EPIGRAMELE UNUI OM FERICIT

De o bună bucată de vreme, atât în Å£ară cât ÅŸi la BotoÅŸani, se simte un aer propice epigramei, o revigorare a genului. Se pare că ÅŸi mulÅ£i  din mai marii literaturii noastre au început să-ÅŸi reconstituie atitudinea  faţă de acest gen marginalizat. Spre exemplu, la PloieÅŸti, la Festivalul InternaÅ£ional de Poezie “Nichita Stănescu”, ediÅ£ia 2017, reprezentanÅ£i ai literaturii,  precum Eugen Simion, Nicolae Breban, Constantin Stere sau Florin Sicoe,  au acordat marele premiu lui Mircea Ionescu – Quintus, pentru epigramă. Cu această ocazie, Eugen Simion , într-o corectă apreciere faţă de genul epigramistic, pe nedrept trecut la literatură  nesemnificativă, momentul de astăzi, a adus o nuanţă: râsul – plânsul. Åži aceasta are o tradiÅ£ie românească. Eu am spunea: “Românii au umor, au ironie – vezi Caragiale -, iar Nichita Stănescu, de care se leagă descoperit că până ÅŸi cronicarii nostri care se văitau că bietul om este sub vremi aveau acest sentiment”.

CITEȘTE ȘI: "ÃŽn această dimineață: MaÈ™ină distrusă de foc pe o stradă din municipiul BotoÈ..."

 

Împlinind 66 de ani, Mihai C. V. Cornaci s-a gîndit să-ÅŸi facă un cadou, gest, la rândul lui, demn de o epigramă. Åži-a strâns creaÅ£iile mai vechi ÅŸi mai noi, le-a aÅŸezat într-un volum pe care l-a intitulat, dintr-un exagerat sentiment de modestie, “…Câteva CATRENE (Editura “Armonii Culturale”, Adjud, 2015). Cunoscut ca un desăvârÅŸit ÅŸi pasionat colecÅ£ionar, activitatea sa întinzându-se pe trei domenii mari (exponate numismatice, exponate filatelice ÅŸi exponate diverse), nu ÅŸtiu cât se răsfrânge ÅŸi asupra lui o afirmaÅ£ie a lui Goethe – “ColecÅ£ionarii sunt oameni fericiÅ£i”. Probabil că da dacă ne gândim că numai domeniul numismatic se dversifică pe emisiuni monetare româneÅŸti moderne ÅŸi contemporane, emisiuni monetare din diverse state ale lumii, unităţi ÅŸi subunităţi monetare din emisiunile Imperiului Roman, emisiunile “Sadagura”, jetoane, emisiuni de bancnote româneÅŸti ÅŸi din bancnotele lumii, memoria metalului, exponate de insigne, falerisică (decoraÅ£ii ÅŸi medalii), sigilii ÅŸi distincÅ£ii ÅŸcolare. Segmentul denumit exponate filatelice are ca diversificare maximafilie tematică, cartofilie, filatelie ÅŸi exploatare poÅŸtală. Nici preocupările pentru colecÅ£iile diverse nu sunt mai puÅ£ine: filumenistică, ceasuri de buzunar, instrumente de scris, etichete, rasophilie, mărÅ£iÅŸoare, platouri ÅŸi piese ceramice, documentare Eminescu, Iorga, Enescu etc. Am enumerat toate acestea, care nu râmân decât ataÅŸate  unei simple înÅŸiruiri, dacă nu-i vizitaÅ£i sala colecÅ£iilor unde acestea vi se  arată în splendoarea lor temporală, istorică, morală ÅŸi documentară.

Având timp să scrie ÅŸi epigrame, Mihai C. V. Cornaci e, cu siguranţă, un om fericit. El scrie din plăcerea de a destinde ÅŸi dintr-un sentiment de admiraÅ£ie faţă de cei cu care a venit ÅŸi vine în contact, aspect care se sesizează în textele  acestei cărÅ£i. Autorul ÅŸi-a ales o autoepigramă de debut, cu un text a cărui completare e indusă de portretul relizat de  Mihai Cătrună, cel care ilustrează întregul volum: “De-Å£i (pierzi) timpul la ferestre / Åži-n sfârÅŸit…n-ai ce să faci, / Ia atunci ÅŸi citeÅŸte / MICI  CATRENE de…”. De…CORNACI, răspund eu, ceea ce ÅŸi fac. AÅŸa că adaug: “ÎÅ£i urmez sfatul din HăneÅŸti: / Vreau să constat, Mihai Cornaci, / Dac-a fost bine să “vorbeÅŸti”, / Sau mai corect era să taci”.

Multe dintre epigrame sunt personalizate. Destinatarii sunt personalităţi culturale locale  ÅŸi naÅ£ionale sau care au tangenţă cu genul, colegi de muncă, originari ai locului de naÅŸtere, rude, într-un cuvânt, cam tot ce prinde  în raza sa …epigramistică: Vasile Larco, Silvia Lazarovici, Gheorghe Hreapcă ( “Cu muza cât ai cochetat / Å¢i-a fost sortit să Å£i se-ntâmple; / Cu părul tău s-a mai jucat, / De Å£i-a rămas numai la tâmple.”), Angela Paveliuc-Olariu, Augustin Eden, Georgică Manole, Traian Tănasă, Cornelia Viziteu (“De-aÅŸ glumi aÅŸa-ntr-o doară, / Te socot octogenară; / Åžasezeci de când respiri, / Douăzeci de când…”transpiri.”), Alexandru Vasilache, Traian Apetrei , Dumitru Monacu,  Gheorghe Bocan, Constantin Adam, Elena Condrei, Mircea PuÅŸcaÅŸu, Åžtefan Cervatiuc  (“Nu-I slugarnic, idolatru, / Dar consecvent subtile-i teze, / Cervatiuc nu joacă teatru, / Åžtie doar să-l consemneze.”), Mihai Costin, Gică MariÅ£anu, Corneliu Vadim Tudor (“Cei mai mulÅ£i ades susÅ£in / Că Vadim are venin, / Harta ţării sub picioare / Åži în cap una mai mare.”), Gabriela Vrânceanu-Firea, Dana Războiu, Mihai Mălaimare, Mihai Amarghioalei, Coriolan ChiricheÅŸ, Mircea Dinescu ÅŸi mulÅ£i alÅ£ii.

Cartea se încheie tot cu o autoepigramă: “Am dat cu zarul…6-6 / Chiar dacă-n suflet îmi mai plouă, / Voi exersa…în timp…la masă / Cândva să cadă…9-9!”

Sfatul meu este:  “La 66, don` Cornaci / Mai bagă femeia-n draci; / La 99, spun, va fi altfel, / Bagă femeia dracii - n el”.

Epigramele lui Mihai Cornaci sunt atât rezultatul unui neastâmpăr creator, cât ÅŸi o formă de respect faţă de oamenii pe care îi preÅ£uieÅŸte. Fiecare creaÅ£ie, adesea secondată de peniÅ£a lui Mihai Cătrună, îÅŸi face loc în carte ca într-un album de fotografii povestite.

Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

 

EXTINDEREA CORUPÈšIEI

La noi, în dulcea Românie,

Se-ntâmplă-adeseori minuni,

De a ajuns corupt să fie

Și detectorul de minciuni. (VASILE LARCO)

 

RÄ‚SPLATA MUNCII

Poate-nlătura necazul,

Vorba e din Rai extrasă:

Unde „nu se arde gazul”,

Este și căldură-n casă! (VASILE LARCO)

 

PANSEU „A LA GÂGÄ‚” (dactilic)

Numai prin dragoste,

Fără constrângere,

Scapi de o pacoste

Chiar È™i de-o-nfrângere! (MIHAI HAIVAS)

 

LENEȘI AROGANȚI (amfibrahic)

Nevrând, nicidecum să muncească

Și-n capuri având numai fumuri,

Un drum n-au știut să-și croiască

În viață... È™i-acuma-s pe drumuri! (MIHAI HAIVAS)

 

CIUDÄ‚ÈšENII (anapestic)

Cum eram chiar nebun după ea,

Azi consider c-a fost un capriciu:

Întâlniri să-mi tot dea în ospiciu

Și la care nicicând nu venea! (MIHAI HAIVAS)

 

RÄ‚UL MIC

Mulți s-au păcălit, vă zic

Foarte sigur, din rărunchi:

Când ales-au răul mic,

Răul mic stătea-n genunchi. (DANIEL BRATU)

 

ÎNTRE ADEVÄ‚R ȘI SPERANȚĂ

Căsătoria-i ca o loterie;

Un singur lucru însă mă intrigă:

Să È™tii, când te aÈ™tepÈ›i la bucurie,

Că doar la LOTO se mai È™i câÈ™tigă! (MAX OPAIÈš)

 

PREÈšUL IGNORANÈšEI

„Meserii” neatestate:

Datu-n cărÈ›i, sau în cafea,

Toate pot fi azi uitate,

Când cei proÈ™ti vor dispărea! (MAX OPAIÈš)

 

 

DISPUTÄ‚ FAMILIALÄ‚

Surprins, nemaiavând răbdare,

Fiindcă s-a umplut paharul,

Trădat, el spune-n gura mare:

Tu ori baÈ›i câmpii, ori... trotuarul! (MAX OPAIÈš)

 

DOLEANȚĂ

Cum toate-n țară s-au schimbat,

Nu poate nimeni să conteste;

Eu mai aÈ™tept, cât sunt bărbat,

Programul „Rabla”… la neveste! (IOAN MAMAISCHE)

 

ALEGERE FEMININÄ‚

Noul soÈ› pe care-l are,

Om cuminte și-nstărit,

L-a luat că-i suflet mare,

Restul… lasă de dorit! (IOAN MAMAISCHE)

 

JOCURILE DRAGOSTEI (dactilic)

Soțul, chiar dacă-i avar,

Dragostea-i fără de frână;

Nu se va cere vreun dar...

Nunta-i cu dare de mână. (EUGEN DEUTSCH)

 

ROCADA MARE (amfibrahic)

Dispare azi Fotbalul Rege -

Se știe din care pricină -

O lume întreagă-nÈ›elege

Că Tenisu-i sportul Regină. (EUGEN DEUTSCH)

 

ÎNGRIJORARE GLOBALÄ‚

Azi, filmele și Internetul -

O spun deschis și fără de ocol -

„Educă”-n lume tineretul

Doar despre droguri, crime și viol. (CONSTANTIN PROFIR)

 

PSEUDOJUSTIÈšIE

În judecată unii-s daÈ›i,

Iar pentru ce, nu au habar,

Dar alții nu-s nici arestați

Când intră plicu-n buzunar. (CONSTANTIN PROFIR)

 

POSTACII
Constat, în È™coala românească
Rapid se-nvață tastatura
La ce folos să mai citească?
La dracu' cu literatura! (ȘTEFAN BAȘNO)

 

LÄ‚MURIRE

Am aflat, suntem în criză

C-a făcut bunica gem!

Dup-așa o analiză

Mă crucesc și gem, și gem...(ȘTEFAN BAȘNO)

 

REPLICILE LUI ȘTEFAN BAȘNO

ACCIDENT

Am trăit ca om destins,

Cu o viață mai discretă,

Până-n ziua când mi-am prins

Degetul ... în verighetă. (STELICÄ‚ ROMANIUC)

 

Verigheta e o za

Face parte dintr-un lanÈ›,

Asta vei realiza

Când rămâi fără un sfanÈ›.. (ȘTEFAN BAȘNO)

 

PREÈšUL CELEBRITÄ‚ÈšII

Eu sper că doamnele cu har,

Ce mă adoră azi cu foc,

Mă vor lăsa în pace, dar

Nu cred să am aÈ™a noroc! (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

Probabil, după un pahar

Te-ai pomenit cuprins de har,

Te admirai într-o oglindă

Și te-ai lovit cu capu-n grindă... (ȘTEFAN BAȘNO)

 

LICEENII

La liceu cei mari au iarbă,

Trag pe nas, îÈ™i lasă barbă;

Celor mici n-ai ce le cere,

Deocamdată beau doar bere. (TONY ANDREESCU)

 

Dragul meu, ești un nostalgic

După vremile apuse!

LSD-u-i anti algic,

Whisky e sirop de tuse... (ȘTEFAN BAȘNO)

 

Tu m-ai încadrat - nostalgic-

Cei de-acum -un expirat;

Asta-i punctul meu nevralgic:

Ce văd nu-i de admirat. (TONY ANDREESCU)

 

Tony, dragul meu amic.

Ia ascultă-mă ce-ți zic:

Tu când ne vorbeÈ™ti de poame

Vrei amor sau îÈ›i e foame? (ȘTEFAN BAȘNO)

 

ZI DE TOAMNÄ‚

Văd, pe centură-i razie

Și în livezi culesu-n toi,

Adică-i o ocazie

Să se adune POAME noi. (TONY ANDREESCU)

 

Eu cu admirație

Noua generație

O privesc. Ce țel sublim!

„Nu muncim, nici nu gândim!”.. (ȘTEFAN BAȘNO)

 

Adevărul să-l primiţi

Despre cinste, muncă, preţ,

PuneÅ£i mâna ÅŸi citiÅ£i

„CăţeluÅŸ cu părul creÅ£”. (NICÄ‚ JANET)

 

UNUI "CUCERITOR"

Mut, la vorba ei, spumoasă,

Diva nu-i chiar ce așteaptă...

Că, degeaba e frumoasă,

Dacă este și deșteaptă. (AL. D. FUNDUIANU)

 

Și deșteaptă, și frumoasă?

Asta da, nene, belea !

Trebuie s-o-nchizi în casă

Dacă vrei să fii cu ea... (ȘTEFAN BAȘNO)

 

MINIȘTRII  HABARNIȘTII

Austeritate, da,

Dacă știi ce faci cu ea;

Birurile au încasat,

Însă PIB-ul n-a urcat,

Doar Deficitu’- a săltat.  (DUMITRU  BUJDOIU)

 

AI, N-AI MINGEA, TRAGI ÎN GOL

 Interii Burleanului

Bat la Poarta Raiului;

Sfântu Petre: - Asta-i soarta,

Dar, cum de-aÈ›i nimerit poarta?  (DUMITRU BUJDOIU)

 

DOUÄ‚ URBE MOLDAVE FÄ‚RÄ‚ GÄ‚INI

La ele nu vezi acuÈ™i

Păsări de curte, moțate;

Toate fug, sunt speriate,

Când aud de HuÈ™i, BuhuÈ™i.  (DUMITRU BUJDOIU)

 

LA DIVORÈš

- M-a-nșelat, nu-i credincioasă,

Am găsit străini în casă;

- Minte, dom’le magistrat,

ToÈ›i erau de-aici, din sat.  (DUMITRU BUJDOIU)

 

O BLONDÄ‚ LA MASAJ EROTIC

- Relaxați-vă ușor,

La-nceput masez buricu;

- Asta face-amantu’ Gicu,

- Dar eu, pe interior.  (DUMITRU BUJDOIU)

 

IDEEA A DOUĂ STATE INDEPENDENTE ȘI PAȘNICE

Minunat c-a fost oprit măcelul,

Că pornim la rezidirea Gazei,

Dar de ce-i absent sfârÈ™itul frazei:

Două state – È™i-am stârpit flagelul?! (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)

 

GUVERNUL FRANÈšEI EVITÄ‚ ÎN MOD ORIGINAL MOÈšIUNEA DE CENZURÄ‚

Reforma pensiilor scoate gloata-n stradă,

Că n-o mai bagi în case nici cu NATO,

Încât guvernu’, -n for ca să nu cadă,

Renunță s-o dezbată: - a suspendat-o. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

CRIZĂ? NU! PUR ȘI SIMPLU O EXIGENȚĂ SPORITĂ DIN PARTEA CONDUCERII

Ne credeam, cu È™treangu-n gât,

Criză că-i, nu-austeritate,

Ca s-aflăm că nu-i decât...

Respons(a)abilitate! (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

ALEGERILE VIITORULUI PRIMAR AL BUCUREȘTILOR SE AMÂNÄ‚ SINE DIE, NERESPECTÂNDU-SE LEGEA, PENTRU CÄ‚ ÎN COALIÈšIA DE GUVERNARE NU EXISTÄ‚ ÎNÈšELEGERE PRIVIND CANDIDATURA COMUNÄ‚

Bacii noștri din baladă

Calcă lege și onor:

Orice candidat să cadă,

Dacă nu trece al lor! (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

NU NE-AM FRIPT DESTUL CU INTRODUCEREA SERVICIILOR DE FORȚĂ ÎN JUSTIÈšIE ȘI ÎN POLITICÄ‚?

Au mai fost cândva băgate

În justiÈ›ie presor

Și-apoi din proces zburate

Cu tot arsenalul lor. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

MÄ‚SURI DE AUSTERITATE FORMULATE DIN PIX

Măsurile de rigoare

Fără studiu de impact

Nu pot avea ca urmare

Decât umbră de-artefact

Și efect nefast: infarct. (LERU CICOARE)

 

TVA DE LA BUNICA

Gemul făcut de bunica,

Cum e nefiscalizat,

N-ar fi oare bătrânica

Numai bună de-amendat?

 

D’apoi putina cu brânză,

Un butoi cu murături,

O sticluță cu osânză,

O alta cu picături...

 

Depistate,-am lichida

Tot gap-ul din TVA. (LERU CICOARE)

 

TVA MAI MIC, DAR SIGUR

Pentru-a-i prinde-o viață riști,

Marii evazioniști.

Mult mai lesne-i cu cei mici:

Buticari, rudari, bunici. (LERU CICOARE)

 

CA SÄ‚ SUNE MAI IMPUNÄ‚TOR

Colectării la buget

Cei de sus i-au spus reformă.

Cu tot mersul ei cochet,

Nu-i reformă nici ca formă. (LERU CICOARE)

 

TAXÄ‚ UNIVERSALÄ‚, INDIFERENT DE VENIT

Se tocmește-o nouă taxă:

Taxa pe orice tranzacție:

Pentru-avuÈ›i  piÈ™care-i laxă,

Pentru lefteri – o efracÈ›ie! (LERU CICOARE)

 

CÂT VALOREAZÄ‚ SACRIFICIUL NOSTRU?

Am vrea să È™tim, din hăul crud, înfernul,

Căci rana jefuirii rău ne doare,

Pe ce-o toca cupid onor Guvernul

Banii din pensii, burse, ajutoare? (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)

 

NOROC CÄ‚ NU AU CU CE SÄ‚ LE FACÄ‚

Românii fac rezerve de-alimente

Nu că războiul, crudul, ar veni,

Ci că faimoasele schimbări curente

Produsele din nou le vor scumpi. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)

 

ÎMPRUMUTURILE LE PLÄ‚TIM DIN   ...ÎMPRUMUTURI

Economia noastră șchioapă creșteri n-are,

Ne-mprumutăm de zor ca să trăim,

Doar că dobânda la-mprumut e-aÈ™a de mare,

Încât ne-mprumutăm È™i să-l plătim. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)

 

ULTIMUL SALARIU, PE BAZA CÄ‚RUIA SE CALCULEAZÄ‚ PENSIA MAGISTRAÈšILOR, ESTE UMFLAT FORÈšAT CU TOT FELUL DE SPORURI

Se iau șaptezeci la sută

Din salariul ultim net

(Umflat clar cu bănăret!),

Nu din n ani de pe rută? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

UNUI ȘEF NOU CU IDEI VECHI

Conlucrarea SRI - juriști

A fost nu demult cumplit blamată.

Preluând ideea azi, nu riÈ™ti

Să ne faci de baftă înc-o dată? (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)