EPIGRAMELE UNUI OM FERICIT
De o bună bucată de vreme, atât în ţară cât şi la Botoşani, se simte un aer propice epigramei, o revigorare a genului. Se pare că şi mulţi din mai marii literaturii noastre au început să-şi reconstituie atitudinea faţă de acest gen marginalizat. Spre exemplu, la Ploieşti, la Festivalul Internaţional de Poezie “Nichita Stănescu”, ediţia 2017, reprezentanţi ai literaturii, precum Eugen Simion, Nicolae Breban, Constantin Stere sau Florin Sicoe, au acordat marele premiu lui Mircea Ionescu – Quintus, pentru epigramă. Cu această ocazie, Eugen Simion , într-o corectă apreciere faţă de genul epigramistic, pe nedrept trecut la literatură nesemnificativă, momentul de astăzi, a adus o nuanţă: râsul – plânsul. Şi aceasta are o tradiţie românească. Eu am spunea: “Românii au umor, au ironie – vezi Caragiale -, iar Nichita Stănescu, de care se leagă descoperit că până şi cronicarii nostri care se văitau că bietul om este sub vremi aveau acest sentiment”.
Împlinind 66 de ani, Mihai C. V. Cornaci s-a gîndit să-şi facă un cadou, gest, la rândul lui, demn de o epigramă. Şi-a strâns creaţiile mai vechi şi mai noi, le-a aşezat într-un volum pe care l-a intitulat, dintr-un exagerat sentiment de modestie, “…Câteva CATRENE (Editura “Armonii Culturale”, Adjud, 2015). Cunoscut ca un desăvârşit şi pasionat colecţionar, activitatea sa întinzându-se pe trei domenii mari (exponate numismatice, exponate filatelice şi exponate diverse), nu ştiu cât se răsfrânge şi asupra lui o afirmaţie a lui Goethe – “Colecţionarii sunt oameni fericiţi”. Probabil că da dacă ne gândim că numai domeniul numismatic se dversifică pe emisiuni monetare româneşti moderne şi contemporane, emisiuni monetare din diverse state ale lumii, unităţi şi subunităţi monetare din emisiunile Imperiului Roman, emisiunile “Sadagura”, jetoane, emisiuni de bancnote româneşti şi din bancnotele lumii, memoria metalului, exponate de insigne, falerisică (decoraţii şi medalii), sigilii şi distincţii şcolare. Segmentul denumit exponate filatelice are ca diversificare maximafilie tematică, cartofilie, filatelie şi exploatare poştală. Nici preocupările pentru colecţiile diverse nu sunt mai puţine: filumenistică, ceasuri de buzunar, instrumente de scris, etichete, rasophilie, mărţişoare, platouri şi piese ceramice, documentare Eminescu, Iorga, Enescu etc. Am enumerat toate acestea, care nu râmân decât ataşate unei simple înşiruiri, dacă nu-i vizitaţi sala colecţiilor unde acestea vi se arată în splendoarea lor temporală, istorică, morală şi documentară.
Având timp să scrie şi epigrame, Mihai C. V. Cornaci e, cu siguranţă, un om fericit. El scrie din plăcerea de a destinde şi dintr-un sentiment de admiraţie faţă de cei cu care a venit şi vine în contact, aspect care se sesizează în textele acestei cărţi. Autorul şi-a ales o autoepigramă de debut, cu un text a cărui completare e indusă de portretul relizat de Mihai Cătrună, cel care ilustrează întregul volum: “De-ţi (pierzi) timpul la ferestre / Şi-n sfârşit…n-ai ce să faci, / Ia atunci şi citeşte / MICI CATRENE de…”. De…CORNACI, răspund eu, ceea ce şi fac. Aşa că adaug: “Îţi urmez sfatul din Hăneşti: / Vreau să constat, Mihai Cornaci, / Dac-a fost bine să “vorbeşti”, / Sau mai corect era să taci”.
Multe dintre epigrame sunt personalizate. Destinatarii sunt personalităţi culturale locale şi naţionale sau care au tangenţă cu genul, colegi de muncă, originari ai locului de naştere, rude, într-un cuvânt, cam tot ce prinde în raza sa …epigramistică: Vasile Larco, Silvia Lazarovici, Gheorghe Hreapcă ( “Cu muza cât ai cochetat / Ţi-a fost sortit să ţi se-ntâmple; / Cu părul tău s-a mai jucat, / De ţi-a rămas numai la tâmple.”), Angela Paveliuc-Olariu, Augustin Eden, Georgică Manole, Traian Tănasă, Cornelia Viziteu (“De-aş glumi aşa-ntr-o doară, / Te socot octogenară; / Şasezeci de când respiri, / Douăzeci de când…”transpiri.”), Alexandru Vasilache, Traian Apetrei , Dumitru Monacu, Gheorghe Bocan, Constantin Adam, Elena Condrei, Mircea Puşcaşu, Ştefan Cervatiuc (“Nu-I slugarnic, idolatru, / Dar consecvent subtile-i teze, / Cervatiuc nu joacă teatru, / Ştie doar să-l consemneze.”), Mihai Costin, Gică Mariţanu, Corneliu Vadim Tudor (“Cei mai mulţi ades susţin / Că Vadim are venin, / Harta ţării sub picioare / Şi în cap una mai mare.”), Gabriela Vrânceanu-Firea, Dana Războiu, Mihai Mălaimare, Mihai Amarghioalei, Coriolan Chiricheş, Mircea Dinescu şi mulţi alţii.
Cartea se încheie tot cu o autoepigramă: “Am dat cu zarul…6-6 / Chiar dacă-n suflet îmi mai plouă, / Voi exersa…în timp…la masă / Cândva să cadă…9-9!”
Sfatul meu este: “La 66, don` Cornaci / Mai bagă femeia-n draci; / La 99, spun, va fi altfel, / Bagă femeia dracii - n el”.
Epigramele lui Mihai Cornaci sunt atât rezultatul unui neastâmpăr creator, cât şi o formă de respect faţă de oamenii pe care îi preţuieşte. Fiecare creaţie, adesea secondată de peniţa lui Mihai Cătrună, îşi face loc în carte ca într-un album de fotografii povestite.
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
EXTINDEREA CORUPȚIEI
La noi, în dulcea Românie,
Se-ntâmplă-adeseori minuni,
De a ajuns corupt să fie
Și detectorul de minciuni. (VASILE LARCO)
RĂSPLATA MUNCII
Poate-nlătura necazul,
Vorba e din Rai extrasă:
Unde „nu se arde gazul”,
Este și căldură-n casă! (VASILE LARCO)
PANSEU „A LA GÂGĂ” (dactilic)
Numai prin dragoste,
Fără constrângere,
Scapi de o pacoste
Chiar și de-o-nfrângere! (MIHAI HAIVAS)
LENEȘI AROGANȚI (amfibrahic)
Nevrând, nicidecum să muncească
Și-n capuri având numai fumuri,
Un drum n-au știut să-și croiască
În viață... și-acuma-s pe drumuri! (MIHAI HAIVAS)
CIUDĂȚENII (anapestic)
Cum eram chiar nebun după ea,
Azi consider c-a fost un capriciu:
Întâlniri să-mi tot dea în ospiciu
Și la care nicicând nu venea! (MIHAI HAIVAS)
RĂUL MIC
Mulți s-au păcălit, vă zic
Foarte sigur, din rărunchi:
Când ales-au răul mic,
Răul mic stătea-n genunchi. (DANIEL BRATU)
ÎNTRE ADEVĂR ȘI SPERANȚĂ
Căsătoria-i ca o loterie;
Un singur lucru însă mă intrigă:
Să știi, când te aștepți la bucurie,
Că doar la LOTO se mai și câștigă! (MAX OPAIȚ)
PREȚUL IGNORANȚEI
„Meserii” neatestate:
Datu-n cărți, sau în cafea,
Toate pot fi azi uitate,
Când cei proști vor dispărea! (MAX OPAIȚ)
DISPUTĂ FAMILIALĂ
Surprins, nemaiavând răbdare,
Fiindcă s-a umplut paharul,
Trădat, el spune-n gura mare:
Tu ori bați câmpii, ori... trotuarul! (MAX OPAIȚ)
DOLEANȚĂ
Cum toate-n țară s-au schimbat,
Nu poate nimeni să conteste;
Eu mai aștept, cât sunt bărbat,
Programul „Rabla”… la neveste! (IOAN MAMAISCHE)
ALEGERE FEMININĂ
Noul soț pe care-l are,
Om cuminte și-nstărit,
L-a luat că-i suflet mare,
Restul… lasă de dorit! (IOAN MAMAISCHE)
JOCURILE DRAGOSTEI (dactilic)
Soțul, chiar dacă-i avar,
Dragostea-i fără de frână;
Nu se va cere vreun dar...
Nunta-i cu dare de mână. (EUGEN DEUTSCH)
ROCADA MARE (amfibrahic)
Dispare azi Fotbalul Rege -
Se știe din care pricină -
O lume întreagă-nțelege
Că Tenisu-i sportul Regină. (EUGEN DEUTSCH)
ÎNGRIJORARE GLOBALĂ
Azi, filmele și Internetul -
O spun deschis și fără de ocol -
„Educă”-n lume tineretul
Doar despre droguri, crime și viol. (CONSTANTIN PROFIR)
PSEUDOJUSTIȚIE
În judecată unii-s dați,
Iar pentru ce, nu au habar,
Dar alții nu-s nici arestați
Când intră plicu-n buzunar. (CONSTANTIN PROFIR)
POSTACII
Constat, în școala românească
Rapid se-nvață tastatura
La ce folos să mai citească?
La dracu' cu literatura! (ȘTEFAN BAȘNO)
LĂMURIRE
Am aflat, suntem în criză
C-a făcut bunica gem!
Dup-așa o analiză
Mă crucesc și gem, și gem...(ȘTEFAN BAȘNO)
REPLICILE LUI ȘTEFAN BAȘNO
ACCIDENT
Am trăit ca om destins,
Cu o viață mai discretă,
Până-n ziua când mi-am prins
Degetul ... în verighetă. (STELICĂ ROMANIUC)
Verigheta e o za
Face parte dintr-un lanț,
Asta vei realiza
Când rămâi fără un sfanț.. (ȘTEFAN BAȘNO)
PREȚUL CELEBRITĂȚII
Eu sper că doamnele cu har,
Ce mă adoră azi cu foc,
Mă vor lăsa în pace, dar
Nu cred să am așa noroc! (PETRU-IOAN GÂRDA)
Probabil, după un pahar
Te-ai pomenit cuprins de har,
Te admirai într-o oglindă
Și te-ai lovit cu capu-n grindă... (ȘTEFAN BAȘNO)
LICEENII
La liceu cei mari au iarbă,
Trag pe nas, își lasă barbă;
Celor mici n-ai ce le cere,
Deocamdată beau doar bere. (TONY ANDREESCU)
Dragul meu, ești un nostalgic
După vremile apuse!
LSD-u-i anti algic,
Whisky e sirop de tuse... (ȘTEFAN BAȘNO)
Tu m-ai încadrat - nostalgic-
Cei de-acum -un expirat;
Asta-i punctul meu nevralgic:
Ce văd nu-i de admirat. (TONY ANDREESCU)
Tony, dragul meu amic.
Ia ascultă-mă ce-ți zic:
Tu când ne vorbești de poame
Vrei amor sau îți e foame? (ȘTEFAN BAȘNO)
ZI DE TOAMNĂ
Văd, pe centură-i razie
Și în livezi culesu-n toi,
Adică-i o ocazie
Să se adune POAME noi. (TONY ANDREESCU)
Eu cu admirație
Noua generație
O privesc. Ce țel sublim!
„Nu muncim, nici nu gândim!”.. (ȘTEFAN BAȘNO)
Adevărul să-l primiţi
Despre cinste, muncă, preţ,
Puneţi mâna şi citiţi
„Căţeluş cu părul creţ”. (NICĂ JANET)
UNUI "CUCERITOR"
Mut, la vorba ei, spumoasă,
Diva nu-i chiar ce așteaptă...
Că, degeaba e frumoasă,
Dacă este și deșteaptă. (AL. D. FUNDUIANU)
Și deșteaptă, și frumoasă?
Asta da, nene, belea !
Trebuie s-o-nchizi în casă
Dacă vrei să fii cu ea... (ȘTEFAN BAȘNO)
MINIȘTRII HABARNIȘTII
Austeritate, da,
Dacă știi ce faci cu ea;
Birurile au încasat,
Însă PIB-ul n-a urcat,
Doar Deficitu’- a săltat. (DUMITRU BUJDOIU)
AI, N-AI MINGEA, TRAGI ÎN GOL
Interii Burleanului
Bat la Poarta Raiului;
Sfântu Petre: - Asta-i soarta,
Dar, cum de-ați nimerit poarta? (DUMITRU BUJDOIU)
DOUĂ URBE MOLDAVE FĂRĂ GĂINI
La ele nu vezi acuși
Păsări de curte, moțate;
Toate fug, sunt speriate,
Când aud de Huși, Buhuși. (DUMITRU BUJDOIU)
LA DIVORȚ
- M-a-nșelat, nu-i credincioasă,
Am găsit străini în casă;
- Minte, dom’le magistrat,
Toți erau de-aici, din sat. (DUMITRU BUJDOIU)
O BLONDĂ LA MASAJ EROTIC
- Relaxați-vă ușor,
La-nceput masez buricu;
- Asta face-amantu’ Gicu,
- Dar eu, pe interior. (DUMITRU BUJDOIU)
IDEEA A DOUĂ STATE INDEPENDENTE ȘI PAȘNICE
Minunat c-a fost oprit măcelul,
Că pornim la rezidirea Gazei,
Dar de ce-i absent sfârșitul frazei:
Două state – și-am stârpit flagelul?! (NICOLAE MĂTCAȘ)
GUVERNUL FRANȚEI EVITĂ ÎN MOD ORIGINAL MOȚIUNEA DE CENZURĂ
Reforma pensiilor scoate gloata-n stradă,
Că n-o mai bagi în case nici cu NATO,
Încât guvernu’, -n for ca să nu cadă,
Renunță s-o dezbată: - a suspendat-o. (NICOLAE MĂTCAȘ)
CRIZĂ? NU! PUR ȘI SIMPLU O EXIGENȚĂ SPORITĂ DIN PARTEA CONDUCERII
Ne credeam, cu ștreangu-n gât,
Criză că-i, nu-austeritate,
Ca s-aflăm că nu-i decât...
Respons(a)abilitate! (NICOLAE MĂTCAȘ)
ALEGERILE VIITORULUI PRIMAR AL BUCUREȘTILOR SE AMÂNĂ SINE DIE, NERESPECTÂNDU-SE LEGEA, PENTRU CĂ ÎN COALIȚIA DE GUVERNARE NU EXISTĂ ÎNȚELEGERE PRIVIND CANDIDATURA COMUNĂ
Bacii noștri din baladă
Calcă lege și onor:
Orice candidat să cadă,
Dacă nu trece al lor! (NICOLAE MĂTCAȘ)
NU NE-AM FRIPT DESTUL CU INTRODUCEREA SERVICIILOR DE FORȚĂ ÎN JUSTIȚIE ȘI ÎN POLITICĂ?
Au mai fost cândva băgate
În justiție presor
Și-apoi din proces zburate
Cu tot arsenalul lor. (NICOLAE MĂTCAȘ)
MĂSURI DE AUSTERITATE FORMULATE DIN PIX
Măsurile de rigoare
Fără studiu de impact
Nu pot avea ca urmare
Decât umbră de-artefact
Și efect nefast: infarct. (LERU CICOARE)
TVA DE LA BUNICA
Gemul făcut de bunica,
Cum e nefiscalizat,
N-ar fi oare bătrânica
Numai bună de-amendat?
D’apoi putina cu brânză,
Un butoi cu murături,
O sticluță cu osânză,
O alta cu picături...
Depistate,-am lichida
Tot gap-ul din TVA. (LERU CICOARE)
TVA MAI MIC, DAR SIGUR
Pentru-a-i prinde-o viață riști,
Marii evazioniști.
Mult mai lesne-i cu cei mici:
Buticari, rudari, bunici. (LERU CICOARE)
CA SĂ SUNE MAI IMPUNĂTOR
Colectării la buget
Cei de sus i-au spus reformă.
Cu tot mersul ei cochet,
Nu-i reformă nici ca formă. (LERU CICOARE)
TAXĂ UNIVERSALĂ, INDIFERENT DE VENIT
Se tocmește-o nouă taxă:
Taxa pe orice tranzacție:
Pentru-avuți pișcare-i laxă,
Pentru lefteri – o efracție! (LERU CICOARE)
CÂT VALOREAZĂ SACRIFICIUL NOSTRU?
Am vrea să știm, din hăul crud, înfernul,
Căci rana jefuirii rău ne doare,
Pe ce-o toca cupid onor Guvernul
Banii din pensii, burse, ajutoare? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
NOROC CĂ NU AU CU CE SĂ LE FACĂ
Românii fac rezerve de-alimente
Nu că războiul, crudul, ar veni,
Ci că faimoasele schimbări curente
Produsele din nou le vor scumpi. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ÎMPRUMUTURILE LE PLĂTIM DIN ...ÎMPRUMUTURI
Economia noastră șchioapă creșteri n-are,
Ne-mprumutăm de zor ca să trăim,
Doar că dobânda la-mprumut e-așa de mare,
Încât ne-mprumutăm și să-l plătim. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ULTIMUL SALARIU, PE BAZA CĂRUIA SE CALCULEAZĂ PENSIA MAGISTRAȚILOR, ESTE UMFLAT FORȚAT CU TOT FELUL DE SPORURI
Se iau șaptezeci la sută
Din salariul ultim net
(Umflat clar cu bănăret!),
Nu din n ani de pe rută? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
UNUI ȘEF NOU CU IDEI VECHI
Conlucrarea SRI - juriști
A fost nu demult cumplit blamată.
Preluând ideea azi, nu riști
Să ne faci de baftă înc-o dată? (NICOLAE CRIHĂNEANU)