BIASURILE COGNITIVE NU ÎNSEAMNÄ‚ PROSTIE
Ewa Drozda-Senkowska este profesoară de psihologie la Universitatea „Rene Descartes – Paris V”. Una dintre lucrările sale este „Psihologia socială experimentală”(Polirom, 2000) în traducerea lui Bogdan Balan È™i a Mihaelei Boza. A coordonat È™i volumul „Capcanele raÈ›ionamentului”(Polirom, 1998). Studiul „Prostie È™i bias cognitiv” face parte din volumul „Psihologia prostiei”(Editura „Litera”, BucureÈ™ti, 2019). Conceptul de „bias” se defineÈ™te prin „tendinÈ›a de îndepărtare de valoarea medie”. Aspectul este cunoscut de cercetători, dar mai ales de studenÈ›ii care fac lucrări de licență sau master È™i care au tendinÈ›a de a denatura rezultatele pentru a pune în evidență scopul. Wikipedia defineÈ™te biasul ca fiind „o categorie largă de noÈ›iuni însemnând, în general, o exagerare în favoarea sau împotriva unui lucru, a unei persoane sau a unui grup”. Studiul propus pune accent pe două idei: 1) „prostia este un termen care califică un act, un cuvânt, într-o manieră mai depreciativă decât simpla „tâmpenie”; 2) „convingerea potrivit căreia biasurile cognitive nu pot fi considerate sub nici o formă dovezi de prostie”. Autoarea consideră că biasurile cognitive nu sunt semnele unei lipse de inteligență. Spune autoarea: „sunt dovada unei subtilizări aproape cronice a abilităților, cunoÈ™tinÈ›elor È™i competenÈ›elor noastre”. Biasul cognitiv se supune, cu precădere, euristicii reprezentativității ca, precizează autoarea, „o scurtătură mentală convenabilă, care ne autorizează să formulăm o estimare, fără îndoială falsă din punct de vedere teoretic, dar acceptabilă, pentru că este împărtășită de un număr mare de oameni”. O astfel de situaÈ›ie este cea a caracterizării unui om căruia ceilalÈ›i o forÈ›ează pentru a atinge scopul. Din lumea epigramei putem exemplifica prin celebra temă a „soacrelor” unde fără un bias cognitiv n-ar ieÈ™i poanta. Biasul cognitiv nu este opera unui prost. Este opera unui individ inteligent pentru care e dificil să-È™i infirme unele idei.
Ewa Drozda-Senkowska abordează È™i problema ignoranÈ›ei. În urma cercetărilor a putut postula: „Sunt de acord cu cei È™i cu cele care spun că ignoranÈ›a nu este o prostie. IgnoranÈ›a este un motor puternic al cunoaÈ™terii, cu condiÈ›ia de a È™ti că suntem ignoranÈ›i È™i ce anume ignorăm”. Prostie adevărată, insistă autoarea, este atunci când nu laÈ™i nici un pic de loc îndoielii. Într-un cuvânt, biasurile cognitive ne afectează capacitatea de a procesa realitatea È™i a lua decizii, fără a fi considerate „prostie”.
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
REMARCÄ‚ POETICÄ‚
Poetul are un statut,
Statornicit de-o veșnicie:
El scrie când nu-i cunoscut
Și-i cunoscut când nu mai scrie. (VASILE LARCO)
NU PREA SE VÂND CÄ‚RÈšILE
Când plin cu cărÈ›i e magazinul,
Doar la un lucru mă gândesc:
Or fi È™i cărÈ›ile ca vinul …
Sunt bune când se învechesc! (VASILE LARCO)
ROMÂNIE, MÂNDRÄ‚ FLOARE …
O floare este țara toată,
Un trandafir sau o lalea,
Iar unii spun că-i o muÈ™cată …
Văzând câÈ›i au muÈ™cat din ea.! (VASILE LARCO)
ROMÂNULE, FII BROASCÄ‚ ÈšESTOASÄ‚! (dactilic)
Planuri când ai creÈ™tineÈ™ti,
Sfântă să-È›i fie găoacea:
Mult, dacă vrei să trăiești,
Nu părăsi... carapacea” (MIHAI HAIVAS)
ÎNTOARCEREA ÎN TRECUT (amfibrahic)
Politica-ncinge planeta,
Dar stins va fi focul la scară,
Urmând, cum se È™tie, sceneta:
O eră din cea... glaciară! (MIHAI HAIVAS)
REZULTAT CIUDAT (anapestic)
Un bărbat poate fi fericit -
Iar statistic e cert dovedit -
Chiar cu ORICE femeie dorește,
Doar atunci când DELOC N-O iubeÈ™te!(MIHAI HAIVAS)
ÎNTRECERE
Concert în lumea păsărească,
Iar iepurii se-ntorc în luncă,
Pe când, în È›ara românească
Prezentă-i .... fuga cea de muncă. (CONSTANTIN PROFIR)
POLITICIENII NOȘTRI
Mulți, cu ochii pe plăcintă,
Lasă munca în uitare,
Dar nu uită să ne mintă
Și să-și umple buzunare! (CONSTANTIN PROFIR)
CAMPANIE PENTRU LOCALE
Alegem astăzi iar primarul,
Dar într-un tur...că-s presiuni,
AÈ™a e mai uÈ™or „calvarul”,
Eliminând promisiuni!(MAX OPAIÈš)
AFACERE ÎN FAMILIE
Parteneri fiind la firmă,
Hotărau de la egal;
Viitorul lor infirmă:
El la „ apă”, Ea... pe „ val”! (MAX OPAIÈš)
POLITICÄ‚ LA VÂRF
Fac acum subliniere
Fi-ndcă-i lesne de-nțeles;
Dacă interesul cere,
Prostu-i cel mai bun... ales! (MAX OPAIÈš)
SPERANÈšA MOARE ULTINA
În birou la Șeful mare
Zilnic văd, cu ochelarii,
Un anunÈ› în care-apare:
"MÂINE-S CREȘTERI DE SALARII!" (AXENTE IUGA)
LA BÄ‚TRÂNEÈšE
Acei ce sexul l-au adus
La rang de-a fi egal cu arta
Îi mulÈ›umim lui Cel de Sus,
Ne merităm, din plinuri, moarta. (AXENTE IUGA)
29 IULIE
De ziua Imnului, Popor,
M-aș deștepta, că-s fiu de dac,
Da'-n țara mea - un dormitor -
De unul singur ce să fac? (AXENTE IUGA)
AUSTERITATE
Azi mulÈ›i români când beau cafea,
Drept consecință la tăieri,
O slăbiciune simt în ea,
Motivu-i zațul, că-i de ieri. (AXENTE IUGA)
E SOLICITÄ‚ UN MILIARD DE LEI
PENTRU EDUCAÈšIA ANTICOMUNISTÄ‚
Și-au propus să contrazică
Un sondaj periculos
Să n-ajungă, la adică,
La un rezultat pe dos! (ȘTEFAN BAȘNO)
REPLICILE LUI ȘTEFAN BAȘNO·
DE-ALE MELE
Salut prieteni! Vă las,
Că tocmai mă sună amanta,
Revin peste-o zi și un ceas
...Cu poanta. (CRÄ‚CIUN L. ALBA)
Deci amanta-ți-este muză
ÎnÈ›eleg, are È™i har
Însă, mă întreb, ce scuză
Ai c-o vezi așa de rar??? (ȘTEFAN BAȘNO)
Când vezi aÈ™a o damă,
Mai uiți de epigramă,
Te mai întreb È™i basta:
O știe și nevasta? (ȘTEFAN BAȘNO)
CA LA FOTBAL
Scriu, dar pân' la poantă-s lac,
Pe căldura asta mare,
După două rânduri fac
Pauză de hidratare. (CRĂCIUN L. ALBA)
Că bei apă nu-i o dramă
Dacă storci È™i o lămâie,
Viitoarea epigramă
N-o să iasă prea lălâie! (ȘTEFAN BAȘNO)
CONJUGALÄ‚
Ea i-a spus, făcând pe dura,
Că venit-a, iar, căldura!
Iar el, cam cu nod în gât,
A-ntrebat-o simplu: cât? (AL. D. FUNDUIANU)
MÄ‚SURI GUVERNAMENTALE
Sandule, îÈ›i spun discret ,
Ä‚sta fu primul pachet
Dar să vezi ce alelei
Cu pachetul doi È™i trei… (ȘTEFAN BAȘNO)
„AVIARÄ‚?!"
El nu e găinar, se jură!
Pe bulevard sau pe străduțe
Profit-acu de conjunctură,
Plasând ,la cerere, „puicuÈ›e". (TONY ANDREESCU)
Eu cu peștii sunt amic
Pluta când o miÈ™c-un pic
Dar la cei de pe centură,
Ce le-aÈ™ trage-un pumn în gură! (ȘTEFAN BAȘNO)
Prietenul meu Ștefan BAȘNO spune
că nu trebuie să ne ferim de unele cuvinte, așa că
ÎNTREBARE ȘI RÄ‚SPUNS
Se-ntreabă toÈ›i în ce ne-am încurcat,
Că noi, românii, suntem în rahat;
Se-ntâmplă-aÈ™a căci È™efii noÈ™tri, jur,
Pe umeri nu au cap, ei au un cur. (TONY ANDREESCU)
De când privim doar spre Apus
Cam toate sunt cu curu-n sus,
Dar nu uităm cum ne-a prăjit
Lumina de la Răsărit... (ȘTEFAN BAȘNO)
DIN LAC ÎN PUÈš
Lumina chiar ne-a fost utilă ,
Dar noi le-am dat acea feștilă;
Cu Vestul s-a schimbat macazul:
Nu vor feștila, ne vor gazul. (TONY ANDREESCU)
Iar noi am prelungit agapa
Le-am dat și gazul, dar și apa,
Le-am dat și sarea, energia,
Le-om da de tot È™i România! (ȘTEFAN BAȘNO)
După cum se-ncurcă treaba,
Gura ne-o răcim degeaba;
Nu mă miră ca odată,
Să o de-a chiar la bucată. (TONY ANDREESCU)
Mi-am strâns iubita-n braÈ›e cu ardoare,
DeÈ™i bătrân, ridat, gălbui la față;
M-am hotărât să-ncep o nouă viață…
Să pot să îmi permit o-nmormântare! (DAVID VALENTIN)
Ai dreptate, Valentine,
Astăzi moartea nu-i de tine,
Ia-ți o slujbă, trage tare
Cu băută È™i mâncare,
Că-i mai bun un loc de veci
Lângă un butoi, ùn beci... (ȘTEFAN BAȘNO)
Aș vrea să scriu ceva inteligent,
Să dau, pe dată, criticii pe spate,
Femeile să fie încântate,
Confrații să m-acuze de talent. (DAVID VALENTIN)
Dorind să scrii ceva inteligent
Mizezi de fapt pe cititori normali,
Dar mulÈ›i-s, Valentine, în prezent
Doar bieți analfabeți funcționali...(ȘTEFAN BAȘNO)
DUPÄ‚ ELIMINAREA FCSB DIN
LIGA CAMPIONILOR
Becali mai trage un fâs:
“Echipa m-a făcut de râs”;
Oricum el era de plâns,
Belelele l-au ajuns. (DUMITRU BUJDOIU)
SPORURI
Parlamentarii, se știe
Vor spor pentru muncă grea;
Când dau legi tâmpite-ar vrea
Un spor dublu pe prostie. (DUMITRU BUJDOIU)
IUBITEI (Epitaf)
Să crezi în metempsihoză!
În Paradis ne-ntâlnim,
Ne reîncarnăm într-o roză
Și veÈ™nic ne…mirosim. (DUMITRU BUJDOIU)
CICĂ-AȘA AM FOST MEREU
De când port magneÈ›i pe È™ale,
Pe genunchi, pe cervicale,
Amici m-au atacat:
- Iar ești, bă, magnetizat? (DUMITRU BUJDOIU)
RECLAMÄ‚ LA SEX PERFOR(M)ANT (Libertatea)
Citești sfaturi vesele:
“Nu neglijeaÈ›i fesele!”;
Bune reclame la turci,
Să fii mai atent la buci. (DUMITRU BUJDOIU)
UN SFAT AMICAL UNUI MUSAFIR VECIN CE CAM SARE PESTE CAL
Gurii dă-i niște plăcinte,
Că te ia pe dinainte:
Vizitezi întâi Románia
Și pe urmă Transilvania??! (LERU CICOARE)
CU-ARCANUL ȘI CU ZĂHĂRELUL
Ar trebui să ținem cont
Ce plan îÈ™i fac È™tabii vicleni:
Un milion de ruÈ™i – pe front
Și-un alt, în loc, de indieni
Să robotească în uzine
Până È™i lor rândul le vine. (LERU CICOARE)
A FUGIT DE DRACU ȘI-A DAT PESTE TAICÄ‚-SU (DIN KANSAS DREPT ÎN DONBAS)
Vrând să scape de-America woke,
S-a mutat cu familia-n Rúsia,
Doar că-n loc de-o mândreÈ›e de fúcsia,
Fu-nrolat într-o trupă de È™oc. (LERU CICOARE)
SABIA LUI DAMOCLES
Ne-a lins marginea urechii
Glonțul crud de țară yunk.
Dar la capătul tindechii
Bani vom mai avea de-un junc? (LERU CICOARE)
EU ÎMI CÂNT ȘI EU ÎMI JOC (POȘTA ROMÂNÄ‚ ȘI ROMFILATELIA SE CALCÄ‚ PE BÄ‚TÄ‚TURÄ‚)
Lumea-ndarn se supără
Că-n sistem nu-s echilibre.
Poșta tipărește timbre
Și tot ea ... le cumpără! (LERU CICOARE)
LE TREMURÄ‚ FUNDUL
Când s-a tăiat din mandra sărăcimii,
Cei îmbuibaÈ›i luară apă-n gură.
Cum s-au luat de fundul lor, ei primii
Au prins să urle ca la viitură. (LERU CICOARE)
TOT PARTIDUL E CEL CE NE POARTÄ‚ DE GRIJÄ‚?
Știai că-n obÈ™tea-n toată îndoielnică
Un loc călduÈ› È›i-asigură – solid –
Nu pregătirea de profil a ta temeinică,
Ci, ca-n trecut, carnetul de partid? (LERU CICOARE)
STABILITATEA ÎNÈšELEASÄ‚ CA FIXISITATE
Promotor de noi reforme-n țară,
N-a-nțeles că, -n marea lui ambiție,
Sabotarea nu-i de dinafară,
Ci e – Doamne! - chiar din coaliÈ›ie? (LERU CICOARE)
À PROPOS DE NEDREPTÄ‚ÈšIRILE DIN PACHETUL UNU
La indignarea maselor se-abrogă
O lege strâmbă-n timpuri de război.
De ce-un atare gest pare-o eglogă
În vremile de pace de la noi? (LERU CICOARE)
JUSTIÈšIARII SE APÄ‚RÄ‚ NUMAI PE SINE?
Intangibili, supraoameni,
SfinÈ›i în ceruri, dumnezei...
Nu-ncerca să te asameni
Nici în criză grea cu ei. (LERU CICOARE)
CRITERIUL DE NUMIRE LA SINECURI
Nou, la „Optica Română”,
Să conducă-au făcut zid,
Printr-o practică păgână,
Numai membrii de partid. (LERU CICOARE)
DUBLU STANDARD ÎN COALIÈšIA DE GUVERNARE
Suprataxarea celor fără apărare
A fost votată dintr-o răsuflare.
Tăierea privilegiilor la stat, bădie,
E discutată È™i-amânată sine die. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
AUSTERITATEA ESTE NUMAI PENTRU SÄ‚RÄ‚NTOCI?
La cei săraci, neapăraÈ›i, în ide,
Li s-a tăiat din drepturi prin decizie.
Dar la subvențiile pentru partide
De ce nu se aplică vreo incizie? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
JUSTIÈšIA ÎȘI APÄ‚RÄ‚ NUMAI PROPRIILE DREPTURI?
O restrângere de privilegii
Un atac e la justiție inept?
Dar tăierile de pensii contrar legii
Nu-i o lipsă-a statului de drept? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PE CE TEMÉI UNELE COMPANII DE STAT ÎȘI FIXEAZÄ‚ SALARII ȘI PRIVILEGII NESIMÈšITE?
Cu care performanțe ne-aburesc
MonopoliÈ™tii ce ne È›in în cleÈ™te?
Când preÈ›ul kilowatului îl cresc,
Productivitatea muncii și ea crește?(NICOLAE CRIHĂNEANU)
ARE DREPT MORAL SÄ‚ NE CONDUCÄ‚?
Din post propagă pravile morale
Și cazierul său e nepătat.
Prescripția răspunderii penale
Înseamnă că-i ca lacrima curat? (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
FUNCÈšII – GRASE, CUNOȘTINÈšE – TABULA RASA
La „Craioava-Avioane”
În Consiliul de Conducere
Trei numiți, cu lornioane,
Ce au nou în slujbă-a ducere,
Când n-au, mulÈ›i, nici în hrisoave,
Habar de aeronave? (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
NUMAI BUNI DE PÄ‚DURARI (RESTRUCTURARE LA ROMSILVA)
S-au spetit juma’ de viață
Ca directori în birou.
Să-i mai scoatem la verdeață
Prin ocol și pe platou! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PENTRU UNII – (T)RAI, NENEACÄ‚!
Avem scannere în vamă,
Ce nu merg de ani de zile,
MultinaÈ›ionale – mamă! –
Cu profitul hăt în Chile,
Sinecuri și legăminte
De-l întrec pe PreÈ™edinte...
N-ávem ce? Morală-n Èšară
Să-i gonim din (t)rai afară! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
SĂ ȘTIE ȘI URMAȘII CE ȘMECHERI ERAU PREDECESORII LOR
Cele peste-o sut’ de sporuri
Vor rămâne-n viitoruri
Și-ntr-un ordinar bucvariu:
Întregire la salariu. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
APARENÈšELE ÎNȘALÄ‚
Văzând controalele-i nasoale,
Cei ce-l știau conchis-au iar:
O bâtă la un car de oale
Și n-ai nevoie de-un buștean.
Și l-au propus ce-a vrut: primar.
Verdictul DNA? Șnapan! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CONTRACTUL DE MUNCÄ‚ BETON AL DIRECTORULUI REALES DE LA TRANSGAZ
O sută cinczeci opt de mii de roni pe lună,
Cinci secretare / zile cinci pe săptămână,
Consilieri vreo nouă (câÈ›i dulăi la stână),
Șoferi vreo È™apte – treaba meargă strună!
Din post de-or îndrăzni a-l revoca,
Salariul pe-un mandat au a i-l da!
Nu credem c-a-ntreba-i lipsă de tact:
Dar statul unde-i în acest contract? (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
PARADOXUL UNEI PROASTE GESTIONÄ‚RI
Producem cel mai ieftin grâu din Europa.
Ființa-ți nu se-ntreabă, emetropa,
Mocnită, indignarea nu irumpe:
Dar alimentele de ce-s atât de scumpe? (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
PREA SÄ‚RACI S-O MAI PUTEM CONSUMA
Exportăm carnea de vită
Nu că n-am vrea s-o mâncăm.
În lipsa instituită
Nu putem s-o cumpărăm. (NICOLAE MĂTCAȘ)
DACÄ‚ TOTUL AR FI GIAMBO
Dacă totul ar fi giámbo,
Statul pensia ți-ar da,
Conform legii-o-ar indexa,
Nici prin gând a o-ngheÈ›a,
Să te facă-a protesta
Ori să-nveți să practici sambo...
Numai că nu-i totul giambo! (NICOLAE MĂTCAȘ)
UN ȘEF DE LA ARMATĂ A CONFUNDAT SISTEMELE DE APĂRARE ANTIAERIANĂ
Spyder confundat cu Iron Dome?
Disculpabil. Nu sar să-l acuze.
Una nu pricep: ca gentilom
Nu era firesc să-și ceară scuze? (NICOLAE MĂTCAȘ)
CÂND OARE PRACTICA VA BATE GRAMATICA MINIȘTRILOR NOȘTRI?
Li-i drag condiționalul prezumptiv:
„Ar creÈ™te”, „S-ar reduce”, „S-ar putea”...
Vor trece când È™i la indicativ:
„Am dres, făcut, atins”, „Vom debloca”? (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
CE AU DEMONSTRAT CELE MAI RECENTE MÄ‚SURÄ‚TORI ALE RADIAÈšIILOR ANTENELOR?
Antena corpusculară
Poți s-o simți pe pielea ta
Numai dacă stai afară
Gol-goluț lipit de ea. _(NICOLAE MĂTCAȘ)
SĂ VEI ȘI SĂ NU-ȚI VINĂ SĂ CREZI
O știre să te conturbe,
Să-ți schimbe plasma sangvină:
Un loc de parcare-n urbe
Mai scump decât o ...maÈ™ină! (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
CULTURÄ‚ ONLINE
Statul ioc salarii duble-n
Weekend la odeon.
Vom privi, păstrând È™i-un gulden,
Teatru doar ... la microfon! (NICOLAE MĂTCAȘ)
BALONUL NU SE SUPUNE
Un fundaÈ™ rebel din sat
A lovit și a clacat.
Cum să bată, bietu,-n poartă,
Stadionul când e-n pantă? (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
TREBI DE PRIMARI RISIPITORI DE BANI PUBLICI DIN STIRPEA LUI DÄ‚NILÄ‚ PREPELEAC
Bani din fonduri europene,
Din programul „Saligny”
Și șosele pădurene
Ce duc în ... sălbătăcii. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
PENTRU CINE-AU FOST AMENAJATE?
Piste pentru biciclete
Peste creste suri de munte,
Poate, niște majorete
Cuteza-vor urși să-nfrunte. (NICOLAE MĂTCAȘ)
DISCOTECI PENTRU MOȘ-MARTINI
Construiesc telecabine,
Meșteresc telegondole,
Apoi, scoase de pe șine,
Să danseze - balerine! -
Urșii-n ele farandole. (NICOLAE MĂTCAȘ)