BIASURILE COGNITIVE NU ÎNSEAMNĂ PROSTIE
Ewa Drozda-Senkowska este profesoară de psihologie la Universitatea „Rene Descartes – Paris V”. Una dintre lucrările sale este „Psihologia socială experimentală”(Polirom, 2000) în traducerea lui Bogdan Balan și a Mihaelei Boza. A coordonat și volumul „Capcanele raționamentului”(Polirom, 1998). Studiul „Prostie și bias cognitiv” face parte din volumul „Psihologia prostiei”(Editura „Litera”, București, 2019). Conceptul de „bias” se definește prin „tendința de îndepărtare de valoarea medie”. Aspectul este cunoscut de cercetători, dar mai ales de studenții care fac lucrări de licență sau master și care au tendința de a denatura rezultatele pentru a pune în evidență scopul. Wikipedia definește biasul ca fiind „o categorie largă de noțiuni însemnând, în general, o exagerare în favoarea sau împotriva unui lucru, a unei persoane sau a unui grup”. Studiul propus pune accent pe două idei: 1) „prostia este un termen care califică un act, un cuvânt, într-o manieră mai depreciativă decât simpla „tâmpenie”; 2) „convingerea potrivit căreia biasurile cognitive nu pot fi considerate sub nici o formă dovezi de prostie”. Autoarea consideră că biasurile cognitive nu sunt semnele unei lipse de inteligență. Spune autoarea: „sunt dovada unei subtilizări aproape cronice a abilităților, cunoștințelor și competențelor noastre”. Biasul cognitiv se supune, cu precădere, euristicii reprezentativității ca, precizează autoarea, „o scurtătură mentală convenabilă, care ne autorizează să formulăm o estimare, fără îndoială falsă din punct de vedere teoretic, dar acceptabilă, pentru că este împărtășită de un număr mare de oameni”. O astfel de situație este cea a caracterizării unui om căruia ceilalți o forțează pentru a atinge scopul. Din lumea epigramei putem exemplifica prin celebra temă a „soacrelor” unde fără un bias cognitiv n-ar ieși poanta. Biasul cognitiv nu este opera unui prost. Este opera unui individ inteligent pentru care e dificil să-și infirme unele idei.
Ewa Drozda-Senkowska abordează și problema ignoranței. În urma cercetărilor a putut postula: „Sunt de acord cu cei și cu cele care spun că ignoranța nu este o prostie. Ignoranța este un motor puternic al cunoașterii, cu condiția de a ști că suntem ignoranți și ce anume ignorăm”. Prostie adevărată, insistă autoarea, este atunci când nu lași nici un pic de loc îndoielii. Într-un cuvânt, biasurile cognitive ne afectează capacitatea de a procesa realitatea și a lua decizii, fără a fi considerate „prostie”.
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
REMARCĂ POETICĂ
Poetul are un statut,
Statornicit de-o veșnicie:
El scrie când nu-i cunoscut
Și-i cunoscut când nu mai scrie. (VASILE LARCO)
NU PREA SE VÂND CĂRȚILE
Când plin cu cărți e magazinul,
Doar la un lucru mă gândesc:
Or fi și cărțile ca vinul …
Sunt bune când se învechesc! (VASILE LARCO)
ROMÂNIE, MÂNDRĂ FLOARE …
O floare este țara toată,
Un trandafir sau o lalea,
Iar unii spun că-i o mușcată …
Văzând câți au mușcat din ea.! (VASILE LARCO)
ROMÂNULE, FII BROASCĂ ȚESTOASĂ! (dactilic)
Planuri când ai creștinești,
Sfântă să-ți fie găoacea:
Mult, dacă vrei să trăiești,
Nu părăsi... carapacea” (MIHAI HAIVAS)
ÎNTOARCEREA ÎN TRECUT (amfibrahic)
Politica-ncinge planeta,
Dar stins va fi focul la scară,
Urmând, cum se știe, sceneta:
O eră din cea... glaciară! (MIHAI HAIVAS)
REZULTAT CIUDAT (anapestic)
Un bărbat poate fi fericit -
Iar statistic e cert dovedit -
Chiar cu ORICE femeie dorește,
Doar atunci când DELOC N-O iubește!(MIHAI HAIVAS)
ÎNTRECERE
Concert în lumea păsărească,
Iar iepurii se-ntorc în luncă,
Pe când, în țara românească
Prezentă-i .... fuga cea de muncă. (CONSTANTIN PROFIR)
POLITICIENII NOȘTRI
Mulți, cu ochii pe plăcintă,
Lasă munca în uitare,
Dar nu uită să ne mintă
Și să-și umple buzunare! (CONSTANTIN PROFIR)
CAMPANIE PENTRU LOCALE
Alegem astăzi iar primarul,
Dar într-un tur...că-s presiuni,
Așa e mai ușor „calvarul”,
Eliminând promisiuni!(MAX OPAIȚ)
AFACERE ÎN FAMILIE
Parteneri fiind la firmă,
Hotărau de la egal;
Viitorul lor infirmă:
El la „ apă”, Ea... pe „ val”! (MAX OPAIȚ)
POLITICĂ LA VÂRF
Fac acum subliniere
Fi-ndcă-i lesne de-nțeles;
Dacă interesul cere,
Prostu-i cel mai bun... ales! (MAX OPAIȚ)
SPERANȚA MOARE ULTINA
În birou la Șeful mare
Zilnic văd, cu ochelarii,
Un anunț în care-apare:
"MÂINE-S CREȘTERI DE SALARII!" (AXENTE IUGA)
LA BĂTRÂNEȚE
Acei ce sexul l-au adus
La rang de-a fi egal cu arta
Îi mulțumim lui Cel de Sus,
Ne merităm, din plinuri, moarta. (AXENTE IUGA)
29 IULIE
De ziua Imnului, Popor,
M-aș deștepta, că-s fiu de dac,
Da'-n țara mea - un dormitor -
De unul singur ce să fac? (AXENTE IUGA)
AUSTERITATE
Azi mulți români când beau cafea,
Drept consecință la tăieri,
O slăbiciune simt în ea,
Motivu-i zațul, că-i de ieri. (AXENTE IUGA)
E SOLICITĂ UN MILIARD DE LEI
PENTRU EDUCAȚIA ANTICOMUNISTĂ
Și-au propus să contrazică
Un sondaj periculos
Să n-ajungă, la adică,
La un rezultat pe dos! (ȘTEFAN BAȘNO)
REPLICILE LUI ȘTEFAN BAȘNO·
DE-ALE MELE
Salut prieteni! Vă las,
Că tocmai mă sună amanta,
Revin peste-o zi și un ceas
...Cu poanta. (CRĂCIUN L. ALBA)
Deci amanta-ți-este muză
Înțeleg, are și har
Însă, mă întreb, ce scuză
Ai c-o vezi așa de rar??? (ȘTEFAN BAȘNO)
Când vezi așa o damă,
Mai uiți de epigramă,
Te mai întreb și basta:
O știe și nevasta? (ȘTEFAN BAȘNO)
CA LA FOTBAL
Scriu, dar pân' la poantă-s lac,
Pe căldura asta mare,
După două rânduri fac
Pauză de hidratare. (CRĂCIUN L. ALBA)
Că bei apă nu-i o dramă
Dacă storci și o lămâie,
Viitoarea epigramă
N-o să iasă prea lălâie! (ȘTEFAN BAȘNO)
CONJUGALĂ
Ea i-a spus, făcând pe dura,
Că venit-a, iar, căldura!
Iar el, cam cu nod în gât,
A-ntrebat-o simplu: cât? (AL. D. FUNDUIANU)
MĂSURI GUVERNAMENTALE
Sandule, îți spun discret ,
Ăsta fu primul pachet
Dar să vezi ce alelei
Cu pachetul doi și trei… (ȘTEFAN BAȘNO)
„AVIARĂ?!"
El nu e găinar, se jură!
Pe bulevard sau pe străduțe
Profit-acu de conjunctură,
Plasând ,la cerere, „puicuțe". (TONY ANDREESCU)
Eu cu peștii sunt amic
Pluta când o mișc-un pic
Dar la cei de pe centură,
Ce le-aș trage-un pumn în gură! (ȘTEFAN BAȘNO)
Prietenul meu Ștefan BAȘNO spune
că nu trebuie să ne ferim de unele cuvinte, așa că
ÎNTREBARE ȘI RĂSPUNS
Se-ntreabă toți în ce ne-am încurcat,
Că noi, românii, suntem în rahat;
Se-ntâmplă-așa căci șefii noștri, jur,
Pe umeri nu au cap, ei au un cur. (TONY ANDREESCU)
De când privim doar spre Apus
Cam toate sunt cu curu-n sus,
Dar nu uităm cum ne-a prăjit
Lumina de la Răsărit... (ȘTEFAN BAȘNO)
DIN LAC ÎN PUȚ
Lumina chiar ne-a fost utilă ,
Dar noi le-am dat acea feștilă;
Cu Vestul s-a schimbat macazul:
Nu vor feștila, ne vor gazul. (TONY ANDREESCU)
Iar noi am prelungit agapa
Le-am dat și gazul, dar și apa,
Le-am dat și sarea, energia,
Le-om da de tot și România! (ȘTEFAN BAȘNO)
După cum se-ncurcă treaba,
Gura ne-o răcim degeaba;
Nu mă miră ca odată,
Să o de-a chiar la bucată. (TONY ANDREESCU)
Mi-am strâns iubita-n brațe cu ardoare,
Deși bătrân, ridat, gălbui la față;
M-am hotărât să-ncep o nouă viață…
Să pot să îmi permit o-nmormântare! (DAVID VALENTIN)
Ai dreptate, Valentine,
Astăzi moartea nu-i de tine,
Ia-ți o slujbă, trage tare
Cu băută și mâncare,
Că-i mai bun un loc de veci
Lângă un butoi, ùn beci... (ȘTEFAN BAȘNO)
Aș vrea să scriu ceva inteligent,
Să dau, pe dată, criticii pe spate,
Femeile să fie încântate,
Confrații să m-acuze de talent. (DAVID VALENTIN)
Dorind să scrii ceva inteligent
Mizezi de fapt pe cititori normali,
Dar mulți-s, Valentine, în prezent
Doar bieți analfabeți funcționali...(ȘTEFAN BAȘNO)
DUPĂ ELIMINAREA FCSB DIN
LIGA CAMPIONILOR
Becali mai trage un fâs:
“Echipa m-a făcut de râs”;
Oricum el era de plâns,
Belelele l-au ajuns. (DUMITRU BUJDOIU)
SPORURI
Parlamentarii, se știe
Vor spor pentru muncă grea;
Când dau legi tâmpite-ar vrea
Un spor dublu pe prostie. (DUMITRU BUJDOIU)
IUBITEI (Epitaf)
Să crezi în metempsihoză!
În Paradis ne-ntâlnim,
Ne reîncarnăm într-o roză
Și veșnic ne…mirosim. (DUMITRU BUJDOIU)
CICĂ-AȘA AM FOST MEREU
De când port magneți pe șale,
Pe genunchi, pe cervicale,
Amici m-au atacat:
- Iar ești, bă, magnetizat? (DUMITRU BUJDOIU)
RECLAMĂ LA SEX PERFOR(M)ANT (Libertatea)
Citești sfaturi vesele:
“Nu neglijeați fesele!”;
Bune reclame la turci,
Să fii mai atent la buci. (DUMITRU BUJDOIU)
UN SFAT AMICAL UNUI MUSAFIR VECIN CE CAM SARE PESTE CAL
Gurii dă-i niște plăcinte,
Că te ia pe dinainte:
Vizitezi întâi Románia
Și pe urmă Transilvania??! (LERU CICOARE)
CU-ARCANUL ȘI CU ZĂHĂRELUL
Ar trebui să ținem cont
Ce plan își fac ștabii vicleni:
Un milion de ruși – pe front
Și-un alt, în loc, de indieni
Să robotească în uzine
Până și lor rândul le vine. (LERU CICOARE)
A FUGIT DE DRACU ȘI-A DAT PESTE TAICĂ-SU (DIN KANSAS DREPT ÎN DONBAS)
Vrând să scape de-America woke,
S-a mutat cu familia-n Rúsia,
Doar că-n loc de-o mândrețe de fúcsia,
Fu-nrolat într-o trupă de șoc. (LERU CICOARE)
SABIA LUI DAMOCLES
Ne-a lins marginea urechii
Glonțul crud de țară yunk.
Dar la capătul tindechii
Bani vom mai avea de-un junc? (LERU CICOARE)
EU ÎMI CÂNT ȘI EU ÎMI JOC (POȘTA ROMÂNĂ ȘI ROMFILATELIA SE CALCĂ PE BĂTĂTURĂ)
Lumea-ndarn se supără
Că-n sistem nu-s echilibre.
Poșta tipărește timbre
Și tot ea ... le cumpără! (LERU CICOARE)
LE TREMURĂ FUNDUL
Când s-a tăiat din mandra sărăcimii,
Cei îmbuibați luară apă-n gură.
Cum s-au luat de fundul lor, ei primii
Au prins să urle ca la viitură. (LERU CICOARE)
TOT PARTIDUL E CEL CE NE POARTĂ DE GRIJĂ?
Știai că-n obștea-n toată îndoielnică
Un loc călduț ți-asigură – solid –
Nu pregătirea de profil a ta temeinică,
Ci, ca-n trecut, carnetul de partid? (LERU CICOARE)
STABILITATEA ÎNȚELEASĂ CA FIXISITATE
Promotor de noi reforme-n țară,
N-a-nțeles că, -n marea lui ambiție,
Sabotarea nu-i de dinafară,
Ci e – Doamne! - chiar din coaliție? (LERU CICOARE)
À PROPOS DE NEDREPTĂȚIRILE DIN PACHETUL UNU
La indignarea maselor se-abrogă
O lege strâmbă-n timpuri de război.
De ce-un atare gest pare-o eglogă
În vremile de pace de la noi? (LERU CICOARE)
JUSTIȚIARII SE APĂRĂ NUMAI PE SINE?
Intangibili, supraoameni,
Sfinți în ceruri, dumnezei...
Nu-ncerca să te asameni
Nici în criză grea cu ei. (LERU CICOARE)
CRITERIUL DE NUMIRE LA SINECURI
Nou, la „Optica Română”,
Să conducă-au făcut zid,
Printr-o practică păgână,
Numai membrii de partid. (LERU CICOARE)
DUBLU STANDARD ÎN COALIȚIA DE GUVERNARE
Suprataxarea celor fără apărare
A fost votată dintr-o răsuflare.
Tăierea privilegiilor la stat, bădie,
E discutată și-amânată sine die. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
AUSTERITATEA ESTE NUMAI PENTRU SĂRĂNTOCI?
La cei săraci, neapărați, în ide,
Li s-a tăiat din drepturi prin decizie.
Dar la subvențiile pentru partide
De ce nu se aplică vreo incizie? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
JUSTIȚIA ÎȘI APĂRĂ NUMAI PROPRIILE DREPTURI?
O restrângere de privilegii
Un atac e la justiție inept?
Dar tăierile de pensii contrar legii
Nu-i o lipsă-a statului de drept? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PE CE TEMÉI UNELE COMPANII DE STAT ÎȘI FIXEAZĂ SALARII ȘI PRIVILEGII NESIMȚITE?
Cu care performanțe ne-aburesc
Monopoliștii ce ne țin în clește?
Când prețul kilowatului îl cresc,
Productivitatea muncii și ea crește?(NICOLAE CRIHĂNEANU)
ARE DREPT MORAL SĂ NE CONDUCĂ?
Din post propagă pravile morale
Și cazierul său e nepătat.
Prescripția răspunderii penale
Înseamnă că-i ca lacrima curat? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
FUNCȚII – GRASE, CUNOȘTINȚE – TABULA RASA
La „Craioava-Avioane”
În Consiliul de Conducere
Trei numiți, cu lornioane,
Ce au nou în slujbă-a ducere,
Când n-au, mulți, nici în hrisoave,
Habar de aeronave? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
NUMAI BUNI DE PĂDURARI (RESTRUCTURARE LA ROMSILVA)
S-au spetit juma’ de viață
Ca directori în birou.
Să-i mai scoatem la verdeață
Prin ocol și pe platou! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PENTRU UNII – (T)RAI, NENEACĂ!
Avem scannere în vamă,
Ce nu merg de ani de zile,
Multinaționale – mamă! –
Cu profitul hăt în Chile,
Sinecuri și legăminte
De-l întrec pe Președinte...
N-ávem ce? Morală-n Țară
Să-i gonim din (t)rai afară! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
SĂ ȘTIE ȘI URMAȘII CE ȘMECHERI ERAU PREDECESORII LOR
Cele peste-o sut’ de sporuri
Vor rămâne-n viitoruri
Și-ntr-un ordinar bucvariu:
Întregire la salariu. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
APARENȚELE ÎNȘALĂ
Văzând controalele-i nasoale,
Cei ce-l știau conchis-au iar:
O bâtă la un car de oale
Și n-ai nevoie de-un buștean.
Și l-au propus ce-a vrut: primar.
Verdictul DNA? Șnapan! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CONTRACTUL DE MUNCĂ BETON AL DIRECTORULUI REALES DE LA TRANSGAZ
O sută cinczeci opt de mii de roni pe lună,
Cinci secretare / zile cinci pe săptămână,
Consilieri vreo nouă (câți dulăi la stână),
Șoferi vreo șapte – treaba meargă strună!
Din post de-or îndrăzni a-l revoca,
Salariul pe-un mandat au a i-l da!
Nu credem c-a-ntreba-i lipsă de tact:
Dar statul unde-i în acest contract? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PARADOXUL UNEI PROASTE GESTIONĂRI
Producem cel mai ieftin grâu din Europa.
Ființa-ți nu se-ntreabă, emetropa,
Mocnită, indignarea nu irumpe:
Dar alimentele de ce-s atât de scumpe? (NICOLAE MĂTCAȘ)
PREA SĂRACI S-O MAI PUTEM CONSUMA
Exportăm carnea de vită
Nu că n-am vrea s-o mâncăm.
În lipsa instituită
Nu putem s-o cumpărăm. (NICOLAE MĂTCAȘ)
DACĂ TOTUL AR FI GIAMBO
Dacă totul ar fi giámbo,
Statul pensia ți-ar da,
Conform legii-o-ar indexa,
Nici prin gând a o-ngheța,
Să te facă-a protesta
Ori să-nveți să practici sambo...
Numai că nu-i totul giambo! (NICOLAE MĂTCAȘ)
UN ȘEF DE LA ARMATĂ A CONFUNDAT SISTEMELE DE APĂRARE ANTIAERIANĂ
Spyder confundat cu Iron Dome?
Disculpabil. Nu sar să-l acuze.
Una nu pricep: ca gentilom
Nu era firesc să-și ceară scuze? (NICOLAE MĂTCAȘ)
CÂND OARE PRACTICA VA BATE GRAMATICA MINIȘTRILOR NOȘTRI?
Li-i drag condiționalul prezumptiv:
„Ar crește”, „S-ar reduce”, „S-ar putea”...
Vor trece când și la indicativ:
„Am dres, făcut, atins”, „Vom debloca”? (NICOLAE MĂTCAȘ)
CE AU DEMONSTRAT CELE MAI RECENTE MĂSURĂTORI ALE RADIAȚIILOR ANTENELOR?
Antena corpusculară
Poți s-o simți pe pielea ta
Numai dacă stai afară
Gol-goluț lipit de ea. _(NICOLAE MĂTCAȘ)
SĂ VEI ȘI SĂ NU-ȚI VINĂ SĂ CREZI
O știre să te conturbe,
Să-ți schimbe plasma sangvină:
Un loc de parcare-n urbe
Mai scump decât o ...mașină! (NICOLAE MĂTCAȘ)
CULTURĂ ONLINE
Statul ioc salarii duble-n
Weekend la odeon.
Vom privi, păstrând și-un gulden,
Teatru doar ... la microfon! (NICOLAE MĂTCAȘ)
BALONUL NU SE SUPUNE
Un fundaș rebel din sat
A lovit și a clacat.
Cum să bată, bietu,-n poartă,
Stadionul când e-n pantă? (NICOLAE MĂTCAȘ)
TREBI DE PRIMARI RISIPITORI DE BANI PUBLICI DIN STIRPEA LUI DĂNILĂ PREPELEAC
Bani din fonduri europene,
Din programul „Saligny”
Și șosele pădurene
Ce duc în ... sălbătăcii. (NICOLAE MĂTCAȘ)
PENTRU CINE-AU FOST AMENAJATE?
Piste pentru biciclete
Peste creste suri de munte,
Poate, niște majorete
Cuteza-vor urși să-nfrunte. (NICOLAE MĂTCAȘ)
DISCOTECI PENTRU MOȘ-MARTINI
Construiesc telecabine,
Meșteresc telegondole,
Apoi, scoase de pe șine,
Să danseze - balerine! -
Urșii-n ele farandole. (NICOLAE MĂTCAȘ)