„EPIGRAMA” UNU, UNU, DOI…
Cu prezenÈ›a sa elegantă È™i distinsă îmi intră în casă revista „Epigrama” nr. 112 din 2025. PublicaÈ›ia Uniunii EpigramiÈ™tilor din România se deschide cu editorialul redactorului-È™ef, Constantin Moldovan, intitulat „În slujba epigramei!”. ReÈ›in unul din îndemnurile autorului: „Uniunea EpigramiÈ™tilor din România are nevoie de oameni care să priceapă că orgoliile personale exacerbate nu fac bine nimănui, de oameni care să fie dispuÈ™i să se pună în slujba epigramei È™i nu să încerce a o subordona propriilor interese, de oameni care să conÈ™tientizeze că te poÈ›i bucura de aprecierea È™i prietenia celorlalÈ›i numai dacă È™tii, la rândul tău să fii un prieten. În epigramă nu este nevoie de moguli, de baroni locali care să se comporte discreÈ›ionar, cu accente dictatoriale, nici de oportuniÈ™ti care să îndemne la ură È™i dezbinare pentru a-È™i atinge ei anumite deziderate. În schimb este nevoie de stimă reciprocă, de corectitudine È™i de unitate în scopul obÈ›inerii recunoaÈ™terii generale…”. Găsesc interesant eseul academicianului Mihai Cimpoi, mai ales prin punctul de vedere categoric privind un canon la nivelul epigramei: „S-o spunem tranÈ™ant: pe locul întâi în epigramistica românească sunt trei: Topârceanu, Al. O. Teodoreanu (Păstorel) È™i Cincinat Pavelescu, iar pe locul al doilea, ca să evităm orice supărare, îi punem pe ceilalÈ›i, cu toate că sunt È™i de locul al treilea È™i de categoria „menÈ›iuni”. Oricum, ca să potolim d`acapo spiritele, toÈ›i îÈ™i au meritele lor È™i locul lor în scara axiologică”. Un articol in extenso publică George Corbu, preÈ™edintele UER, la împlinirea a 35 de ani de activitate a Uniunii, cu referire È™i la recentul volum antologic „EpigramiÈ™tii noÈ™tri”. „În concluzie, ampla lucrare de valorificare a epigramei ce ni se prezintă în chip de bilanÈ›, fie el È™i provizoriu, în semn de omagiere a celor 35 de ani de existență fructuoasă, utilă a UER, este oglinda fidelă a societății de azi, minată de tot felul de neîmpliniri, deformări È™i contradicÈ›ii a căror remediere/înlăturare nu poate întârzia la nesfârÈ™it”. Un „La mulÈ›i ani cu voie bună!” transmite UER È™i Mihai SălcuÈ›an, vicepreÈ™edintele Uniunii, „Considerând că UER este atât o izbândă colectivă, cât È™i una individuală, că atributul de „nemurire” aparÈ›ine în primul rând uniunii È™i mai apoi membrilor ei, cu deplina convingere că va îndeplini pe mai departe misiunea asumată la înfiinÈ›are întru gloria epigramei româneÈ™ti”. Ion Moraru îl evocă pe Constantin Cristian, făcând È™i o selecÈ›ie de epigrame din creaÈ›iile acestuia. ReÈ›inem una: La vârsta a treia – „E uÈ™or de presupus / După cum se vede treaba: / Te mai rogi la Cel de Sus / Că la cel de jos… degeaba!”
Constantin Tudorache prezintă epigrama- calambur, venind È™i cu o largă paletă de exemple. Autorul reÈ›ine È™i două ale lui Păstorel: ContestaÈ›ie fiscală – „N-am venit / Că am venit, / Am venit / Că n-am venit.”; La restaurantul Uniunii Scriitorilor – „Beau băieÈ›ii harnici, / De cu seară-n zori, / Unii sunt paharnici, / AlÈ›ii… turnători.” De la înălÈ›imea experienÈ›ei sale, Elis Râpeanu ne explică ce mai e cu „măsura versului”. Două cronici întregesc, alături de rezultatele la unele concursuri, conÈ›inutul revistei. Prima cronică aparÈ›ine lui Constantin
Moldovan È™i are în vedere „Zâmbete în Prier” de la ViÈ™eu de Sus („A fost un regal de epigramă, parodie, gazel È™i pantum, susÈ›inut de către preopinenÈ›i, cu replici spumoase din sală”), iar a doua e semnată de Daniel Bratu, prezent la Festivalul „Cât e Buzăul de mare” („La masa preÈ™edinÈ›ilor, discuÈ›iile au căpătat accente de dispută editorială È™i de „Laudă somnului”. ÎnÈ›elegând aluzia blagiană, am alegat la somn, cu gândul la-ncărcata zi ce-avea să urmeze degrabă”). La concursul revistei au trimis lucrări 54 de epigramiÈ™ti. La tema CARICATURÄ‚, locul I a fost ocupat de Eugen Deutsch cu Geneză- „Conform c-o foarte veche anecdotă, / Caricatura ar fi apărut / Atunci când jos, pe stâncile din grotă, / MaimuÈ›a scrijelise un mamut.” Locul al II-lea a fost adjudecat de Kir Papas cu definiÈ›ia Caricatura – „Mască ce È›i-o sapă anii, / Când abia-È›i târăști târlicii, / Care bucură duÈ™manii, / Însă È™i mai mult amicii.” Pe locul al III-lea îl descoperim pe Valentin David cu un catren intitulat Caricatură –definiÈ›ie – „Desen sumar È™i stilizat / Cu trăsături corecte / Ce-arată, chiar de am triÈ™at, / Ascunsele-mi defecte.” La concursul de rime (PRIMÄ‚VARÄ‚/FLORI), locul I s-a acordat lui Iulian Bostan-Gohor cu epigrama Electorală – „Un candidat e-o floare rară, / AÈ™a că dragi alegători, / Să fiÈ›i atenÈ›i că-n primăvară / Și buruienile fac flori!”. La REPLICÄ‚, locul I a revenit lui Mihai Haivas cu Întrebare dificilă – „Iubita mea fermecătoare, / Te-aÈ™ cere în căsătorie, / Dar, dac-ai fi a mea soÈ›ie / Cu cine-aÈ™ mai pleca la mare?” Din rubrica mea preferată, „Arca lui Noe”, aleg epigrama lui Gheorghe Șchiop, Generozitate – „Cu toate că-s sărac lipit, / Sunt darnic, nicidecum zgârcit; / Din toată sărăcia mea / Dau jumătate cui o vrea.”
Închei revenind la pagina a 2-a, rezonând cu o întrebare a lui Constantin Moldovan: „Oare de ce când umbra înserării / Coboară,-ncet, la început de vise, / TrezeÈ™te,-n noi, imagini interzise / Venite dinspre marginea uitării?” (GEORGICÄ‚ MANOLE)
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
DUPÄ‚ CÄ‚SÄ‚TORIE
Aveam, desigur, un temei
Să cred că totuși am intrat
În rândul lumii, dar constat
Că am intrat în gura ei. (ȘTEFAN-CORNEL RODEAN)
POTRIVIRE DE CARACTER
Pe loc s-au înÈ›eles È™i iată
Că sunt sub pătură-mpreună,
Căci el e om… dintr-o bucată,
Iar ea e… bucățică bună. (ȘTEFAN-CORNEL RODEAN)
VECINUL ȘI SOȚIA
Când È™i-a surprins, în pat,
Nevasta cu vecinul,
El chiar s-a bucurat
Că-i vede și-altul chinul! (ȘTEFAN-CORNEL RODEAN)
DARURILE CREATORULUI (dactilic)
Astăzi, în lume, putem constata:
Doar la bărbați,EL minte le dete,
Iar la femei, chiar și tinere fete
Căi și tertipuri... spre a le-o fura! (MIHAI HAIVAS)
CRAI ÎN CÄ‚DERE LIBERÄ‚ (amfibrahic)
Cu tifla i-au dat „trufandalele”:
La conturi el nu mai accede
Și cum nu-l mai țin balamalele,
Nici ușă el nu se mai crede! (MIHAI HAIVAS)
NU PREA CREȘTINEASCĂ(anapestic)
Întâlnind o măicuță virgină,
Un călugăr, mereu se frământă
S-o convingă - cu ea stând la cină -
Cum chiar poate rămâne... o sfântă!(MIHAI HAIVAS)
PREÈšUIRE
Nu cred că-s vorbe spuse-n van,
Dar când se-adună-n viaţă anii,
Pe doctori nu mai dai un ban ...
Ci dai toţi banii! (VASILE LARCO)
SFAT
Când greul nu poÅ£i să-l înfrângi,
Mai bine din măsele strânge,
Decât să mergi ÅŸi să te plângi
La cei ce n-au de ce se plânge! (VASILE LARCO)
ANOMALII
Elevii-n şcoală-s aşteptaţi,
Pe unii-i văd cu ochii-n rouă,
Iar alţii-s mult prea derutaţi...
Deşi nu văd vreo poartă nouă! (VASILE LARCO)
ȘUETÄ‚, ÎNTRE VECHI INTERNIȘTI
Mai ții minte, măi băiete,
Cum săream noi peste geam
Și fugeam ades' la fete?
- Da, dar... pentru ce fugeam? (AL. D. FUNDUIANU)
CAUZELE DECESULUI UNUI EPIGRAMIST
Despre viaÈ›a ce se frânge,
Zise medicul de tură:
Are prozodie-n sânge
Și... noi epigrame-n gură. (AL. D. FUNDUIANU)
POLITICIANUL MODERN
Oricât l-aÈ›i crede de infamy
Și cât s-ar face de ocară,
El nu e trădător de nean…
E doar de țară! (GRIGORE COTUL)
OBICEI ELECTORAL
Poporul nostru, de calic,
Întotdeauna, la votare,
Alege răul cel mai mic…
Și-l face mare. (GRIGORE COTUL)
EPILOG
Trăim atâtea în present,
Ce nu-s deloc la locul lor,
Încât un lucru-i evidentȘ
Trecutul… are viitor! (GRIGORE COTUL)
IPOSTAZÄ‚
Chiar nu cunosc cum s-a făcut,
Da-ntr-un final am reușit,
Ca, din creștin recunoscut,
Să merg online… la-mpărtășit! (IOAN MAMAISCHE)
JOC DE IDEI
După ce-au serbat amorul
Și îÈ™i consumau sublimul,
El gândea că nu e primul,
Ea-l… visa pe viitorul! (IOAN MAMAISCHE)
AVEM O MARE CALITATE
La ciudățenii… suntem tari,
Și nu-i deloc o noutate,
Să vezi cum marii demnitari
N-au niciun pic de demnitate! (IOAN MAMAISCHE)
STRATEGIE
Constatăm din an în an,
Că aleÈ™ii, ( cei mai „ grei”!)
Stând cu mâna pe „ ciolan”,
Se „ mănâncă” între ei! (MAX OPAIÈš)
ARTÄ‚ STRADALÄ‚
Pictorii au prins avânt;
Fac crochiuri pe-ndelete,
Că-s sătui pe-acest pământ,
De mulÈ›imea de ...„ portrete”! (MAX OPAIÈš)
PARLA(-)MENT
( Etimologie!)
Descopăr un cuvânt compus,
Ce-i din PARLER (*), (un franțuzism!),
Alături de MENTIR (**), de-i pus,
La noi, înseamnă ... ORGANISM! (MAX OPAIÈš)
C.F.R.-ul ȘI VITEZA
Mă agită o-ntrebare,
Roșu-nervi devin la ten:
- Oare-am mers c-un tren la mare
Sau am fost la mare-n tren? (AXENTE IUGA)
DEZAMAGIRE
Din patru-n patru ani, sau cinci,
Alerg s-aleg un candidat
Ce-mi dă speranțe prin lozinci,
Dar mă aleg c-un alergat. (AXENTE IUGA)
BUNA ÎNÈšELEGERE LA CLUJ
În familie, de-i mixtă,
Armonie chiar există
Când accentul la "puiuÈ›"
E pe "pu", dar și pe "iuț" (AXENTE IUGA)
VECINUL
Devenit prizonier,
Sub sacouri și cravate,
Ghem e în È™ifonier
Că doar pui pe pui se scoate. (AXENTE IUGA)
DRUMARII
Făr-a-mi cere un consult
Plouă cerul din înaltul,
Noi, având pe stoc prea mult,
Așezăm pe drum asfaltul. (AXENTE IUGA)
POLITICÄ‚ PRO EUROPEANÄ‚(1)
Noi ne chinuim ca proștii
Ca să bibilim chenzina
Însă guvernanÈ›ii noÈ™tri
Grijă au de Ucraina! (ȘTEFAN BAȘNO)
POLITICÄ‚ PRO EUROPEANÄ‚(2)
Țară de căldură arde,
Facem chete peste chete,
Dar noi dăm cu miliarde
Ca să cumpărăm rachete! (ȘTEFAN BAȘNO)
POLITICÄ‚ PRO EUROPEANÄ‚(2)
Știm că este creștinește
Să ai grijă de vecini,
Dar vecinul mulțumește
Dând cu bâta în creÈ™tini... (ȘTEFAN BAȘNO)
VIAÈšA
Tinerețea-i primăvară,
Este floare între flori:
Urcând anii, te coboară
Până când ajungi...È™i mori. (ADRIAN TIMOFTE)
UNUI AVOCAT
SusÈ›inând o pledoarie,
Chiar pe sine s-a-ntrecut,
Pentru hoÈ› –Vrăjitorie-
Nu s-a mai recunoscut. (ADRIAN TIMOFTE)
FISCALITATE
La noi taxele-s potopul
Dacă locuieÈ™ti în È›ară
Și nu ai intrat în topul
Fermelor cu sediul afară. (ADRIAN TIMOFTE)
REPLICILE LUI ȘTEFAN BAȘNO
LUI BÄ‚SESCU I S-AU REDAT
DREPTURILE PIERDUTE
Dându-i vila înapoi,
A abandonat neantul,
Loc să termine, apoi,
De citit întreg… „Levantul”! (GEORGICÄ‚ MANOLE)
Păi, privind în perspectivă
Noua cooperativă
De-aia au luat măsura
Ca să-È™i apere strânsura.. (ȘTEFAN BAȘNO)
LENEȘUL
E bolnav È™i stă în pat,
Lene are și nu-i trece;
Chiar È™i câinele-i dresat:
Latră-acu doar după zece. (TONY ANDREESCU)
Se spune că, de regulă, cățelul
De la stăpân îÈ™i împrumută felul
Și când stăpânul e un puturos
Nici javra nu rămâne mai prejos. (ȘTEFAN BAȘNO)
INFLAÅ¢IE DE EPIGRAMIÅžTI
E bine pentru oameni triÅŸti,
Că plouă cu epigramişti,
Dar, multora, prilej de drame,
Le plouă-ades, în epigrame. (NICÄ‚ JANET)
Sunt obligat să mă repet
Și îmi cer scuze că insist
Dar nu cunosc epigramist
Mai productiv ca dom' Janet! (ȘTEFAN BAȘNO)
SCRIPTA MANENT
Captivitatea e un gen de moarte,
Privat de libertate este greu;
“Să ies mai iute voi mai scrie-o carte”...
Gândea de după gratii-un cimpanzeu.(DAVID VALENTIN)
Nu toți aceia sechestrați cu gratii
Sunt politruci, șnapani sau doar pramatii,
Iar cimpanzeu-o carte de vă scrie
Precis nu o găseÈ™ti în librărie... (ȘTEFAN BAȘNO)
PASTEL SOCIAL
În scumpa noastră Å£ară, România,
Pe care, azi, o vor occidentalii,
Un pic, din an, ne cântă ciocârlia
Åži patru ani, întruna…papagalii! (NICÄ‚ JANET)
Dacă în È›ara românească
E-un campion la epigramă
Eu îi doresc "MulÈ›i ani, trăiască!"
Și spun decis: JANÉT îl cheamă! (ȘTEFAN BAȘNO)
BUGETARII STAU DEGEABA (Presa)
E părere de ministru;
Dar nici așa, e sinistru;
Un telefon cu mândruÈ›a…
Până le vine lefuÈ›a. (DUMITRU BUJDOIU)
RECLAMĂ LA CIREȘE, CONFORM UE
“MâncaÈ›i gângănii, insecte!”,
Sunt indicații directe;
Precupețele istețe,
Vând fructe cu viermi în pieÈ›e;
Ca să respecte formula,
Le zic “CireÈ™e Ursula”. (DUMITRU BUJDOIU)
PENSIONAR TRANSCENDER
Paradă pe contra-sens,
E la modă,- mi schimb și eu
Sexul; Păi ce Dumnezeu?
Am peste optzeci de ani,
Pensie mică, (șarlatani),
Pe centură mai scot bani. (DUMITRU BUJDOIU)
DUPÄ‚ DIVORÈš
Se gândea iar să se-nsoare
Și-l ruga pe Dumnezeu:
- Vezi că sunt zodia Leu,
Să nu- mi dai tot o dresoare! (DUMITRU BUJDOIU)
FETIÈšA INDISCRETÄ‚
Văzu totu’- n dormitor
Și le-a zis părinților:
- M-ați pedepsit rău cu NET-ul,
Doar că-mi sugeam degetul. (DUMITRU BUJDOIU)
SÄ‚ SE OPREASCÄ‚ CINE-A ÎNCEPUT!
Un președinte, belarus,
Din partea altuia, cel rus,
Pe Trump îl roagă, - american,
Să-l mai oprească pe rutean.
N-ar fi, mediator slavean,
Să se oprească, -ntâi, Ivan? (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
O SINGURÄ‚ CERTITUDINE
Vor în grabă să înjghebe
Un al doilea „TrenuleÈ›”.
Cel mai sigur È™nuruleÈ› –
Tăierile de la plebe. (NICOLAE MĂTCAȘ)
TOT TALPA ȚĂRII
Ca și-n cazul cu Unirea,
Explicată de moș Roată,
Să repare risipirea
E chemată marea gloată. (NICOLAE MĂTCAȘ)
AVEM GÄ‚URI LA CENTURÄ‚,
N-AVEM CLEME LA BRETELE?
ChemaÈ›i să strângem cureaua
Tot noi, cei care-o purtăm?
Dar cei ce-È™i tot trag breteaua –
Burta nu le-o dezumflăm? (NICOLAE MĂTCAȘ)
DE CE NU STRÂNGEM TOÈšI CUREAUA?
Nou, pachetul de măsuri fiscale
E-mpotriva echității sociale:
El lovește-n cei mai vulnerabili,
ÎmbuibaÈ›ii, însă, - s imuabili. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
NEDUMERIREA LUI MOȘ ION ROATĂ
Cum să tai din pensii, burse,
Ajutoare speciale
Și să nu te-atingi de surse
Din start exponențiale? (NICOLAE MĂTCAȘ)
GURÄ‚ DE AUR
O spusă ca aroma de sovârf,
Că i-ar plăcea și, - n cer, lui Dumnezeu:
Reforma s-o începem de la vârf,
Nu de la cei care muncesc din greu! (NICOLAE MĂTCAȘ)
SCIZIUNEA DIN SOCIETATE VA DISPÄ‚REA?
Au impus tăieri la cei ce
N-au puteri să riposteze
Și crezând că duÈ™ul rece
Al scindării-o să-nceteze. (LERU CICOARE)
CINE ARE, SĂ AIBĂ ȘI MAI MULT?
Nu ți-e jenă, cap țopesc,
Să mai rupi câte-un coltuc
De la cei care muncesc
Pentru cei ce ne conduc? (LERU CICOARE)
CU APA DIN COPAIE A FOST ARUNCAT ȘI COPILUL
Sporul nu-l tai cu toporul:
TulumbaÈ™, pilot, miner...
Trebuia redus nu sporul –
Cei ce s-au lipit de el! (LERU CICOARE)
ÎN PREAJMA UNEI NOI ORDONANÈšE „TRENULEÈšUL”
Nu că-i cauți cuiva pată,
Mingea vine la fileu:
La guvern mai e în plată
Finul spor pentru ... veceu?! (LERU CICOARE)
LA CÂTE SPORURI A NÄ‚SCUT IMAGINAÈšIA
Pentru orice spor – o ordonanță
Și un comentariu special?
Nu le-ar îngloba, cu siguranță,
Niciun „Monitor oficial”! (LERU CICOARE)
PERFORMANÈšA MUNCII LUI?
Un nabab din CFR,
Ce trăiește ca un crai,
Cu salariu ca-n UÉ
(Dar l-ar vrea ca în Dubai!),
Mult prea mare-ar fi păcatul
Să-ntrebi cum de-l ține statul.
Întreabă-l, ipochiménul,
De-a mers vreodată cu trenul. (LERU CICOARE)
NEMULÈšUMIRE SFIDÄ‚TOARE
Când l-întrebi ce leafă are,
E cuprins de indignare
Că-i mai mică decât – vai! –
Cea a ricșăi din Dubai.
Ce nu spune șeful șui
E că-n țara-i a lui pește
Leafa lui o depășește
Pe a ...Președintelui! (LERU CICOARE)
C-O MÂNÄ‚ TAIE-UN SPOR ȘI CU ALTA CREȘTE ALTE SPORURI
ÎCCJ* reduce-un spor substanÈ›ial,
Cum o obligă-o OUG** de curând,
Tot ea făcând ce nu È›i-ar da prin gând:
Crescând un altul proporÈ›ional! (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
*ÎCCJ – Înalta Curte de CasaÈ›ie È™i JustiÈ›ie.
**OUG – Ordonanță de Urgență a Guvernului.
PE NOI, CEI MULÈšI, DE JOS, NE-AUDE CINE?
Curte tu supremă-a României,
Când ne aperi cu adevărat:
Când un drept legitim ni s-a dat
Ori ni-l iau, tribut al neghiobiei? (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
CÂND SÄ‚ APERI, -NALTE FOR,
DREPTURILE TUTUROR?
Într-un stat real, de drept,
Curtea* apără-nțelept
Numai dreptul alor săi?
Însă cine, Curte hăi,
Pe-ale bieților căței? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
*Curtea – aici: Înalta Curte de CasaÈ›ie È™i JustiÈ›ie.
EXEMPLU CONTAGIOS
A pornit de unde vâlva
Tainei cu picioare scurte?
SporurÄle de la ROMSILVA
Nu-s mai mici decât la Curte! (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
IMORALE, DAR LEGALE?
Jaf sub ochii noÈ™tri, cu legea-n mână,
Fincă el a fost băgat în lege.
Dacă legea-i strâmbă, -o să rămână
Pe vecie? Nu pot s-o renege? (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
AVEM TOȚI ACELEAȘI DREPTURI?
Curte, te rugăm frumos,
Să ne spui și franc, și tare
Dacă au și cei de jos
Prime la pensionare. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
ÎNTREBARE DE LA CEI DE JOS
Dacă sporurile nu sunt privilegii,
Bursele și pensiile sunt?
Curte tu, apărătoare-a legii,
Unde e dreptatea pe pământ?! (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU