UN VOLUM CA UN DISCURS PERSUASIV
Citind opiniile lui Ștefan-Cornel Rodean, mi-am amintit de un punct de vedere al criticului Alex Ștefănescu: „Scriitorul scrie despre realitate, iar criticul despre realitatea literaturii. Amândoi scriu. Doar că scriitorul scrie despre ce vede în jur, despre existenţa reală (sau visată) a oamenilor, despre relaţiile dintre ei, iar criticul literar scrie despre reprezentarea scriitorului, scrie despre ce a scris scriitorul”. Parafrazând, pot spune că , folosindu-se de armele sale, epigramistul scrie despre realitatea din jurul nostru, în timp ce Ștefan-Cornel Rodean scrie și despre creațiile epigramiștilor. Pornind de aici, în 2014 Ștefan-Cornel Rodean scoate volumul „Luptător pe frontul epigramei”, un volum de publicistică pentru care n-a primit niciun premiu fiindcă în lumea epigramei nu se acordă premii și pentru critică, așa cum se obișnuiește în celelalte domenii literare. Ca unul care am scris despre sute de cărți ale epigramiștilor, și nu sunt singurul, de ce organizatorii concursurilor/ festivalurilor n-ar avea și o astfel de secțiune? Urmează un alt volum, „Din nou pe frontul epigramei”(Editura A.T.U., Sibiu, 2018). Concepția acțiunilor de luptă (după cum o spune autorul pe înțelesul civililor) explică situația de pe „front” până în prezent și cum are de gând „să lupte” în continuare. Textul care suplinește ceea ce ar trebui să se numească a fi un „cuvânt înainte”, exprimă unele intenții, dintre care rețin trei: dragostea și atașamentul față de epigramă, buna credință și faptul că nu se dezice de nicio opinie exprimată în articolele publicate.
Primul capitol, „În bătaia puștii”, ne relevă faptul că autorul este un bun cunoscător al mecanismelor de creație a epigramei (rolul primelor trei versuri, prezența poantei în al patrulea, prozodia, tema, mesajul etc), dar și ale altor subtilități cum ar fi eufonia despre care scrie pe baza unei documentări ce conduce la studii de caz, axându-se pe patru situații mai frecvente: 1) „un cuvânt din epigramă începe cu consoana cu care s-a încheiat cuvântul anterior ca și a grupurilor de consoane identice sau al consoanelor asemănătoare”; 2) „se repetă în cuvinte alăturate din epigramă silabe sau grupuri de sunete asemănătoare; 3) „disfonia produsă de două rime asemănătoare ale epigramei”; 4) „catrenul cuprinde cuvinte (sau succesiuni de cuvinte) relativ greu de pronunțat”. Ștefan-Cornel Rodean vine în fața redactorilor de reviste și a membrilor unor cenacluri cu unele considerații etice și metodologice privind corectarea epigramelor. Regulile de corectare pe care le propune sunt de bun simț așa cum sunt și cele privind corectările din punct de vedere tehnic. Autorul observă că unele reviste nu mai angajează corectori, ceea ce-l face să declare pe drept: „corectura – în impas!”. Sesizând legătura dintre rebus și epigramă, autorul în discuție se oprește la calambur, ca joc de cuvinte bazat pe echivocul rezultat din asemănarea formală a unor cuvinte deosebite ca sens. Se pun în discuție ca tehnici de folosire a calamburului în epigramă ligamentul, metagrama, androginul, apocopa, scartul, zeppa, anagrama, afereza și bariotopul. Constatând că epigramele scrise în ultimul timp sunt tot mai puțin vesele, Ștefan-Cornel Rodean se întreabă într-un articol de opinie din ”Epigrama”(2028): „Cât mai râdem cu ajutorul epigramei?”
Al doilea capitol, „Fapte de arme ale altor luptători”, prezintă puncte de vedere despre cărți de epigrame ale confraților Florin Rotaru, Valentin David, Alexandra Dogaru, Vali Slavu, Gheorghe Șchiop și Corneliu Șerban. Din pertinentele analize susținute de sensibilitate
estetică și capacitate de sinteză, reținem: Florin Rotaru – „…autorul are deprinderile de a folosi cu măiestrie toată gama de tehnici de construire a poantelor practicate până în prezent, dar majoritatea epigramelor prezente în volum se bazează pe elementul surpriză, pe „întorsătura” bruscă din ultimele cuvinte ale catrenului”; Valentin David – „cea mai importantă apreciere care trebuie făcută este surprinzătoarea diversitate pentru un volum de debut. Și, când ne referim la diversitate, avem în vedere tipurile de epigrame umoristice, satirice, aforistice, nefiind neglijate nici madrigalul, epitaful sau minifabula”; Alexandra Dogaru – „… spre deosebire de multe alte cărți de debut ale numeroșilor autori de epigrame, nu lasă să se vadă stângăciile inerente unui începător, dimpotrivă”; Vali Slavu – „remarcabilă este arta cu care autoarea, în multe catrene, îi conduce pe cititori, în primele trei versuri, spre o concluzie, întorcând totul, la sfârșit, în ultimul vers, sau chiar în ultimul cuvânt”; Gheorghe Șchiop – „este și poet, ajuns în această calitate nu printr-o operă poetică propriu-zisă, ci tocmai prin epigramele sale”; Corneliu Șerban – „catrenele sunt, în mare parte, aforistice dar nu lipsesc nici epigramele cu tentă satirică, autorul jonglând cu abilitate prin subtilitățile limbii române și folosind în mod inspirat calamburul, paradoxul, exprimarea comparativă și alte tehnici de construire a poantei epigramatice…”
Volumul conține și două articole de pe site-ul „poezie.ro” („Ce m-a mânat în luptă” și „Războiul de apărare a breslei și a epigramei, în general”), ambele, alături de comentarii, asigurând conținutul celui de-al treilea capitol, unul care pune în evidență puterea de comunicare și certe calități persuasive ale autorului. Volumul, un important ghid pentru începătorii în ale epigramei, dar și pentru cei avansați,, se închide cu lista cărților editate de autor și cu un indice de nume prezente în textul cărții..
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
ASEMĂNARE (dactilc)
Uneori - și nu-i poveste -
Ca norocul, sexul este:
Moale dacă-ți este „vâna”...
Ți-l mai faci chiar și cu mâna. (MIHAI HAIVAS)
FII CALM ÎNCORNORATULE!(amfibrahic)
De-ai prins pe-al soției amant,
Ai grijă cu el și nu-l bate,
Căci tatăl copiilor, poate
Să fie... și-i caz agravant! (MIHAI HAIVAS)
FUGA AMINTIRILOR (anapestic)
Bătrânețea începe atunci
Când privind țâțe pline și „coapte”,
Ți-amintești de frumoșii tăi prunci...
Că uitai să le cumperi și lapte! (MIHAI HAIVAS)
SIMȚĂMINTE
De când e oul și atomul,
De când e apa, valul, malul,
Cu bunul simț în lume-i omul,
Cu simțul bun e animalul. (VASILE LARCO)
AJUTOR ÎNTRE VECINE
Spre voi eu pot sări pârleazul,
Ai soț frumos și nu-i om rău,
Aș duce, dragă, de-o fi cazul,
Și-o sarcină în locul tău! (VASILE LARCO)
EVOLUȚIE
Maimuța coborî din pom
Și-a de venit, prin muncă, om;
Ar fi muncit o veșnicie,
De nu afla de lenevie. (VASILE LARCO)
UNOR CONFRAȚI
Cu sau fără vreo chemare,
Se ocupă mulți cu scrisul
Și scot texte „literare”,
Demne… de mai mare râsul! (IOAN MAMAISCHE)
STRATEGIE
Perspectiva este clară,
Că-n guvern s-a pus la vot
Noul său proiect de țară:
… „Taie tot!” (IOAN MAMAISCHE)
UNUI ȘEF GENIAL!
Spune că ar ști de toate
Şi că altul ca el nu-i,
Iar colegii-i dau dreptate,
Doar… cu boala nu te pui! (IOAN MAMAISCHE)
SURPRINS
Nici să cred nu-mi vine...
C-un amic, din State,
M-a vorbit de bine
Astăzi, pe la spate! (AL. D. FUNDUIANU)
UNUIA
Eu nu cred că are rost
Să te duci la medic, dacă
Spui - mereu - că te simți prost...
Doctorul ce să-ți mai facă? (AL. D. FUNDUIANU)
PROMISIUNE
Deşi păcate am puţine,
În ziua dreptei judecăţi
Eu vă promit că iau cu mine
O groază de prejudecăţi. (GRIGORE COTUL)
DUPĂ PRIMA ŞEDINŢĂ LA PSIHOLOG
Cuprins de multe neajunsuri
Şi măcinat de remuşcări,
S-a-ntors acasă cu răspunsuri
La care n-are întrebări. (GRIGORE COTUL)
IN VINO VERITAS
Că adevărul e în vin,
E-adevărat, eu nu v-ascund,
Am tot băut câte puţin,
Dar l-am găsit abia la fund. (GRIGORE COTUL)
UNUI OENOLOG
Stând la masă c-o „brunetă”,
Tensiunea stă să-i crească
Fi-ndcă a ales vedetă,
... o Băbească! (MAX OPAIȚ)
PARADIGMĂ
Umorul are consistență;
Da-n epigramă, recunoști
Că promovat cu insistență,
Îi enervează rău pe proști! (MAX OPAIȚ)
VIS DE INTEGRARE MONETARĂ
Râvnind de-un timp STATUT EUROPEAN,
Români, sperând c-au fost băgați în cărți,
Și-au pus în Schengen visul an de an,
Dar s-au trezit băgați în... alte părți! (MAX OPAIȚ)
ROMÂNIA A FOST MANIPULATĂ
Azi cunoaștem inamicul:
Omul negru cu „tăciuni”,
Care, măcinând nimicul,
Ne umpluse cu minciuni. (CONSTANTIN PROFIR)
MATERIA CENUȘIE ÎN PERICOL
Statul mult pe Internet
Face azi, pe glob, ocolul
Și-i ca drogul din cornet,
Mult mai rău ca alcoolul! (CONSTANTIN PROFIR)
IDEI LA MASA DE SCRIS
Din noianul de hârtii,
O concluzie fierbinte: Scriu ca prostul… nebunii…
Nu cumva am prins la minte?! (ION DIVIZA)
UNEI BIBLIOTECARE SEDUCÃTOARE
Intrând în templul cărții câteodată,
Constat admirativ, fără rezerve: Atâta-nțelepciune conservată…
Iar tu faci alergie la conserve! (ION DIVIZA)
JE SUIS PARISIEN!
Mă simt complet parizian
La robinet îmi curge Sena,
Iar premierul Bolojan
Doar pe Macron ține antena! (ȘTEFAN BAȘNO)
PERSPECTIVE CULINARE
Dacă ni se face foame
Vom mânca gaze și poame,
Ronțăim și pietre goale
Că au multe minerale… (ȘTEFAN BAȘNO)
DIXIT!
Vă spun pe ton intempestiv:
Nu accept că sunt bețiv!
Cum se spune la oraș,
Sunt doar băutor fruntaș... (ȘTEFAN BAȘNO)
ERA IARNĂ
Era iarnă și ningea
Și Gheorghiță tot venea,
Dar acum e cald și bine
Și nici ciclul nu mai vine... (DUMITRU MONACU)
ȚARA ȘI CONDUCĂTORII
Carul, când are trei roți
Și-o groază de stricăciuni
Să îl miști din loc nu poți
Nici cu boii cei mai buni... (DUMITRU MONACU)
OPȚIUNI
Între darul meu adus
Fix la datele chenzinei
Și un soț de vin răpus ...
E alegerea vecinei. (AXENTE IUGA)
PREZIDENȚIALE
Alegeri libere au fost,
Mai lungi sau chiar mai scurte,
Și-o fi cât neamul dac al nost'
De-avem la țară Curte! (AXENTE IUGA)
CU NAȘUL
Când prețuri citesc
Și-n gară, leșin,
Aleg să plătesc
Pe șine peșin. (AXENTE IUGA)
INSPIRAȚII
Prea tânăr eu făcut-am pașii
Spre "DA", și-mi vine-acum să mor,
Mai inspirat ales-am nașii
Decât pe cea de-i...fina lor. (AXENTE IUGA)
ÎN VREMURI GRELE
Trăiește soața permanent
Cu frica-n sân, că-i leafa mică,
Iar eu, s-o scap de sentiment,
Cu mâna stau...la ea pe frică. (AXENTE IUGA)
LEGISLATIVĂ
Parlamentul e mărit,
Nu-i votat. E stabilit.
Puterea lui aici la noi
E dată-n numărul de... boi. (ADRIAN TIMOFTE)
UNUI POLITICIAN
Când în funcție a urcat,
Toate-n viață le-a schimbat.
Alegându-și varianta,
Și-a schimbat întâi... amanta. (ADRIAN TIMOFTE)
REPLICILUI ȘTEFAN BAȘNO
(Astăzi direcționate doar spre un oltean confrate...)
PRETUTINDENI
Când la cârciumi vrei s-ajungi,
Drumurile-s foarte lungi,
Dar, când vii, pe înserate,
Nu-s îndeajuns de late. (JANET NICĂ)
Mi-a spus un tip, o somitate,
Ce cunoștea prea bine tema
Cu trei cărări alăturate
Precis ai rezolvat problema! (ȘTEFAN BAȘNO)
OMUL, DEFINIŢIE
Un individ destul de deocheat,
Ce moare, dacă bine eu socot:
De râs, de dor, de frig, de prost, de beat,
Cu mult nainte de-a muri detot. (JANET NICĂ)
Când termină cu toate cele
Se face oale și ulcele
Ce-nfrigurate duc la gură
Fetițele de pe centură.. .(ȘTEFAN BAȘNO)
DASCĂLII
Doici umile, cu orgolii,
Pricepute-n toate cele,
Foarte tari în portofolii,
Însă, nu şi-n portofele. (JANET NICĂ)
În aste vremuri de sictir
Ca dascăl să-ți poți duce crucea
Să nu fii domnul Trandafir
Ci domnul Vucea! (ȘTEFAN BAȘNO)
PERSEVERENŢĂ
Apărarăm râul, stâna,
Căci, vrăjiţi de munţi şi nai,
Mulţi au vrut să pună mâna
Pe acest picior de plai. (JANET NICĂ)
unând mână lângă mână
Nu știu ce-o să mai rămână,
Aș propune, mai degrabă,
Să punem osul la treabă! (ȘTEFAN BAȘNO)
PRECAUŢIE OLTENEASCĂ
Oricât de aspru fuse traiul,
Din câte mi-amintesc, la muica
S-a terminat, ades, mălaiul
Dar sigur, niciodată, ţuica! (JANET NICĂ)
Acum, fără caterincă ,
Eu te rog să bagi de seamă,
Țuică voastră nu-i pălincă
Ci așa, un fel de zeamă... (ȘTEFAN BAȘNO)
DEŞTEAPTĂ-TE, ROMÂNE!
În ţara ta cu grâne,
Cu plai străvechi, bogat,
„Deşteaptă-te, române!”
Că-s multe… de furat! (JANET NICĂ)
Te contrazic maestre Nică,
Nu mai e de furat nimică
Prin țară asta România
Decât orgoliul și prostia... (ȘTEFAN BAȘNO)
FOTBALUL NOSTRU DE TOATE ZILELE
A-nceput campionatul,
Plecă cel vechi, veni altul;
Ne zgâim la Superligă,
Pentru-n boț de mămăligă. (DUMITRU BUJDOIU)
FCSB- DE RÂSUL CURCILOR
Cât se dă el de fălos,
Jiji behăie nervos;
E rușinea tuturora,
Să te bată și Andorra. (DUMITRU BUJDOIU)
ESTIVALĂ
Am fost la mare la bulgari,
Cică a lor ar fi mai mare;
Eu m-am întors ars de soare,
Nevasta, de bișnițari. (DUMITRU BUJDOIU)
BEREA ANULUI*
A fost un concurs de vis,
Juriul cherchelit, convins,
Multe halbe a învins;
Noi, ca proștii, n-am trimis. (DUMITRU BUJDOIU)
* 852 producători de bere la Concursul din Germania, unde
au câștigat Eisbock, din Bavaria și spumoasele din Salsburg,
Austria și Bolzano-Italia (Libertatea)
SĂ NU PRIVEȘTI ÎNAPOI CU MÂNIE!
Să fii soț bun și amant,
Cu femeile, galant;
Chiar dacă pân’ la sfârșit
Rămâi singur, părăsit. (DUMITRU BUJDOIU)
UNUI FOST VORBĂ-LUNGĂ DÂND OILE LA STRUNGĂ
Ușor să spui că îți asumi
Și ai demisia pe masă.
Mai greu cu ani de zdup postumi
Și mutra din istorii rasă. (LERU CICOARE)
UNII - OBLIGAȚI ȘI ALȚII – RUGAȚI
Sărăntocilor, neapărați,
Le-au tăiat fărâma de la gură.
Ștabii-n jilț înșurubați – rugați
Și-n hazna să toarne-o picătură. (LERU CICOARE)
CÂT AI SĂ TOT TAI CU „DRUJBA”?
Dacă vrei să nu constați întruna
Salturi bruște la remunerări,
Introdu, Giverne, -o lege, una:
Legea unicei salarizări! (LERU CICOARE)
DIALOGUL SOCIAL PREVINE RADICALIZAREA
Vrei ca zisele pachete
Lumea să nu le ieie-n furci?
Le discută pe-ndelete
Fără teamă să le-ncurci.
Și cu mediul de afaceri,
Predispus la binefaceri,
Cu șefii de sindicate,
Care știu multe de toate,
Cu protestatarii pașnici
La propuneri bune harnici.
Nu uita, Guvern, esența:
Cheia păcii-i transparența! (LERU CICOARE)
SPECIALILOR CU LEFURI SPECIALE
Dac-un venit de 3000 lei e mare
Și musai e a fi impozitat,
De ce și-al vostru nu s-ar limitare,
Ca să vedeți ce trai ne-ați garantat? (LERU CICOARE)
EȘALONUL DE JOS CĂTRE EȘALONUL DE SUS
Am înțelege solidaritatea,
Un an sau doi, cât ține-austeritatea,
De-ați accepta s-aveți salariul nostru,
Să ne probați cum să ne ducem rostul. (LERU CICOARE)
SALARIILE CURBAȚILOR ȘI ALE ÎMBUIBAȚILOR
Prin ce tertip salariul lor, ingratul,
Spre cosmos de la medie-oscilează?
Salariul nostru ni-l fixează statul,
Pe când al lor ei înșiși și-l fixează
ÎNGHEȚATE PENTRU CINE?
Puși la respect, cu pielea, iar, pe băț,
Salariile și pensiile-nghețate,
Răstimp în care-și umflă a dezmăț
Salariile elitele-mbuibate. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ȘEFII DIN INSTITUȚIILE DE STAT ÎȘI MAJOREAZĂ
SALARIILE CHIAR ÎN MOMENTUL ÎN CARE GUVERNUL
ELABOREAZĂ PACHETELE DE MĂSURI DE AUSTERITATE
Vrei să fii cu cine-n fază,
Când reforma-i cam cu zimț:
Cu cei ce te sabotează
Și sfidează bunul-simț?! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
UITĂ CĂ SUNT REPREZENTANȚII VULGULUI
Pentr-un pont ce și-au luat
Și-umflă-a curc- piepturile.
Ăștia-s oamenii de stat
Ce ne apăr’ drepturile? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
REFORMA FISCALĂ TOT PE SPATELE CELOR AMĂRÂȚI
Fierbe roiul ca infernul,
Când să-și apere, avane,
Salariile lor babane,
Și-nțelegi de ce guvernul
S-a gândit la astuparea
Găurĭlor deficitaba
Tot din pensia cea „mare–a
Fostei clase muncitoare. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
SUGESTIE UNUI GUVERN CE SE VREA REFORMATOR
Totu-n bine să se schimbe?
Ești dator, întâi, să schimbi
Nu doar legile vechi, strâmbe,
Ci și șefii vechi, scalâmbi. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
TĂIEM CA-N CURECHI DIN PENSIILE SPECIALE
NUMAI PENTRU A POTOLI FURIA MULȚIMII?
Tăiem din pensii cum dai cep la bute,
Știind din timp că onorata Curte
Așteaptă să ne pună-n coaste sula.
Deci, ne furăm noi înșine căciula. (NICOLAE MĂTCAȘ)
DEGEABA APĂRĂ CU UNGHIILE
ȘI CU DINȚII PENSIILE SPECIALE?
Oare Curtea Constituțională,
Care-atâtea privilegii-și drese,
Dând inechitatea ca legală,
Nu e în conflict de interese? (NICOLAE MĂTCAȘ)
DACĂ PARLAMENTUL ESTE CU ADEVĂRAT
ÎMPOTRIVA PENSIILOR NESIMȚITE,
SĂ ABROGE LEGEA STRÂMBĂ
Dacă ți-ai propus pe bune
Să combați frădelegea,
Fă ce cere-o națiune:
Scoate din vigoare legea! (NICOLAE MĂTCAȘ)
NE MĂNÂNCĂ INERȚIA
Să reducem de la gură,
Să reducem de la cură,
Să tăiem din pensii, burse,
Ajutoare, alte surse...
N-ar fi cazul, inerție,
Să tăiem și din hoție?! (NICOLAE MĂTCAȘ)
CARE-I VINA PRODUCĂTORULUI?
Ne plângem că n-avem sistem de irigație,
Dar apa, salvatoarea, o avem?
De ce, când o aduce pe plantație
Cultivatorul, vrem să -l amendăm? (NICOLAE MĂTCAȘ)
PE LOC S-A RENUNȚAT LA INTERZICEREA
FOLOSIRII APEI DIN RÂU PENTRU IRIGAȚIE
„Fără apă n-ávem pâine!”
Lumea a zavéră strigă,
Încât „Apele Române”
Au pus-o de mămăligă. (NICOLAE MĂTCAȘ