢIE

S-a-mpânzit ţara de clanuri,

Interlopii strâng în cleşte

Pe datornici, iar la hanuri

Nici o masă fără…”peşte”! (MAX OPAIŢ)

 

UNUI ZGÂRCIT

Econom peste măsură

Banii îi cheltuieşte rar,

Pentru că nu se îndură,

C-are „arici” la buzunar! (MAX OPAIŢ)

 

O VĂDUVĂ LA VACCINARE
 - Nu vei suferi, să știi,
Bag numai o țâră acu’;
- Așa-mi zicea și săracu’,
Și-am făcut cinșpe copii. (DUMITRU BUJDOIU)

 

LA MEDIC
- Doctore, când dorm pe spate,
Fac pișu la ora șapte;
- E perfect, așa e-n soft!

- Dar eu mă trezesc la...opt. (DUMITRU BUJDOIU)
 

PUIUL FERICIT
Îl găsești nestingherit,
Tăiat, gata de prăjire;
Îl iei, cam nedumerit,
Asta-nseamnă fericire? (DUMITRU BUJDOIU)

ACCEPT TOTAL
Unii spun c-așa e viața,
Cu lesbiene și gay;
Amanta fuge cu soața,
Tu pleci cu amantul ei. (DUMITRU BUJDOIU)
 

DOMNULUI SĂLCUȚAN
L-am întrebat ș-altă dată,
Cum găsesc “Nigrimiada”,
S-a vândut? Și care-i sfada?
O iau și...epuizată. (DUMITRU BUJDOIU)

 

CU PAŞI DE MELC  

Vaccinarea în UE

Ca un pas de limax e.

C-un asemenea tempou

Vom intra și-n Anul Nou. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

STAT ÎN STAT?     

Statu',-n șoc, de-un pai se-agață:

El chiar pensiile le-ngheață.

Metrorex-ul, stat în stat,

Lefurile și le-a umflat. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

PANDEMIA-I TOT UN FEL DE RĂZBOI   

Medicii nu vaccinează:

Pentru risc cer sporuri noi.

Dar soldații dezertează

Sau se luptă în război? (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

O CHELNERIŢĂ LA APELE ROMÂNE       

Dacă-n alte state-o țesătoare

Poate fi ministru al culturii,

Cam de ce un chelner oarecare

N-ar fi șef în calea viiturii? (NICOLAE MĂTCAŞ)  

 

LA SCHIAT LA PĂLTINIŞ   

Prezidentul când schiază,

Toți schiorii hibernează.

Dispoziția i-i calmă

Că nu-l ia nici o sudalmă. (LERU CICOARE)

 

HORECA ÎNCEARCĂ SĂ-ŞI SCOATĂ PÂRLEALA   

Birtul scoate zece piei

Pentru sumele pierdute:

Poți mânca de zece lei,

Dar plătești minim trei sute. (LERU CICOARE)

 

MINCIUNA CRASĂ PRIVIND

ÎNCĂLZIREA ÎN BUCUREŞTI   

Pacienții mor de cald în mască,

Cască-n casă mâțele de cald...

Când i-auzi cum mint făr' să clipească,

Nu-i deplângi să-i vezi chiar pe scafald. (LERU CICOARE)

 

CE LI-I FOCUL, CE-I COVID-ul?

Zice-un manager -ntr-o doară,

Pus ca membru de partid:

Au pierit ei arși de pară,

Dar puteau și de COVID. (LERU CICOARE)

 

HUZUR FĂRĂ CUSUR   

Ne ard morții, o, Doamne, de vii în spitale

Și viața, din lipsă de leacuri, a bunilor picură: „Pic!”

Mai-marii destinelor noastre schiază pe pârtii la vale

Ori stau la taclale, că-n stat nu se-ntâmplă nimic. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

INCINERARE PE GRATIS     

Se țin bolnavii dârz de capul sforii,

Dar sunt satrapi ce-ntreabă criminal:

La ce să-i ardeți morți în crematorii,

Când pot de vii să ardă în spital? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

VINOVAŢI – PACIENŢII   

Își cântă osanale salvatorii:

Veniți la timp. Curentu-nchis. Incendiul stins.

Au ars vreo opt bolnavi? Ce mama ciorii

Au stat culcați? Făcut'-o-au dinadins? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

QUOUSQUE  TANDEM?    

„Colectiv”, Siutghol și Apuseni,

Piatra-Neamț, Giulești și „Matei Balș”...

Vom mai tolera, letragici pământeni,

Câți în țară morți de vii și arși? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

CU ATACUL STĂM BINE,

DAR CU LEGITIMA APĂRARE?  

Tipi ce n-au a ști de lege

Sar cu pari, cu pietre, fiare.

Polițiștii n-au ciomege

În legitimă-apărare. (NICOLAE CRIHĂNEANU)   

 

Spune-ne opinia ta

Articole similare

Loc de dat cu…EPIGRAMA (132)

Duminică, 14 Februarie 2021
767

Loc de dat cu… EPIGRAMA (XLVII)

Duminică, 30 Iunie 2019
6896

Loc de dat cu… EPIGRAMA (XLVI)

Duminică, 23 Iunie 2019
5817

Loc de dat cu… EPIGRAMA (XLV)

Duminică, 16 Iunie 2019
2566

Loc de dat cu… EPIGRAMA (XLIV)

Duminică, 9 Iunie 2019
1609

Loc de dat cu… EPIGRAMA (XLIII)

Duminică, 2 Iunie 2019
1794

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Sărbătoarea Paștelui ortodox ne-ar putea aduce două zile fără restricții

Sâmbătă, 10 Aprilie 2021
132

Această informație se regăsește în actul normativ pe care guvernanții l-au semnat în această săptămână.Ambiguitatea de interpretare pornește de la articolul 2. Alin. 6:...

Sute de copaci plantați pe un versant afectat de alunecări de teren de la Mănăstirea Agafton

Sâmbătă, 10 Aprilie 2021
107

Consiliul Județean, Direcția Silvică, Comisariatul Județean al Gărzii de Mediu, Garda Forestieră și Consiliul Județean al Elevilor au răspuns pozitiv la solicitarea maicilor de la Mănăstire...

Incendiu la Ungureni stins de pompierii din Săveni

Sâmbătă, 10 Aprilie 2021
255

Efectul termic sau o scânteie pot provoca incendii în doar o clipă. Dacă podul este plin de materiale combustibile care întrețin arderea și favorizează propagarea flăcărilor, ...