Am în bibliotecă o carte foarte importantă pentru domeniul pe care l-a avut în vedere: „Antologia epigramei româneşti” (autori: A. C. Calotescu-Neicu şi N. Crevedia, un studiu introductiv al autorilor, portrete de Neagu Rădulescu, Editura „Cartea Românească”, Bucureşti, 1933). Este o cartea citată adesea în bibliografiile celor care s-au avântat în delicata preocupare de a alcătui antologii de epigrame. Despre carte s-au scris pagini întregi de-a lungul timpului, acesta fiind şi motivul pentru care nu o voi face aici. Chiar şi aşa, două aspecte trebuie evidenţiate: 1. numele celor 27 de epigramişti prezenţi: Antioh Cantemir, A. C. Cuza, D. Teleor, Giordano, Nigrim, Toma Florescu, Cincinat Pavelescu, Radu D. Rosetti, Sofronie Ivanovici, I. Ionescu-Quintus, Cridim, I. Niculescu-Chic, I. Gr. Perieţeanu, Const. Rîuleţ, Vero, I. C. Popescu-Polyclet, M. Ar. Dan, A. C. Calotescu-Neicu, Ion I. Pavelescu, F. Lobodă, T. Măinescu, V. Ionescu-Faur, George Voievidca, Al. O. Teodoreanu, Aurelian Păunescu, M. Crevedia şi Mircea Pavelescu; 2. introducerea este destul de consistentă (35 de pagini) şi se bazează pe o solidă documentare. Aici este definită epigrama, noi reţinând o definiţie a madrigalului: „Madrigalul e un catren, ca să zicem aşa, de onoare, ce se depune ca un omagiu la adresa cuiva. E de natură esenţial lirică şi chiar când încearcă să-nţepe, ghimpii aluziei, ai dojanei, rămân sub greutatea petalelor şi culorilor ce-i acoperă – tot parfumaţi. Madrigalul se adresează în general doamnelor…”.
Scopul scrierii acestor rânduri este acela de a-l prezenta pe unul dintre autorii lucrării în discuţie, A. C. Calotescu-Neicu. Reluăm schiţa biobibliografică de la pagina 161 a antologiei: „S-a născut în anul 1888 în Turcenii de Jos (jud. Gorj). A redactat revista „Vatra” împreună cu Ion Dongorozi şi C. Ş. Făgeţel. Opere tipărite: „Crucea dragostei” (schiţe şi povestiri, Editura „Flacăra”); „Epigrame” (Editura „Cartea Românească”). A tradus „Amintiri” (nuvele de Guy de Maupassant, Editura „Ramuri”). A colaborat la „Tribuna” din Arad, „Cosânzeana” din Orăştie, „Neamul Românesc”, „Flacăra”, „Ilustraţiunea”, „Ramuri”, „Arhivele Olteniei” etc.” Acestora se adaugă şi antologia realizată în colaborare cu N. Crevedia.
Alin Ion (pe newsletter, 18 februarie 2017), preluând informaţii dintr-o lucrare semnată de Vasile Boboceanu şi Alexandru Păsărin, adaugă despre A. C. Calotescu-Neicu: 1. “a fost, în acelaşi timp, unul dintre cei mai mari proprietari de terenuri şi producători agricoli din judeţul Gorj. Comuniştii i-au confiscat averea şi l-au întemniat”; 2. “a urmat o facultate umanistă din cadrul Universităţii Bucureşti. După ce s-a căsătorit, Alexandru Calotescu-Neicu s-a stabilit în comuna Izvoarele, unde, în mijlocul unei păduri, şi-a construit un frumos castel către drumul naţional care leagă localităţile Târgu Jiu şi Craiova”; 3. “pentru că era unul dintre cei mai mari proprietari de terenuri din Gorj şi, în acelaşi timp, un important producător agricol, Alexandru Calotescu-Neicu a subvenţionat financiar revistele „Ramuri“ şi „Arhivele Olteniei“; 4. “în noaptea de 2-3 martie 1949, când s-a trecut la lichidarea moşierimii de clasă socială, Alexandru Calotescu-Neicu, fără a se ţine seama că era un mare scriitor în viaţă, a fost ridicat de la locuinţa sa din Broşteni, comuna Izvoarele, întreaga avere confiscată, iar el şi întreaga sa familie au fost arestaţi şi întemniţaţi”.
Reţinem câteva epigrame semnate A. C. Calotescu-Neicu şi incluse în antologie:
UNUI MAGISTRAT EPIGRAMIST
De are spirit ori de n-are,
N-ar fi un lucru de mirat;
Căci domnul magistrat e-n stare
Să şi-l aducă… cu mandat.
UNUI PODGOREAN
Are vie nenea Luca
Şi bani mulţi i-aduce viţa;
Însă, mult mai mulţi i-aduce,
Spune lumea…cuconiţa.
UNEI CUCONIŢE
Ea-l iubeşte şi-l adoră
Şi-i-e drag şi scump bărbatul;
Numai ca să-l…menajeze
Îl mai schimbă şi cu altul!
ROMANUL „Trupul care îşi caută sufletul”,
al doamnei S. C., se vinde cu 60 de lei
Cititorii protestează
Pentru „Trupul” dumneaei;
Dânşii spun: pe criza asta,
Prea scump…cu 60 de lei.
MAESTRUL I. MINULESCU
a scris un nou volum de nuvele
fantastice: „Citiţi-le noaptea”
Ai zis: „Citiţi-le doar noaptea”,
Dar cititorii, buni, n-au vrut.
Ei le-au citit şi zi şi noapte,
Şi tot nimic n-au priceput.
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
DARURILE CREATORULUI (dactilic)
Astăzi, în lume, putem constata:
Doar la bărbați,EL minte le dete,
Iar la femei, chiar și tinere fete
Căi și tertipuri... spre a le-o fura! (MIHAI HAIVAS)
CRAI ÎN CĂDERE LIBERĂ (amfibrahic)
Cu tifla i-au dat „trufandalele”:
La conturi el nu mai accede
Și cum nu-l mai țin balamalele,
Nici ușă el nu se mai crede! (MIHAI HAIVAS)
NU PREA CREȘTINEASCĂ(anapestic)
Întâlnind o măicuță virgină,
Un călugăr, mereu se frământă
S-o convingă - cu ea stând la cină -
Cum chiar poate rămâne... o sfântă!(MIHAI HAIVAS)
EXTRAVAGANŢĂ
De când e iarba, frunza, omul,
Cad fructe dacă zgâlţâi pomul,
Pe unii dintre noi de-i scuturi
Te-ntâmpină un nor de fluturi. (VASILE LARCO)
NOUA ORDINE VLAHUŢIANĂ
Dorea prin rege, va să zică,
Minciuna-n lume să tot iasă,
Guvernul nu se mai complică:
Stă cu destui corupţi la masă. (VASILE LARCO)
SITUAŢIA ROMÂNULUI
Cum e azi, va fi şi mâine,
Sunt prea mulţi cu ochii rouă,
Căci salariul e de-o pâine,
Cheltuielile-s …de două. (VASILE LARCO)
FORMALITATE
Primind prin vot un nou mandat –
Ieşind de facto şi de jure(?) –
Alesul astăzi ne-a jurat;
De-acum poate să ne-njure. (PETRU-IOAN GÂRDA)
IMPOSIBILA (RE)CUMPĂRARE
Oricât în mine au băgat
Licori, tării de zeci de lei,
Eu n-am ajuns aşa de beat
Ca să votez din nou cu ei. (PETRU-IOAN GÂRDA)
BEŢIA DE CUVINTE A CANDIDAŢILOR
Ne`ncetat analizez
Când mă uit la candidaţi:
Eu cu care să votez
Dintre-atâţia…turmentaţi? (PETRU-IOAN GÂRD
IULIE
Dimineața-n zori,
Cum e cald și bine -
Să lucrezi nu-ți vine...
Nici să mori! (AL. D. FUNDUIANU)
UNUIA,
LIPSIT DE SIMȚUL UMORULUI
Fără frică, zău...
Ești de contemplat!
Tot ce-a fost mai rău
Ți s-a întâmplat. (AL. D. FUNDUIANU)
OLE!...
În cea vatră fumurie
Unde "fierbe" mămăliga -
Azi, ne paște-o bucurie:
Se întoarce... SuperLiga! (AL. D. FUNDUIANU)
DEPENDENȚĂ
La jocurile de noroc,
Vedem atâtea minți necoapte,
Ce vin și nu gândesc deloc,
Că nu fac bani, cât pierd o noapte! (MAX OPAIȚ)
LA STOMATOLOG
Părea că-i foarte tulburat
Când a venit să-și pună -o plombă;
Deodată , gura a căscat
Văzând ca asistenta-i... „ bombă”! (MAX OPAIȚ)
TURISM AUTOHTON
Gazda de la pensiune,
Vrând discret un pic „ desfrâu”,
Vine cu rachiu de prune,
Veselă, cu... „poale-n brâu”! (MAX OPAIȚ)
CÂND SE ABUZEAZĂ DE INTERNET
Vrând pe toate să le știi,
Nu mai este-acum o fală:
Poate-aduce la copii
Chiar „demența digitală”! (CONSTANTIN PROFIR)
POLITICIENII
Doar c-un râu de perorații,
Sparg azi liniștea din toți
Și produc mii de vibrații
La cei buni... dar nu la hoți! (CONSTANTIN PROFIR)
LA ȘOMAJ
Caut job, că am vechimea,
Hărnicia de albine,
Să verific înălțimea
Apelor de la piscine. (AXENTE IUGA)
NOI TAXE
Statul, pielea de pe mine
Mi-a luat, cu tăbăcitul
Să-și acopere mai bine
Fundul gol și deficitul. (AXENTE IUGA)
LA SPITAL
Sunt bolnav dar mă dezmierd,
Fac cu moartea schimb de pase,
Prima viață dac-o pierd,
Ca român, urmează...șase (AXENTE IUGA)
SCRISOARE CĂTRE PRIM MINISTRU
În miez de austeritate
Din sporuri nu-mi lua un leu,
Că unul, pro natalitate,
Deja-i tăiat de Dumnezeu. (AXENTE IUGA)
POLITICĂ PRO EUROPEANĂ
1.
Noi ne chinuim ca proștii
Ca să bibilim chenzina
Însă guvernanții noștri
Grijă au de Ucraina! (ȘTEFAN BAȘNO)
2.
Țară de căldură arde,
Facem chete peste chete,
Dar noi dăm cu miliarde
Ca să cumpărăm rachete! (ȘTEFAN BAȘNO)
3.
Știm că este creștinește
Să ai grijă de vecini,
Dar vecinul mulțumește
Dând cu bâta în creștini... (ȘTEFAN BAȘNO)
ROTAȚIA LA GUVERNARE
Rotativa, bunăoară
Te gândești că-i verticală:
Unii urcă și coboară.
Însă ea-i orizontală.( ADRIAN TIMOFTE)
ÎN CAMPANIA ELECTORALĂ
Pentru a fi informat
Media face reclamă,
Să știi cărui candidat
Să îi pomenești …de mama. (ADRIAN TIMOFTE)
CU IUBITA
Vara asta vrei la mare,
Însă eu voi sta acasă.
Și aș merge, rău îmi pare,
Dar soția nu mă lasă. (ADRIAN TIMOFTE)
REPLICILE LUI ȘTEFAB BAȘNO
AUTOCRITIC
Osanale nu, nici ode,
Și nu fac nici temenele
Eu scriu versuri incomode,
Poate dau și de belele... (ȘTEFAN BAȘNO)
Dacă proastă e lucrarea
Celor care rup fotolii,
Să le ciomăgești spinarea,
E-al lor risc! Sunt buni doar polii?(TONY ANDREESCU)
Azi ciomagul e la modă ,
Deși îi spui spiritual ,
Că orice individ dual ,
Doar ce vrea , șeful, să audă . (PETREA GHERMAN)
SINCERITATE,
DE ZIUA PĂCĂLELILOR
Eu știu că-mi las amicii triști,
Recunoscând, deși mi-e greu:
Și cei mai proști epigramiști
Sunt mult mai buni decât sunt eu. (JANET NICĂ)
Conformismul e temeiul,
Ploconeala este sacră
Și își folosesc condeiul
Scriind numai despre soacră!
Dar mai sunt, din fericire,
Vreo câțiva ce nu au frică
Să dea în comenduire
Șeful lor e Janet Nică! (ȘTEFAN BAȘNO)
SOLUȚIE
Țara ar avea de toate,
Euro, dolari și lei,
De-ar tăia pe jumătate
Guvernanții... de la ei. (GEORGE EFTIMIE)
Așa idei să nu-ți mai vină
Și să nu te mai bagi în vorbă!
Când ei, săracii, la cantină
Dau patru lei pentru o ciorbă.. (ȘTEFAN BAȘNO)
DEŞTEAPTĂ-TE, ROMÂNE!
În ţara ta cu grâne,
Cu plai străvechi, bogat,
„Deşteaptă-te, române!”
Că-s multe… de furat! (JANET NICĂ)
Te contrazic maestre Nică,
Nu mai e de furat nimică
Prin țară asta România
Decât orgoliul și prostia. (ȘTEFAN BAȘNO)
UN SFERT DINTRE ELEVI,
PICAȚI LA BAC
S-a-adeverit Testul Pisa,
Ne dă fiori expertiza ;
Sunt viitori emigranți,
Sau, politruci, guvernanți. (DUMITRU BUJDOIU)
ACELAȘI GUVERN, ETERN
Hulpavi, vechi și noi ciocoi,
Taxe și facturi umflate;
Ce e scris și pentru noi,
MÂNIOȘI le-om duce-n spate. (DUMITRU BUJDOIU)
ARDELEAN GELOS, FURIOS
- Dacă te prind că mă-nșeli,
Nu-ți iert asemeni greșeli,
Mintenaș te-omor, te tai;
- No, nu mă prinzi, deci nu-i bai. (DUMITRU BUJDOIU)
PEȚITORUL ȘI VIITOAREA SOACRĂ
- Ce meserie ai, te rog,
Să știu și eu cui dau fata?
- Viitorul ei e gata,
Fi’ndcă sunt futurolog. (DUMITRU BUJDOIU)
ÎN UE NU EXISTĂ O PIAȚĂ UNICĂ?
Cetățenii României
Se întreabă cu stupoare:
De ce prețul energiei
E de patru ori mai mare? (NICOLAE MĂTCAȘ)
AU ORBIT CU TOȚII?
Chiar nu vede ANRE*-ul
Cum se joacă ofertanții
Cu Măria sa plebeul?
Au captat-o figuranții? (NICOLAE MĂTCAȘ)
________________________________________
*ANRE -Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei.
NUMAI AȘA NE VA FI BINE TUTUROR
Un guvern nu vrea să cadă,
Nici să-și schimbe axele?
Cheltuielile să scadă,
Nu să crească taxele! (NICOLAE MĂTCAȘ)
CINE TREBUIE SĂ PLĂTEASCĂ PENTRU DEZASTRUL BUGETAR?
Deficitul bugetar
L-au creat, prin frâie laxe,
Bunii plătitori de taxe,
Capii lor fără de har?
Plătitorii iar plătesc,
Capii lor hălăduiesc. (NICOLAE MĂTCAȘ)
AU SCĂPAT UN SPOR ȘI-O PRIMĂ
Spor de laptop, de antenă,
De relax și igienă;
Spor de febră musculară,
Congestie oculară;
Spor de vene inflamate,
De gen și diversitate;
Spor de soț sau de soție,
Spor de pată vineție;
Spor ca să le știi pe toate,
Confidențialitate;
Spor de burtă, steroizi,
Hematom, hemoroizi;
Spor de ciorbă și tigaie,
Spor de scaun și de baie;
Spor de urs și de panteră,
De șacal și nouă eră...
Un spor l-au scăpat din mâini:
De tăiat frunză la câini
Și-o primă de epurare:
Prima de ... pensionare! (NICOLAE MĂTCAȘ)
ȘI CEI DIN TUNEL, ȘI CEI DIN ZGÂRIE-NORI
Spor de metrou nu-l au doar mașiniștii
Și muncitorii zilnici din tunel.
Îl au șoferii și economiștii,
Și șefii cu fund lat și pântecel... (LERU CICOARE)
SFIDARE A BUNULUI-SIMȚ
Om de rând: român, maghiar sau rom,
Suntem puși să ne reducem rația,
Pe când membrii de Consiliu* din TAROM
Își dublează ne-nfrânat indemnizația. (LERU CICOARE)
______________________________________-
*Membrii de Consiliu – membrii Consiliului de Administrație.
SĂ NU AFLE SOȚIILE?
Șefii din structurile de stat,
Când își apăr’ lefile cu jar,
Un cuvânt nu scot, parc-au jurat,
Despre sporuri. Bani de buzunar? (LERU CICOARE)
ASTA DA SOLIDARITATE ÎN AUSTERITATE!
O știre-ai vrea s-o-nchei cu puncte de suspensie,
De nu ți-ar provoca în suflet triști fiori:
Pe când Guvernu-ți pune CASS la pensie,
Directorii își umflă leafa de cinci ori!! (LERU CICOARE)
CONTRACTE DE MUNCĂ BETON
Directorii, simțind că vine în galop infernul,
Și-au refăcut contractele de muncă,
Ca, în Pachetul doi, onor Guvernul
Să nu cumva să-i scoată din speluncă. (LERU CICOARE)
NU TREBUIA ÎNCEPUT CU ÎMBUIBAȚII?
Ați lăsat cu „Trenulețul”
Mai flămânde-atâtea guri!
Le veți pune când conețul
La favoruri, sinecuri? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
SALARII LUNARE INCOMPARABILE
Dacă leafa de cinci mii e „mare”,
Cum e cea de-o sută treizeci cinci de mii?
Care lege de salarizare
Stabilește-așa anomalii? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ÎN SPIRITUL SOLIDARITĂȚII CU CEI SUFERINZI
Bugetari cu lefuri manifeste
Depășind-o pe a Președintelui
Sunt chemați ca tot ce este peste
Să doneze în haznaua statului.
Din elita care trage la cântar
S-a găsi măcar vreun voluntar? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DAR MINIȘTRII UNDE-AU FOST?
Companiile de stat
Au salariile umflate
Nu că ar fi performat,
Ci că n-au fost controlate. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CÂT MAI ȚIN PĂCĂLELILE?
Pachetul doi de austeritate
Să taie-ar vrea din pensii speciale.
La câte tratative eșuate
Avem, mai crede cineva-n păcale? (NICOLAE CRIHĂNEANU)