„EPIGRAMA” UNU, UNU, DOI…
Cu prezența sa elegantă și distinsă îmi intră în casă revista „Epigrama” nr. 112 din 2025. Publicația Uniunii Epigramiștilor din România se deschide cu editorialul redactorului-șef, Constantin Moldovan, intitulat „În slujba epigramei!”. Rețin unul din îndemnurile autorului: „Uniunea Epigramiștilor din România are nevoie de oameni care să priceapă că orgoliile personale exacerbate nu fac bine nimănui, de oameni care să fie dispuși să se pună în slujba epigramei și nu să încerce a o subordona propriilor interese, de oameni care să conștientizeze că te poți bucura de aprecierea și prietenia celorlalți numai dacă știi, la rândul tău să fii un prieten. În epigramă nu este nevoie de moguli, de baroni locali care să se comporte discreționar, cu accente dictatoriale, nici de oportuniști care să îndemne la ură și dezbinare pentru a-și atinge ei anumite deziderate. În schimb este nevoie de stimă reciprocă, de corectitudine și de unitate în scopul obținerii recunoașterii generale…”. Găsesc interesant eseul academicianului Mihai Cimpoi, mai ales prin punctul de vedere categoric privind un canon la nivelul epigramei: „S-o spunem tranșant: pe locul întâi în epigramistica românească sunt trei: Topârceanu, Al. O. Teodoreanu (Păstorel) și Cincinat Pavelescu, iar pe locul al doilea, ca să evităm orice supărare, îi punem pe ceilalți, cu toate că sunt și de locul al treilea și de categoria „mențiuni”. Oricum, ca să potolim d`acapo spiritele, toți își au meritele lor și locul lor în scara axiologică”. Un articol in extenso publică George Corbu, președintele UER, la împlinirea a 35 de ani de activitate a Uniunii, cu referire și la recentul volum antologic „Epigramiștii noștri”. „În concluzie, ampla lucrare de valorificare a epigramei ce ni se prezintă în chip de bilanț, fie el și provizoriu, în semn de omagiere a celor 35 de ani de existență fructuoasă, utilă a UER, este oglinda fidelă a societății de azi, minată de tot felul de neîmpliniri, deformări și contradicții a căror remediere/înlăturare nu poate întârzia la nesfârșit”. Un „La mulți ani cu voie bună!” transmite UER și Mihai Sălcuțan, vicepreședintele Uniunii, „Considerând că UER este atât o izbândă colectivă, cât și una individuală, că atributul de „nemurire” aparține în primul rând uniunii și mai apoi membrilor ei, cu deplina convingere că va îndeplini pe mai departe misiunea asumată la înființare întru gloria epigramei românești”. Ion Moraru îl evocă pe Constantin Cristian, făcând și o selecție de epigrame din creațiile acestuia. Reținem una: La vârsta a treia – „E ușor de presupus / După cum se vede treaba: / Te mai rogi la Cel de Sus / Că la cel de jos… degeaba!”
Constantin Tudorache prezintă epigrama- calambur, venind și cu o largă paletă de exemple. Autorul reține și două ale lui Păstorel: Contestație fiscală – „N-am venit / Că am venit, / Am venit / Că n-am venit.”; La restaurantul Uniunii Scriitorilor – „Beau băieții harnici, / De cu seară-n zori, / Unii sunt paharnici, / Alții… turnători.” De la înălțimea experienței sale, Elis Râpeanu ne explică ce mai e cu „măsura versului”. Două cronici întregesc, alături de rezultatele la unele concursuri, conținutul revistei. Prima cronică aparține lui Constantin
Moldovan și are în vedere „Zâmbete în Prier” de la Vișeu de Sus („A fost un regal de epigramă, parodie, gazel și pantum, susținut de către preopinenți, cu replici spumoase din sală”), iar a doua e semnată de Daniel Bratu, prezent la Festivalul „Cât e Buzăul de mare” („La masa președinților, discuțiile au căpătat accente de dispută editorială și de „Laudă somnului”. Înțelegând aluzia blagiană, am alegat la somn, cu gândul la-ncărcata zi ce-avea să urmeze degrabă”). La concursul revistei au trimis lucrări 54 de epigramiști. La tema CARICATURĂ, locul I a fost ocupat de Eugen Deutsch cu Geneză- „Conform c-o foarte veche anecdotă, / Caricatura ar fi apărut / Atunci când jos, pe stâncile din grotă, / Maimuța scrijelise un mamut.” Locul al II-lea a fost adjudecat de Kir Papas cu definiția Caricatura – „Mască ce ți-o sapă anii, / Când abia-ți târăști târlicii, / Care bucură dușmanii, / Însă și mai mult amicii.” Pe locul al III-lea îl descoperim pe Valentin David cu un catren intitulat Caricatură –definiție – „Desen sumar și stilizat / Cu trăsături corecte / Ce-arată, chiar de am trișat, / Ascunsele-mi defecte.” La concursul de rime (PRIMĂVARĂ/FLORI), locul I s-a acordat lui Iulian Bostan-Gohor cu epigrama Electorală – „Un candidat e-o floare rară, / Așa că dragi alegători, / Să fiți atenți că-n primăvară / Și buruienile fac flori!”. La REPLICĂ, locul I a revenit lui Mihai Haivas cu Întrebare dificilă – „Iubita mea fermecătoare, / Te-aș cere în căsătorie, / Dar, dac-ai fi a mea soție / Cu cine-aș mai pleca la mare?” Din rubrica mea preferată, „Arca lui Noe”, aleg epigrama lui Gheorghe Șchiop, Generozitate – „Cu toate că-s sărac lipit, / Sunt darnic, nicidecum zgârcit; / Din toată sărăcia mea / Dau jumătate cui o vrea.”
Închei revenind la pagina a 2-a, rezonând cu o întrebare a lui Constantin Moldovan: „Oare de ce când umbra înserării / Coboară,-ncet, la început de vise, / Trezește,-n noi, imagini interzise / Venite dinspre marginea uitării?” (GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
DUPĂ CĂSĂTORIE
Aveam, desigur, un temei
Să cred că totuși am intrat
În rândul lumii, dar constat
Că am intrat în gura ei. (ȘTEFAN-CORNEL RODEAN)
POTRIVIRE DE CARACTER
Pe loc s-au înțeles și iată
Că sunt sub pătură-mpreună,
Căci el e om… dintr-o bucată,
Iar ea e… bucățică bună. (ȘTEFAN-CORNEL RODEAN)
VECINUL ȘI SOȚIA
Când și-a surprins, în pat,
Nevasta cu vecinul,
El chiar s-a bucurat
Că-i vede și-altul chinul! (ȘTEFAN-CORNEL RODEAN)
DARURILE CREATORULUI (dactilic)
Astăzi, în lume, putem constata:
Doar la bărbați,EL minte le dete,
Iar la femei, chiar și tinere fete
Căi și tertipuri... spre a le-o fura! (MIHAI HAIVAS)
CRAI ÎN CĂDERE LIBERĂ (amfibrahic)
Cu tifla i-au dat „trufandalele”:
La conturi el nu mai accede
Și cum nu-l mai țin balamalele,
Nici ușă el nu se mai crede! (MIHAI HAIVAS)
NU PREA CREȘTINEASCĂ(anapestic)
Întâlnind o măicuță virgină,
Un călugăr, mereu se frământă
S-o convingă - cu ea stând la cină -
Cum chiar poate rămâne... o sfântă!(MIHAI HAIVAS)
PREȚUIRE
Nu cred că-s vorbe spuse-n van,
Dar când se-adună-n viaţă anii,
Pe doctori nu mai dai un ban ...
Ci dai toţi banii! (VASILE LARCO)
SFAT
Când greul nu poţi să-l înfrângi,
Mai bine din măsele strânge,
Decât să mergi şi să te plângi
La cei ce n-au de ce se plânge! (VASILE LARCO)
ANOMALII
Elevii-n şcoală-s aşteptaţi,
Pe unii-i văd cu ochii-n rouă,
Iar alţii-s mult prea derutaţi...
Deşi nu văd vreo poartă nouă! (VASILE LARCO)
ȘUETĂ, ÎNTRE VECHI INTERNIȘTI
Mai ții minte, măi băiete,
Cum săream noi peste geam
Și fugeam ades' la fete?
- Da, dar... pentru ce fugeam? (AL. D. FUNDUIANU)
CAUZELE DECESULUI UNUI EPIGRAMIST
Despre viața ce se frânge,
Zise medicul de tură:
Are prozodie-n sânge
Și... noi epigrame-n gură. (AL. D. FUNDUIANU)
POLITICIANUL MODERN
Oricât l-ați crede de infamy
Și cât s-ar face de ocară,
El nu e trădător de nean…
E doar de țară! (GRIGORE COTUL)
OBICEI ELECTORAL
Poporul nostru, de calic,
Întotdeauna, la votare,
Alege răul cel mai mic…
Și-l face mare. (GRIGORE COTUL)
EPILOG
Trăim atâtea în present,
Ce nu-s deloc la locul lor,
Încât un lucru-i evidentȘ
Trecutul… are viitor! (GRIGORE COTUL)
IPOSTAZĂ
Chiar nu cunosc cum s-a făcut,
Da-ntr-un final am reușit,
Ca, din creștin recunoscut,
Să merg online… la-mpărtășit! (IOAN MAMAISCHE)
JOC DE IDEI
După ce-au serbat amorul
Și își consumau sublimul,
El gândea că nu e primul,
Ea-l… visa pe viitorul! (IOAN MAMAISCHE)
AVEM O MARE CALITATE
La ciudățenii… suntem tari,
Și nu-i deloc o noutate,
Să vezi cum marii demnitari
N-au niciun pic de demnitate! (IOAN MAMAISCHE)
STRATEGIE
Constatăm din an în an,
Că aleșii, ( cei mai „ grei”!)
Stând cu mâna pe „ ciolan”,
Se „ mănâncă” între ei! (MAX OPAIȚ)
ARTĂ STRADALĂ
Pictorii au prins avânt;
Fac crochiuri pe-ndelete,
Că-s sătui pe-acest pământ,
De mulțimea de ...„ portrete”! (MAX OPAIȚ)
PARLA(-)MENT
( Etimologie!)
Descopăr un cuvânt compus,
Ce-i din PARLER (*), (un franțuzism!),
Alături de MENTIR (**), de-i pus,
La noi, înseamnă ... ORGANISM! (MAX OPAIȚ)
C.F.R.-ul ȘI VITEZA
Mă agită o-ntrebare,
Roșu-nervi devin la ten:
- Oare-am mers c-un tren la mare
Sau am fost la mare-n tren? (AXENTE IUGA)
DEZAMAGIRE
Din patru-n patru ani, sau cinci,
Alerg s-aleg un candidat
Ce-mi dă speranțe prin lozinci,
Dar mă aleg c-un alergat. (AXENTE IUGA)
BUNA ÎNȚELEGERE LA CLUJ
În familie, de-i mixtă,
Armonie chiar există
Când accentul la "puiuț"
E pe "pu", dar și pe "iuț" (AXENTE IUGA)
VECINUL
Devenit prizonier,
Sub sacouri și cravate,
Ghem e în șifonier
Că doar pui pe pui se scoate. (AXENTE IUGA)
DRUMARII
Făr-a-mi cere un consult
Plouă cerul din înaltul,
Noi, având pe stoc prea mult,
Așezăm pe drum asfaltul. (AXENTE IUGA)
POLITICĂ PRO EUROPEANĂ(1)
Noi ne chinuim ca proștii
Ca să bibilim chenzina
Însă guvernanții noștri
Grijă au de Ucraina! (ȘTEFAN BAȘNO)
POLITICĂ PRO EUROPEANĂ(2)
Țară de căldură arde,
Facem chete peste chete,
Dar noi dăm cu miliarde
Ca să cumpărăm rachete! (ȘTEFAN BAȘNO)
POLITICĂ PRO EUROPEANĂ(2)
Știm că este creștinește
Să ai grijă de vecini,
Dar vecinul mulțumește
Dând cu bâta în creștini... (ȘTEFAN BAȘNO)
VIAȚA
Tinerețea-i primăvară,
Este floare între flori:
Urcând anii, te coboară
Până când ajungi...și mori. (ADRIAN TIMOFTE)
UNUI AVOCAT
Susținând o pledoarie,
Chiar pe sine s-a-ntrecut,
Pentru hoț –Vrăjitorie-
Nu s-a mai recunoscut. (ADRIAN TIMOFTE)
FISCALITATE
La noi taxele-s potopul
Dacă locuiești în țară
Și nu ai intrat în topul
Fermelor cu sediul afară. (ADRIAN TIMOFTE)
REPLICILE LUI ȘTEFAN BAȘNO
LUI BĂSESCU I S-AU REDAT
DREPTURILE PIERDUTE
Dându-i vila înapoi,
A abandonat neantul,
Loc să termine, apoi,
De citit întreg… „Levantul”! (GEORGICĂ MANOLE)
Păi, privind în perspectivă
Noua cooperativă
De-aia au luat măsura
Ca să-și apere strânsura.. (ȘTEFAN BAȘNO)
LENEȘUL
E bolnav și stă în pat,
Lene are și nu-i trece;
Chiar și câinele-i dresat:
Latră-acu doar după zece. (TONY ANDREESCU)
Se spune că, de regulă, cățelul
De la stăpân își împrumută felul
Și când stăpânul e un puturos
Nici javra nu rămâne mai prejos. (ȘTEFAN BAȘNO)
INFLAŢIE DE EPIGRAMIŞTI
E bine pentru oameni trişti,
Că plouă cu epigramişti,
Dar, multora, prilej de drame,
Le plouă-ades, în epigrame. (NICĂ JANET)
Sunt obligat să mă repet
Și îmi cer scuze că insist
Dar nu cunosc epigramist
Mai productiv ca dom' Janet! (ȘTEFAN BAȘNO)
SCRIPTA MANENT
Captivitatea e un gen de moarte,
Privat de libertate este greu;
“Să ies mai iute voi mai scrie-o carte”...
Gândea de după gratii-un cimpanzeu.(DAVID VALENTIN)
Nu toți aceia sechestrați cu gratii
Sunt politruci, șnapani sau doar pramatii,
Iar cimpanzeu-o carte de vă scrie
Precis nu o găsești în librărie... (ȘTEFAN BAȘNO)
PASTEL SOCIAL
În scumpa noastră ţară, România,
Pe care, azi, o vor occidentalii,
Un pic, din an, ne cântă ciocârlia
Şi patru ani, întruna…papagalii! (NICĂ JANET)
Dacă în țara românească
E-un campion la epigramă
Eu îi doresc "Mulți ani, trăiască!"
Și spun decis: JANÉT îl cheamă! (ȘTEFAN BAȘNO)
BUGETARII STAU DEGEABA (Presa)
E părere de ministru;
Dar nici așa, e sinistru;
Un telefon cu mândruța…
Până le vine lefuța. (DUMITRU BUJDOIU)
RECLAMĂ LA CIREȘE, CONFORM UE
“Mâncați gângănii, insecte!”,
Sunt indicații directe;
Precupețele istețe,
Vând fructe cu viermi în piețe;
Ca să respecte formula,
Le zic “Cireșe Ursula”. (DUMITRU BUJDOIU)
PENSIONAR TRANSCENDER
Paradă pe contra-sens,
E la modă,- mi schimb și eu
Sexul; Păi ce Dumnezeu?
Am peste optzeci de ani,
Pensie mică, (șarlatani),
Pe centură mai scot bani. (DUMITRU BUJDOIU)
DUPĂ DIVORȚ
Se gândea iar să se-nsoare
Și-l ruga pe Dumnezeu:
- Vezi că sunt zodia Leu,
Să nu- mi dai tot o dresoare! (DUMITRU BUJDOIU)
FETIȚA INDISCRETĂ
Văzu totu’- n dormitor
Și le-a zis părinților:
- M-ați pedepsit rău cu NET-ul,
Doar că-mi sugeam degetul. (DUMITRU BUJDOIU)
SĂ SE OPREASCĂ CINE-A ÎNCEPUT!
Un președinte, belarus,
Din partea altuia, cel rus,
Pe Trump îl roagă, - american,
Să-l mai oprească pe rutean.
N-ar fi, mediator slavean,
Să se oprească, -ntâi, Ivan? (NICOLAE MĂTCAȘ)
O SINGURĂ CERTITUDINE
Vor în grabă să înjghebe
Un al doilea „Trenuleț”.
Cel mai sigur șnuruleț –
Tăierile de la plebe. (NICOLAE MĂTCAȘ)
TOT TALPA ȚĂRII
Ca și-n cazul cu Unirea,
Explicată de moș Roată,
Să repare risipirea
E chemată marea gloată. (NICOLAE MĂTCAȘ)
AVEM GĂURI LA CENTURĂ,
N-AVEM CLEME LA BRETELE?
Chemați să strângem cureaua
Tot noi, cei care-o purtăm?
Dar cei ce-și tot trag breteaua –
Burta nu le-o dezumflăm? (NICOLAE MĂTCAȘ)
DE CE NU STRÂNGEM TOȚI CUREAUA?
Nou, pachetul de măsuri fiscale
E-mpotriva echității sociale:
El lovește-n cei mai vulnerabili,
Îmbuibații, însă, - s imuabili. (NICOLAE MĂTCAȘ)
NEDUMERIREA LUI MOȘ ION ROATĂ
Cum să tai din pensii, burse,
Ajutoare speciale
Și să nu te-atingi de surse
Din start exponențiale? (NICOLAE MĂTCAȘ)
GURĂ DE AUR
O spusă ca aroma de sovârf,
Că i-ar plăcea și, - n cer, lui Dumnezeu:
Reforma s-o începem de la vârf,
Nu de la cei care muncesc din greu! (NICOLAE MĂTCAȘ)
SCIZIUNEA DIN SOCIETATE VA DISPĂREA?
Au impus tăieri la cei ce
N-au puteri să riposteze
Și crezând că dușul rece
Al scindării-o să-nceteze. (LERU CICOARE)
CINE ARE, SĂ AIBĂ ȘI MAI MULT?
Nu ți-e jenă, cap țopesc,
Să mai rupi câte-un coltuc
De la cei care muncesc
Pentru cei ce ne conduc? (LERU CICOARE)
CU APA DIN COPAIE A FOST ARUNCAT ȘI COPILUL
Sporul nu-l tai cu toporul:
Tulumbaș, pilot, miner...
Trebuia redus nu sporul –
Cei ce s-au lipit de el! (LERU CICOARE)
ÎN PREAJMA UNEI NOI ORDONANȚE „TRENULEȚUL”
Nu că-i cauți cuiva pată,
Mingea vine la fileu:
La guvern mai e în plată
Finul spor pentru ... veceu?! (LERU CICOARE)
LA CÂTE SPORURI A NĂSCUT IMAGINAȚIA
Pentru orice spor – o ordonanță
Și un comentariu special?
Nu le-ar îngloba, cu siguranță,
Niciun „Monitor oficial”! (LERU CICOARE)
PERFORMANȚA MUNCII LUI?
Un nabab din CFR,
Ce trăiește ca un crai,
Cu salariu ca-n UÉ
(Dar l-ar vrea ca în Dubai!),
Mult prea mare-ar fi păcatul
Să-ntrebi cum de-l ține statul.
Întreabă-l, ipochiménul,
De-a mers vreodată cu trenul. (LERU CICOARE)
NEMULȚUMIRE SFIDĂTOARE
Când l-întrebi ce leafă are,
E cuprins de indignare
Că-i mai mică decât – vai! –
Cea a ricșăi din Dubai.
Ce nu spune șeful șui
E că-n țara-i a lui pește
Leafa lui o depășește
Pe a ...Președintelui! (LERU CICOARE)
C-O MÂNĂ TAIE-UN SPOR ȘI CU ALTA CREȘTE ALTE SPORURI
ÎCCJ* reduce-un spor substanțial,
Cum o obligă-o OUG** de curând,
Tot ea făcând ce nu ți-ar da prin gând:
Crescând un altul proporțional! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
*ÎCCJ – Înalta Curte de Casație și Justiție.
**OUG – Ordonanță de Urgență a Guvernului.
PE NOI, CEI MULȚI, DE JOS, NE-AUDE CINE?
Curte tu supremă-a României,
Când ne aperi cu adevărat:
Când un drept legitim ni s-a dat
Ori ni-l iau, tribut al neghiobiei? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CÂND SĂ APERI, -NALTE FOR,
DREPTURILE TUTUROR?
Într-un stat real, de drept,
Curtea* apără-nțelept
Numai dreptul alor săi?
Însă cine, Curte hăi,
Pe-ale bieților căței? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
*Curtea – aici: Înalta Curte de Casație și Justiție.
EXEMPLU CONTAGIOS
A pornit de unde vâlva
Tainei cu picioare scurte?
Sporurĭle de la ROMSILVA
Nu-s mai mici decât la Curte! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
IMORALE, DAR LEGALE?
Jaf sub ochii noștri, cu legea-n mână,
Fincă el a fost băgat în lege.
Dacă legea-i strâmbă, -o să rămână
Pe vecie? Nu pot s-o renege? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
AVEM TOȚI ACELEAȘI DREPTURI?
Curte, te rugăm frumos,
Să ne spui și franc, și tare
Dacă au și cei de jos
Prime la pensionare. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ÎNTREBARE DE LA CEI DE JOS
Dacă sporurile nu sunt privilegii,
Bursele și pensiile sunt?
Curte tu, apărătoare-a legii,
Unde e dreptatea pe pământ?! (NICOLAE CRIHĂNEANU