SUB SEMNUL UMORULUI MEDITATIV
Maximilian OpaiÈ› (Max pentru apropiaÈ›i) se află la a cincea carte de epigrame: „Poarta strănutului” (Editura „Sfera”, Bârlad, 2025). Celelalte patru sunt. „100 de epigrame” (2019), „Epigrame la max(im)” (2019), „Punctul pe I” (2021) È™i „Lumea ca… lumea” (2023). Despre aceste patru cărÈ›i au scris: Silvia Budescu („Epigramistul Maximilian OpaiÈ› scoate cuvintele din forma lor naturală punându-le într-o versificaÈ›ie specifică epigramei, oferind catrenului limpezimea satirei plină de umor È™i profunzimea conÈ›inutului. Atent la actualitatea timpului, este purtătorul unei filosofii discrete, disimulată într-o ironie plină de dulce È™i amar…”), Geo Călugăru („… ca umorist în devenire, cuprinde în epigramele sale aspecte, idei, atitudini, cu responsabilitate selectate din viaÈ›a socială È™i, trecându-le în formă epigramatică, se zideÈ™te în ele în cea mai mare parte, deosebit de inspirat”), PetruÈ™ Andrei („O bună stăpânire a limbii È™i a artei epigramei, un simÈ› acut al umorului, un rafinament al ironiei È™i poantei subtile se vor decanta asemenea vinului nobil”), Serghei ColoÈ™enco („Ca È™i în precedentele, autorul este inspirat de politicieni, pe care nu-i cruță, persiflându-i”), Culiță Ioan UÈ™urelu („Domnia sa, profesor de matematică, scrie epigrame luând exemple din literatura universală.(…) DeÈ™i unii consideră epigrama ca specie literară desuetă, Maximilian OpaiÈ› consideră, pe drept, ca È™i noi, că aceasta are un rol important…”), Aristotel PilipăuÈ›eanu („Spirit polivalent, Maximilian OpaiÈ› ne priveÈ™te serios, impozant, cum È™ade bine unui profesor de matematică, printre altele, fin observator al cotidianului, din care desprinde semnificativ, secvenÈ›e strânse ulterior în ghiocul concentrat È™i vituperant al epigramei”). Chiar È™i eu am scris despre aceste patru cărÈ›i. Cea de-a cincea carte, pusă de curând în atenÈ›ia noastră, are câteva elemente lămuritoare. În primul rând să remarcăm dulcea alintare pe care o face confraÈ›ilor epigramiÈ™ti: „Fiindcă e „lumina minÈ›ii”/ Umorul e un dar ceresc:/ EpigramiÈ™tii, ca părinÈ›ii,/ Cu poanta, lesne te… ciupesc!” În al doilea rând, personalitatea autorului o regăsim într-un citat din Grigore Moisil: „Umorul? E un cocktail de revoltă È™i disperare”.
Primul capitol, „TentaÈ›ia fructului oprit”, are la bază o observaÈ›ie a lui Emil Cioran: „Erotica emană dincolo de om: îl copleÈ™eÈ™te È™i îl năruie.” Începând cu primele semne ale îndrăgostirii (întâile bătăi accelerate ale inimii, fiorul erotic, pasiunea devoratoare etc.) continuând cu instalarea într-un anotimp al optimismului sau al decepÈ›iei, al dorinÈ›elor cinstite sau al celor perverse, diadele create de protagoniÈ™ti pot conduce la secvenÈ›e care îl obligă pe epigramist să apeleze la puterea lui de introspecÈ›ie. Un astfel de inventar face Maximilian OpaiÈ›, încât inserÈ›ia în social completată de o satiră spirituală este de admirat. Cititorul va constata că autorul îÈ™i focusează atenÈ›ia pe adulteri: Motiv cu parfum de femeie(„De câtva timp a declarat,/ Convinsă că-i motiv acum,/ C-ar vrea divorÈ› imediat,/ Că-n casă e un alt parfum”); Surpriză („Revelionul programat/ Ca-n anul ce-a trecut, în Malta,/ A fost deodată anulat,/ Că el plecase-acum cu alta!”); SoluÈ›ie („Dacă-È›i cauÈ›i o iubită,/ Stând la bloc, îÈ›i vin idei;/ Vezi fiinÈ›a potrivită/ În vecina de la trei!”); BilanÈ› („Mă gândesc în post la toate/ Faptele ce-am mai făcut;/ Recunosc, am È™i păcate,/ Dar, păcat de ce-am pierdut!”); Unui antreprenor („Ca patron, fiindcă poate!)/ Orele suplimentare/ Le-ar dori mai mult fixate/ Noaptea(1)… pentru secretare!”).
Al doilea capitol, „Născut din interes”, unul „dedicat” politicienilor, ne demonstrează că autorul lămureÈ™te o dilemă: că nu ironia trăieÈ™te în epigramist, ci epigramistul e în centrul ironiei. Andrei PleÈ™u spunea cândva că omul politic trebuie să aibă măcar patru însuÈ™iri: fără carenÈ›e în exprimare, virtute autentică, să aibă uitare de sine È™i preocupare față de ceilalÈ›i. Lipsa acestora îl face erou de epigramă: Politica de cadre („E-o cutumă-n Parlament:/ Șeful mare la Senat,/ Se alege-n mod curent,/ Dintre cei ce-au plagiat!”); Meniu pentru politicieni („Un lucru-mi pare evident:/ În timpul care-acum s-a scurs,/ GogoÈ™i găseÈ™ti la Parlament,/ Ori la Bufet, ori în discurs!”); Consens politic („Guvernăm ca în Balcani,/ ÎnÈ›eleÈ™i, cu banii cash,/ ÎnvățaÈ›i de-atâÈ›ia ani,/ Cu gunoiul pus sub preÈ™!”).
DeÈ™i Ioan Slavici ne-a atenÈ›ionat că ”o singură datorie are omul: să nu fie prost.”, Maximilian OpaiÈ› a constatat că nu prea a fost luat în seamă îndemnul È™i că a întâlnit surse inepuizabile pentru creaÈ›iile sale pe care le-a pus în capitolele următoare („Oameni È™i fapte”È™i „Cuvinte neastâmpărate”). Epigramele acestui capitol ne clarifică un aspect important: autorul are o tipologie:1. prostul (nu ÅŸtie ÅŸi nu ÅŸtie că nu ÅŸtie); 2. neÅŸtiutorul (nu ÅŸtie dar ÅŸtie că nu ÅŸtie); 3. adormitul (ÅŸtie ÅŸi nu ÅŸtie că ÅŸtie); 4. înÅ£eleptul (ÅŸtie ÅŸi ÅŸtie că ÅŸtie). În aceste situaÅ£ii prostul trebuie ocolit, neÅŸtiutorul trebuie învăţat, adormitul trebuie trezit, iar înÅ£eleptul trebuie ascultat: Unui parlamentar („Ales parlamentar pe-o listă,/ Având liceul terminat,/ Cu studiile lui, insistă/ Să facă È™i un doctorat1”; Geneză („Dumnezeu, la început,/ A făcut pe om din lut;/ Doar pe soacre(mari sau mici!)/ Le-a făcut È™i cu chirpici!”); Portret de politician („Când privim la cei aleÈ™i,/ Constatăm că nu le pasă; ToÈ›i sunt parcă înÈ›eleÈ™i,/ Cetățeni… cu ceafa groasă!”).
Acest al cincilea volum se detaÈ™ează de celelalte patru atât prin arhitectură, cât È™i prin umorul meditativ al autorului. Acestora li se adaugă meticulozitatea care se reflectă din respectarea mecanismelor pe care le impune creaÈ›ia unei epigrame. Trecerea de la primele trei versuri la cel de-al patrulea e una tăioasă, arcul electric creat luminând printr-un zâmbet faÈ›a cititorului avizat, Și cu acest volum, Maximilian OpaiÈ› È™i-a consolidat statutul de epigramist.
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
REMARCÄ‚ LITERARÄ‚
Poetul are un statut,
Valabil de o veșnicie:
El scrie când nu-i cunoscut
Și-i cunoscut când nu mai scrie. (VASILE LARCO)
DICTEU
Stiloul este revoltat
Având acest motiv la bază:
E foarte des manipulat
Și scrie ce i se dictează. (VASILE LARCO)
FENOMEN PARANORMAL (dactilic)
Simplu tradus,
M-a dat pe spate:
Soața mi-a spus...
Că am dreptate!!(MIHAI HAIVAS)
IERTARE JUSTIFICATÄ‚ (amfibrahic)
Pe soț, nu-i corect să-l tot cerți,
Din contra, de multe să-l ierți:
Perfect de-ar fi fost, azi se știe,
Că nu te lua de soție!(MIHAI HAIVAS)
UNIVERSITAR EXPIRAT (anapestic)
Promovat, cu „tam-tam”, prin concurs,
Chiar surprins eu rămân când l-ascult:
Căci, la orele sale de curs;
Noi idei nu mai curg...cam demult! ((MIHAI HAIVAS)
UNUI ANALIST
Ai dreptate și nu prea
Când emiÈ›i valori (supreme!);
Da, ne este viața grea,
Dar... nu pentru multă vreme. (AL. D. FUNDUIANU)
REPROȘ "BENEFIC"
- Mai bei, măi, omule? Mai bei?
(A scos nevasta foc pe "goarnă");
Iar el, sătul de gura ei,
Îi zise: - Toarnă! (AL. D. FUNDUIANU)
CIUDÄ‚ÈšENIE
La medic, ipohondrul vine
Mărturisind necazul său:
_Mi-e greu și nu mă simt prea bine,
Că nu mi-a fost de-o vreme... rău! (MAX OPAIȚ)
UNOR ALEGÄ‚TORI
Neavând deloc măsură,
Când e vorba de-un complot,
Unii tineri, când se-ndură,
Fac È™i ei atât cât... P.O.T. ! (MAX OPAIÈš)
STAREA NAÈšIUNII
Românul e din nou în criză;
Azi toate parcă-i merg hai-hui.
Investitorii sunt în „ priză”
Căci LEUL nu mai face pui! (MAX OPAIȚ)
ÎNTRECERE
Concert în lumea păsărească,
Iar iepurii se-ntorc în luncă,
Pe când, în È›ara românească
Prezentă-i .... fuga cea de muncă. (CONSTANTIN PROFIR)
POLITICIENII NOȘTRI
Mulți, cu ochii pe plăcintă,
Lasă munca în uitare,
Dar nu uită să ne mintă
Și să-și umple buzunare! (CONSTANTIN PROFIR)
IDILICÄ‚
SE-amorezau demult la hore
Și-apoi ca-n filme se iubeau,
Iaqr azi, la fel, o spun pe șleau,
Durează… circa două ore! (IOAN MAMAISCHE)
DIVIZIUNEA MUNCII
Nu mai merge la vânat,
Nici la oaste nu e dus,
Azi, bărbatu-i… epilat,
Iar nevasta… la produs!(IOAN MAMAISCHE)
NOII EXPERÈšI DE LA GUVERN
Lumea a aflat uimită
Că a încăput pe listă
Un " expert" în dat de mită
Lâng-o neo- securistă… (ȘTEFAN BAȘNO)
APROPO DE UN SONDAJ
Se spune că-n democrație
Majoritatea-i respectată!
Două treimi poate să fie
Suficient considerată??? (ȘTEFAN BAȘNO)
DESTÄ‚INUIRE
Prin naștere sunt leu,
Zilnic muncesc din greu;
Văzând efortul muscular,
Mai bine mă nășteam...dolar. (ADRIAN TIMOFTE)
UN OM DEOSEBIT
Pe la medic la consult
Nu mă duc. N-am fost de mult.
Îmi lipseÈ™te acest nărav
Că nu vreau să fiu bolnav. (ADRIAN TIMOFTE)
UNII FUNCȚIONARI PUBLICI ȘI RESTRUCTURĂRILE
Au, săracii, de luat
O decizie cam grea:
Ori să plece de la Stat,
Ori la Stat să nu mai stea. (AXENTE IUGA)
CA LA FOTBAL
Scriu, dar pân' la poantă-s lac,
Pe căldura asta mare,
După două rânduri fac
Pauză de hidratare. (AXENTE IUGA)
ANGHEL SALIGNY
Constructori, primari, se crucesc,
Cu totii-njurând grosolan,
Primind de la I. Bolojan!
"O Lucrare Pierdută" citesc. (AXENTE IUGA)
NEPLÄ‚CERI
În È›ara noastră mă-nervează,
Și nu mă satur să repet,
Acei, rotiți, ce guvernează
Și dopul când să beau din PET. (AXENTE IUGA)
REPLICILE LUI ȘTEFAN BAȘNO
DE-ALE MELE
Salut prieteni! Vă las,
Că tocmai mă sună amanta,
Revin peste-o zi și un ceas
...Cu poanta. (CRÄ‚CIUN L. ALBA)
Deci amanta-ți-este muză
ÎnÈ›eleg, are È™i har
Însă, mă întreb, ce scuză
Ai c-o vezi așa de rar??? (ȘTEFAN BAȘNO)
CA LA FOTBAL
Scriu, dar pân' la poantă-s lac,
Pe căldura asta mare,
După două rânduri fac.
Pauză de hidratare. (CRĂCIUN L. ALBA)
Că bei apă nu-i o dramă
Dacă storci È™i o lămâie,
Viitoarea epigramă
N-o să iasă prea lălâie... (ȘTEFAN BAȘNO)
ORDIN DE LA USR
Merg votanÈ›ii-n rând la bar
Să destupe iar butoiu`,
Au primit un ordin clar:
De azi se va bea cu…ÈšOIU! (GEORGICÄ‚ MANOLE)
Domnule, noi, băutorii,
Protestăm, chiar vehement
Useriștii sunt notorii
Că beau moca-n Parlament! (ȘTEFAN BAȘNO)
După ce-ai băut un țoi
Te trimite la război
Fiindcă doamnă minustreasă
Este foarte belicoasă! (ȘTEFAN BAȘNO)
REÈšETÄ‚ TOXICÄ‚
Românii vor un corp frumos
Și țin diete cu temei,
Dar au un stil nesănătos:
Că se mănâncă… între ei! (NELU MATER)
Decât greieri È™i lăcuste
Eu prefer ce e sub fuste,
Fără pâine, chiar din oală
O consum îndată, goală... (ȘTEFAN BAȘNO)
BECALI LÄ‚UDÄ‚ROSUL
Geaba zice c-are boașe,
Dar a luat-o pe cocoașe*;
Geaba zice: Mi se rupe;
Cu-așa joc nu pupă grupe. (DUMITRU BUJDOIU)
*Echipa lui, FCSB, a încasat două cafteli din trei meciuri,
de la anonimi din Andorra și Macedonia; și vin echipe de top.
DE SFÂNTUL ILIE: AL NOSTRU A
TUNAT ȘI-A FULGERAT CU…TAXE
Ne-a trăznit și ne-a răpus,
Taxe, biruri ne-a impus;
Și, parcă n-ar fi de-ajuns,
Plouă cu altele-n plus. (DUMITRU BUJDOIU)
MODEL AMERICAN
Congresmeni americani
Au idei bune și bani;
Ai noștri, făr-o lețcaie,
Ajung nababi…la pârnaie. (DUMITRU BUJDOIU)
METEO: FURTUNI
Ce ghinion pe chefliu !?
L-a surprins nevasta-n bar
Bând al zecelea pahar;
I-a dat Cod Portocaliu. (DUMITRU BUJDOIU)
COADÄ‚ LA APROZAR
- De ce vrei să intri-n față,
- Sunt gravidă, băi băiete!
- Nu se vede, muierete;
- Păi, sunt de azi-dimineață. (DUMITRU BUJDOIU)