O PANORAMARE A EPIGRAMEI CONTEMPORANE
A intrat, recent, într-un circuit de nișă, un volum generos (460 de pagini). El conține o parte din creațiile unor spirite neliniștite, a unor lupi singuratici. Cum altfel poate fi, decât neliniștit, un epigramist? Acest căutător permanent de poante pentru observațiile sale extrase din realul/concretul notate pe un petic de hârtie sau așezate într-un colț al minții sale. Două personalități marcante ale epigramei românești sunt autorii antologiei „Epigramiștii noștri” (Editura „Pim”, Iași, 2025): Florin Rotaru și Constantin Tudorache. Cei doi știu o regulă de aur care stă la baza arhitecturii unei antologii: să scrie o prefață (o notă) în care să prezinte firul roșu al alcătuirii ei. Pornind de aici, „Nota antologatorilor” (pagina 11) ușurează munca cititorului, dar mai ales a eventualilor cronicari. Privind arhitectura volumului, antologatorii precizează: „Am structurat volumul astfel încât un autor să fie reprezentat cu minimum o pagină. Sunt prezenți în carte peste 200 de autori, unii dintre aceștia fiind nume deja consacrate în peisajul epigramistic contemporan , alții mai puțin cunoscuți, dar care dovedesc suficiente calități literare pentru a îndeplini exigențele prezenței într-o antologie de gen. Nu negăm faptul că este posibil ca, din greșeală, să fie omis vreun autor care ar fi meritat să se regăsească între paginile cărții de față (cum este Constantin Profir, Dionisie Vitcu sau Teodora Pascale n. n.), lucru pentru care ne cerem scuze. Este evident că unii autori sunt mai vizibili, mai ușor de observat și de urmărit prin creația proprie, prin participarea activă la concursurile de epigramă, prin materialele publicate în volume și în reviste, prin prezența constantă în on-line, pe când alții apar sporadic, scriind mai rar, stând mai departe de lumina reflectoarelor, fără ca aceasta să însemne neapărat că epigramele lor sunt mai puțin valoroase decât ale altora”.
Nu despre calitatea epigramelor voi vorbi. Sunt sigur că cei doi antologatori au făcut o selecție pertinentă. Am citit cu atenție cuprinsul. La peste 50 dintre numele prezente le-am scris și cronici la o parte din cărțile care le-au semnat împreună sau în tandem. E bine să nu ne axăm doar pe respectarea mecanismelor ce stau la baza creației epigramatice, ci să observăm și câtă conotație filozofică infuzezi, câtă psihologie, sau câtă autoreferențialitate, pentru că dacă nu ești și autoironic din când în când, nu ești epigramist întreg. Nu e suficient să ai în vedere doar clivajele altora și tu, ca epigramist, să te extragi din galeriile carnavalești.
Cititorul are în față un tom care confirmă o caracteristică pe care o dă Mircea Anghelescu antologiei, aceea de a fi o „bibliotecă fragmentară”. Numărul mare de autori elimină o posibilă discuție care vizează un anumit grad de subiectivism în alegerea numelor, exceptând selecția care se supune sentimentului auctorial al autorilor. O astfel de antologie nu putea fi scrisă decât de posesori ai unui spirit de disciplină, dar și din perspectiva atașamentului față de grup, în cazul de față al epigramiștilor, atașament care presupune comportament altruist, eu bănuind că au fost dese momentele în care EUL fiecăruia nu le aparțineau. Orice antologator produce un act de dezmărginire, de degrănițuire cum ar zice Pleșu, a spiritului altuia/ altora, asta însemnând să ai puterea de a trece peste puseurile de egoism și să le faci loc în proiectul tău.
Prin „Laudă epigramei” (pagina 9), Varujan Vosganian, președintele Uniunii Scriitorilor din România, dă valoare în plus antologiei: „Ceea ce distinge epigrama între formele de expresie literară este caracterul ei predominant etic. Îndeobște noi spunem că în artă nu trebuie să existe concluzii, concluziile omoară arta. În epigramă nu e chiar așa Într-un fel, ultimul vers al epigramei (de obicei cel de-al patrulea) e o concluzie, adesea neașteptată, săltăreață și mușcătoare pentru cel concluzionat”.
Volumul acesta este o panoramare cu ochiul minții a fenomenului epigramistic contemporan.
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
DE RÂSU- PLÂNSU!
Deși-i cu gura plină de venin,
Confrații îl acceptă, fi`ndcă dânsul,
La epigrame, parcă din senin,
Găsește poante de te-apucă plânsul! (MAX OPAIȚ)
UNUI GOMOS
Într-un mediu mai select,
Observația-i „ mănușă”;
Individul e suspect
C-ar avea în cap... cenușă! (MAX OPAIȚ)
CHEMARE DIVINĂ
Dacă-i ploaie, s-ar părea,
Sărbătorile creștine
Chemă și pe vremea rea
Pelerini cu... pelerine! (MAX OPAIȚ)
NEDUMERIRE
Să fiu al naibii de-nțeleg:
Cum poți să fii la minte-ntreg
Când spui că am intrat în criză
Că n-am pus gemului acciză??? (ȘTEFAN BAȘNO)
LĂMURIRE
Am aflat, suntem în criză
C-a făcut bunica gem!
Dup-așa o analiză
Mă crucesc și gem, și gem... (ȘTEFAN BAȘNO)
ZIUA LENEȘULUI
Leneșul e omul care
Când aude de mâncare
Mai întreabă: " Bre, băieți ,
Da' posmagii îs muieți?" (ȘTEFAN BAȘNO)
POSTACII
Constat, în școala românească
Rapid se-nvață tastatura
La ce folos să mai citească?
La dracu' cu literatura! (ȘTEFAN BAȘNO)
JOCURILE DRAGOSTEI (dactilic)
Soțul, chiar dacă-i avar,
Dragostea-i fără de frână;
Nu se va cere vreun dar...
Nunta-i cu dare de mână. (EUGEN DEUTSCH)
ROCADA MARE (amfibrahic)
Dispare azi Fotbalul Rege -
Se știe din care pricină -
O lume întreagă-nțelege
Că Tenisu-i sportul Regină. (EUGEN DEUTSCH)
SPRÂNCENATA
Sprâncenele pictate
Ce îți fac ochii mari
Îmi par adevărate
Monturi de ochelari... (DUMITRU MONACU)
ATÂT DE FRAGEDĂ?
Abia ating covorul moale,
Mătasea sună sub picior
Și-o voce, brusc, mă bagă-n boale:
"Descalță-te, că te omor!" (DUMITRU MONACU)
DIALOG… AMOROS
-Măi Vasile, măi Vasile,
N-ai venit de-un an de zile...
-Eu aș zice să-ți ții pliscul,
De asta se-ocupă fiscul! (DUMITRU MONACU)
PUTIN
Corpul dacă i-e dechis,
Nu găsești nimic uman;
Sufletul îi este-nchis
Într-un ger siberian.(CONSTANTIN PROFIR)
ACTUALITATE ROMÂNEASCĂ
Toate merg în țară bine
Alb cu negru se îndură;
Traiul e ca-ntre albine:
Unul lucră, altul fură. (CONSTANTIN PROFIR)
REPLICILE LUI ȘTEFAN BAȘNO
EXPERIENȚĂ DEZAMĂGITOARE
M-a sluțit, vădit mizer,
Un "maestru hair-stylist";
Cred că e și el frizer...
Cum sunt eu epigramist! (AL. D. FUNDUIANU)
Dacă e așa cum spui
Cred că ai o freză cool,
Dacă și talentul lui
E egal e prea destul! (ȘTEFAN BAȘNO)
ATÂT POT ȘI ATÂT FAC
Nu-s bețiv și nu fumez,
Neuronu-l exersez,
Că gândesc și-o spun cu rimă,
Nu-i bravură și nici crimă!(GHEORGHE DRAGOMIRESCU)
Nu e crimă nici bravură
Când ai ritm și ai măsură ,
Folosește-ți labele
Să numeri silabele... (ȘTEFAN BAȘNO)
Vor fi demisii de onoare
și, după legile-n vigoare,
vor sta corupții la răcoare,
din țara noastră-înfloritoare,
nici păsările migratoare
nu vor mai vrea, atunci, să zboare.
Cum sceptici sunt destui sub soare,
parcă-i aud zicându-și: ”Oare?”. (ILIE BÂTCĂ)
He he, he, coane Ilie,
Ai putea să-mi spui tu mie
Când va fi ce-mi povestești ,
La calendele grecești?. (ȘTEFAN BAȘNO)
Frumosul meu din basmele cu zmeie,
Sau lupul din scufiţa cu trei iezi,
Nu înţeleg cum naiba nu mă vezi,
Când eu deţin întreaga lumii cheie!
Să nu cumva să-ţi vină vreo idee
De-a evada la alta. O-ncasezi... (SANDA NICUCIE)
Vai Săndico, văleleu,
Ce noroc pe capul meu
Că nu mi-ai ieșit în cale,
Fiindcă firea dumitale
Este fire de satrap
Și n-aș fi putut să scap!
Recunosc și -a mea nevastă
Este din aceeași castă
Dar măcar din când în când
Am și eu la vorbă rând! (ȘTEFAN BAȘNO)
PE UN ȘANTIER ARDELENESC
Văzând un cui, adânc pătruns
În talpa durulului patron,
Mă-ntreb, pe schelă stând ascuns,
- No, n-o putut a fi piron? (CRĂCIUN L. ALBA)
Dacă te gândești mai bine
Vei avea un alt reper:
El trăiește fără tine,
Tu fără el ajungi șomer... (ȘTEFAN BAȘNO)
NEDUMERIRE
Nu pot să înțeleg deloc:
De ce în țara asta, oare,
Atâția proști stau la un loc
Și-acesta e... la guvernare? (NELU MATER)
Greșești fundamental, maestre,
Ei stau la mese-m belșugate
Iar noi tânjim pe la ferestre
Și dăm din buzele umflate! (ȘTEFAN BAȘNO)
Când Franța ni-i precum o soră
Și vrem s-o copiem în toate,
Aflând sentința cea sonoră,
Nu facem și la noi… dreptate? (NELU MATER)
Francezul are sânge-n p...
La noi găsești mai mult rachiu!
Să nu rămânem de căruță,
Avem și noi un șef diliu... (ȘTEFAN BAȘNO
DE CE AZI, FCSB, TOT CIUCA
BĂTĂII E?
C-așa-l bate Dumnezeu
Pe Jiji, că-i fariseu;
Și-o să-l înjure la urmă,
Ca năvlegii de la turmă. (DUMITRU BUJDOIU)
PENSIILE MAGISTRAȚILOR RĂMÂN CONSTITUȚIONALE
(Știa asta Bolojan, dar ne mințea că-și dă demisia)
Cum să crezi că-și taie craca,
Precum vaca la ORACA?
CCR-o lungesc stupid,
Ca reformele-n partid. (DUMITRU BUJDOIU)
RECORD, NU GLUMĂ PESCĂREASCĂ*
Un uriaș somn
Pescuit de-un domn
Polonez; enorm,
Îl visez când dorm. (DUMITRU BUJDOIU)
* Pescari de la Academia Poloneză de Pescuit, pe locul I
din lume, cu un somn prins cu lanseta, metoda spinning,
lung de 3 metri, gras de 157 kile. (Libertatea 21.10.2025)
UN SOȚ CERE DIVORȚUL
- Vreau divorț, mâine-am plecat,
- Poți pleca de-acu, fă pași!
Dar, știi, văduvă m-ai luat,
Deci, tot văduvă mă lași. (DUMITRU BUJDOIU)
ÎN TIMPUL SEXULUI
Doi spermatoizi se bat,
x, y, fată - băiat?!
Însă niciunul nu-nvinge,
Că se află în…laringe. (DUMITRU BUJDOIU)
O LEGE RECENTĂ INTERZICE COPIILOR
AUSTRALIENI ACCESUL LA REȚELILE DE SOCIALIZARE
Copiii pân-la 16 ani
Din Țara Mare, verde și maro,
Ei primii ar pleca, rebeli, avani,
Înspre americi, asii și-nspre Euro’. (NICOLAE MĂTCAȘ)
ROMÂNIA A SEMNAT CONVENȚIA EUROPEANĂ PRIVIND PROTECȚIA PROFESIEI DE AVOCAT
Blindați beton, ca la cutie,
Nu juzii doar și magistrații.
De azi nainte pe hârtie
Sunt protejați și avocații. (NICOLAE MĂTCAȘ)
NU MAI VREA SĂ PIARDĂ TIMPUL
Trump iute a contramandat
Cel summit de la Budapesta,
Căci s-a - pe Putin – supărat:
Cât să-i mai joace calpul festa! (NICOLAE MĂTCAȘ)
DE CE-I ANEVOIOS SĂ ACCEPTĂM RECOMANDAREA UE PRIVIND MAJORAREA SALARIULUI MINIM
Bruxelles-u-asiduu recomandă
Să majorăm salariul minim.
Cu drag, dar ni-i că, la comandă,
Baronii sar că-al lor e ínfim. (NICOLAE MĂTCAȘ)
LEGEA GUVERNULUI PRIVIND MODIFICAREA
PENSIILOR MAGISTRAȚILOR RESPINSĂ DINTR-UN MOTIV FORMAL
Au luat, semnând, dosarul
Automat, precum primarul,
Dezbaterea lui, în vrie,
Amânând-o sine die.
La o dată, -n fine, fixă,
Un act constatându-l lipsă,
I-au propus placid, din mers,
Să-ntocmească-un alt demers. (NICOLAE MĂTCAȘ)
PE CE SE BAZEAZĂ CONVINGEREA FERMĂ?
Reforma a picat pe formă.
Dosaru-l completăm, de rond,
Convinși: instanța cruciformă
Nu-l va respinge și pe fond! (LERU CICOARE)
CÂND E LEGE ȘI CÂND NU-I
De la gloată când să taie,
De lege-i doare-n vătraie.
Pentru-o gașcă specială-i
Neconstituțională. (LERU CICOARE)
VIVAT! CRESCAT! FLOREAT!
Cum s-accepte membrii Curții
Să le tai volumul burții?
Ba le crească montgolfièrul
Și leafa cât mamiferul! (LERU CICOARE)
AU UITAT UNDE TRĂIESC ȘI LUCREAZĂ?
Membrii Curții, -obezi ca popa,
Vor salarii ca-n Europa.
Uită megalomania
Că trăiește-n România? (LERU CICOARE)
DE VREO 10-15 ORI
TE-A DAT ZDRAVĂN JOS LA BĂNIȘORI
Magistratul Tanda/Manda
Leafă vrea ca în Olanda.
Ba compar-o, -n țară stând,
Cu a omului de rând! (LERU CICOARE)
LEGEA SALARIZĂRII NU NE PRIVEȘTE PE TOȚI?
Permițându-le să-și crească
Leafa când vor și-ndesat,
Cum să nu se-ndreptățească:
Un drept nu-l tai câștigat! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
REVENIM LA PROTOCOALE?
Garantau: palincă vine,
Dar a fost un simplu vurt.
Și ne-am fript. Au n-at fi bine
Să suflăm și în iaurt? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
BINOM CU FAȚĂ UMANĂ?
Șefii noștri din coroană
Pun la cale-un nou binom.
O fi fața lui umană,
Dară sufletu-i: de om? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
VIAȚĂ SCURTĂ
Sistem spart ca un balon,
Chiar vădind față umană,
Și-o să țină un binom
Emanat dintr-o șicană? (NICOLAE CRIHĂNEAU)
COALIȚIA IAR A PRINS A SCÂRȚÂI
Îi ține-accesul la ciolan,
Altfel ar fi demult pe ducă.
Ce-ar mai avea comun în ham
Un lac, o lebădă și-o știucă? (NICOLAE CRIHĂNEANU)