„SCÂRȚ, O REVISTĂ CARE-ȚI FACE LUMINĂ ÎN CAP”
Revista lunară de literatură, umor și bună dispoziție nr. 22(156), care răspunde la numele de „Scârț”, m-a găsit la Hăneștii Botoșanilor. Se deschide, ca de obicei, cu o cronică a ședinței festive din 6 iulie 2025 semnată de „Nușa lor”, adică a celor de la Asociația Umoriștilor – Al. O. Teodoreanu, aflați cuminți , „umăr la umăr”, într-o poză de familie ( fără Sabino!) chiar pe prima pagină. Rubrica „La concursuri răspândite” ne prezintă membrii Asociației care, între timp, au mai luat ceva premii pe la concursuri: Vasile Vajoga, Daniel Bratu,,Daria Dumescu și Sanda Nicucie. Rețin o epigramă semnată de Vasile Vajoga: ALEGERE LA DRUMUL MARE („Având un șiș, mascat pe față,/ M-a pus s-aleg ori bani, ori viață;/ Așa c-am mai plusat o mie,/ Că doar eram la chirurgie!”). Mereu având ceva să spună, se-așază iute la tribună … Constantin Moldovan și prezintă zece definiții ale epigramei semnate de. Păstorel, Ionescu-Quintus, Aurel Iancu, Mihaela Kerestely, Victor Macarevici, Ionel Gologan, Ion Cănăvoiu, Marian Popescu, Francisc Gavrileț și Elena Bassu. O alegem pe cea semnată de Ion Cănăvoiu („Epigrama? Proiectil/ Pregătit minuțios,/ Cu trei versuri de trotil,/ Iar al patrulea… focos!”). Paginile rezervate sărbătoriților lunii iulie ni-i prezintă pe Ștefan Cornel Rodean, Vasile Vajoga și Mihai Teognoste. În stilul său „trambulinistic” al așezării cuvintelor, cu aterizări perfecte pe semantică și metafore, Daniel Bratu îi face o reușită prezentare lui Ștefan Cornel Rodean. Reținem: „… are o singură față, de oțel, de colonel de artilerie. Exact până în măduva oaselor, corect până la virgule și semne, neiertător când e cazul, mereu în fruntea scuturilor, călare pe rachete de gând și patriot fără rezerve. Când i-am citit prima dată scrierile, în special comentariile din mijloc de război literar, am crezut că e magistrat, cap limpede, bun de făcut combatanții să plângă, oarecum rușinați. Scrie simplu și-adânc, literele sale fac semne în suflet și cărare pe mijloc de creier deștept. (…). Oamenii de-acest gen, „cu fruntea ca un cer vibrând”, sunt rari astăzi, când iuțeala înlocuiește calmul, ori când facilul își face loc ușor pe orice tip de tron”. Mirela Butnaru „se-agață de tinerețe” prin două proze scurte de natură sociologică, în timp ce Daniel Bratu (tot prin două proze scurte) e când psiholog, când sociolog. Teodora Pascale nu se poate uita, făcându-i-se loc prin trei dueluri celebre cu Petru-Ioan Gârda, Doru Mihai Lungescu și David Valentin. În prezentarea acestui număr voi reține mai multe „CUGETĂRELI” marca Janet Nică: „Rătăcit în pădure, îi venea să se dea cu capul de pereți”; „Astăzi, subiectul lecției este predicatul”; „Cu laptele de vacă în școală, o făcură de oaie”; Acest oraș e sat fără câini”; „Voi vorbi despre sărăcia noastră, cu lux de amănunte”.
Interviul lui Daniel Bratu este cu brăileanul Alexandru Hanganu. Trei aspecte mi-au atras atenția: 1) una din primele epigrame ale sale intitulată INDIGNARE („Lâng-un halat de medic așezată,/ Își spuse rasa popei, supărată:/ „N-aș fi crezut să lase Dumnezeu/ Un buzunar mai mare ca al meu!„; 2) o apreciere făcută revistei „Scârț”: „Fără nici un fel de periuțe, am conștiința că revista „Scârț” e de TOP. E bine structurată și e bine că nu ajunge oricine să se insinueze în paginile ei. Faptul că aveți un colectiv redacțional exigent, ține revista la standarde înalte și face din ea un breviar umoristic al vieții cotidiene și al culturii actuale”; 3) un punct de vedere privind umorul: „Din păcate, umorul românesc de astăzi e dependent de ce s-a mai scris și se bazează pe aportul scriitorilor seniori. Dintre cei tineri,
doar câțiva țin pasul cu rigorile literare și cu cerințele momentului. Faptul că se citește puțin, se observă la tot pasul. Cel mai bun exemplu, dacă poți să-l numești bun, sunt emisiunile de la TV. Prin urmare, și umorul suferă”.
Două rubrici, ”Epigrame puse-n rame” și ”Epigrame ca-n reclame”, fac loc acestor creații. Publică una sau mai multe epigrame Ioan Frențescu, Nică Janet, Ștefan Cornel Rodean, Ion Micuț, Doru Mihai Lungescu, Stelică Romaniuc, Grigore Cotul, Constantin Bulboacă, George Eftimie, Georgică Manole, Mihai Haivas, Radu Păcurar și Laurențiu Ghiță, La „Corabia hermeneuților”, cititorii pot parcurge o cronică semnată de mine la cartea lui Harry G. Frankfurt, “De tot rahatul –adevărul despre bullshit” (Editura “Baroque Books & Arts, Bucureşti, 2018), Epigramiştii ştiu că ţara este plină de bullshitteri, un fel de aburitori ai poporului fiindcă, spune H. G. F., „bullshit-ul este de neocolit în situaţiile când o persoană e nevoită să vorbească despre un subiect de care nu are habar”. Lăsând la o parte teoriile filosofilor limbajului, raportat la România, unde bullshit-ul este destul de evident, o traducere exactă a conceptului e greu de făcut. Totuşi, i se poate spune, în funcţie de situaţii, „gargară”, „tâmpenie”, „caterincă”, „vrăjeală”, gogoaşă” şi, mai exact „rahat”. Dar sub nici o formă minciună. Harry G. Frankfurt vede bullshit-ul ca ceva diferenţiat de minciună prin faptul că nu este construit cu grija cu care este făcută aceasta. Bullshit-ul ar fi ceva voit exagerat pentru a crea reacţii emoţionale, în loc de reacţii raţionale.
Închei cu un citat al lui Adrian Junghină (vezi pagina 52): „Am simțit că „Scârț” nu e doar o simplă revistă de satiră, ci e un sunet care-ți intră și-ți face curat în cap…”.
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
MOMENT PRIELNIC
Abil e-oportunistul care
Găsește, uneori, pe-alese,
Și în portița de scăpare
O cheie-a marilor succese. (VASILE LARCO)
TAINA PĂMÂNTULUI
Și a pământului splendoare
O latură-i puțin umbrită:
Ne dă o viață de mâncare,
Ca, în final, să ne înghită. (VASILE LARCO)
MAME ÎN ANII DE LICEU
Prinse-n brațele iubirii,
Fetele se pierd cu firea;
Uită tabla înmulțirii
Și învață înmulțirea. (VASILE LARCO)
UNUI DON JUAN
Nefiind de fel statornic,
Greu alege-o variantă
Și se-nvârte ca ceasornic,
Între soață și amantă! (MAX OPAIȚ)
UNUI PĂLĂRIER
Afacerea-i mergea cam prost,
Deși dădea ce-avea c-un pol;
El nu știa că are rost
Să nu croiești cu capul... gol! (MAX OPAIȚ)
UNUI FOST PARLAMENTAR
O viață-ntreagă ai „mâncat ciuperci”,
Și-acum pretinzi c-au fost „otrăvitoare”;
În schimb, mai nou la pensie, încerci
Să-ți „tragi” un bonus , că-s „ vătămătoare”! (MAX OPAIȚ)
ÎNTRECERE
Concert în lumea păsărească,
Iar iepurii se-ntorc în luncă,
Pe când, în țara românească
Prezentă-i .... fuga cea de muncă. (CONSTANTIN PROFIR)
POLITICIENII NOȘTRI
Mulți, cu ochii pe plăcintă,
Lasă munca în uitare,
Dar nu uită să ne mintă
Și să-și umple buzunare! (CONSTANTIN PROFIR)
CONFIRMARE
Tinerii frumoși și liberi
Dovedesc fără tăgadă
Că-s făcuți să fie lideri
La scandalul de pe stradă! (ȘTEFAN BAȘNO)
PROGRES
Astăzi profii merg la școală
Ca să se inițieze
Cum se bea o vodkă "goală" ,
Cum o " etno" să fumeze...(ȘTEFAN BAȘNO)
EFECT
Întreg am fost în tinerețe,
Constat acum la bătrânețe;
Căsătoria, din păcate
M-a făcut... pe jumătate. (ADRIAN TIMOFTE)
UNEIA
An de an merge la mare,
Se bronzeză foarte fin,
Pentru ea e o chemare
Și câștigul e din plin. (ADRIAN TIMOFTE)
REPLICILE LUI ȘTEFAN BAȘNO
PEISAJ MARIN
Pe nisipul cald, puştanii
Câte-o ceartă vor s-aţâţe,
PEŞTII, evitând CURCANII,
Stau cu ochii după FÂŢE. (NICĂ JANET)
Eu la pești le pun când pot
Câte un cârlig în bot,
Dar le-aș trage-un pumn în gură
"Peștilor" de pe centură... (ȘTEFAN BAȘNO)
MĂRTURISIREA UNUI PROFESOR
Cum fetele la tablă vin
Cu fuste care te imploră,
Eu cred că-s cel mai bun creştin,
La câte cruci îmi fac, pe oră! (NICĂ JANET)
Fiind profesor la liceu
Recunosc, mi-a fost mai greu,
Însă îmi spuneam :" Bădie,
Pe fustă scrie " pușcărie"...(ȘTEFAN BAȘNO)
(unuia)
nu știu ce pândești
și de ce o faci...
dar - sper - nu gândești
la ceea ce taci. (AL. D. FUNDUIANU)
Ai cumva o bănuială
Că el tace când gândește?
Să nu ai nicio-ndoială
Că-i așa, Doamne ferește! (ȘTEFAN BAȘNO)
CATREN de OF și JA...
Doamne, dă-mi la bătrânețe
Ce-am pierdut la tinerețe!
Ca, de pildă: un imbold
Să ajung și la... UNTOLD. (AL. D. FUNDUIANU)
Să fii din nou adolescent
Dotat cu vise darnice
Sau să devii un delicvent
Fumând etnobotanice?... (ȘTEFAN BAȘNO)
FAMILIA ...ESCU
Îi suspectez că-s cel puțin meschini,
La nici o variantă nu dau curs:
La mare, le e frică de rechini -
La munte... nu, că se păzesc de urs. (AL. D. FUNDUIANU)
În Marea Neagră nu-s rechini,
Ursul preferă pe străini
Că-i dă mâncare mai gustoasă,
Mai bine însă stau acasă... (ȘTEFAN BAȘNO)
FOTBALIȘTII LU’ PEȘTE-BURLI
Te dai mare-n Superligă
Și afară… mămăligă;
Iei puncte la Mioveni
Și-n Ioropa, trei coceni;
Bați Unirea Slobozia,
Dar faci de râs România. (DUMITRU BUJDOIU)
DUPĂ DECESUL PREȘEDINTELUI ATEU
- Câți ani vrei să trăiești, bade?
- Păi, ca Ilici, nouăjcinci;
- Ca ateu poți să-i atingi,
Dacă faci mineriade! (DUMITRU BUJDOIU)
SOȚIE CONFUZĂ
Soțul: a mea SUPER… este,
Ea: să cred că mă jignește?
Că, apoi, mai cu acreală
Completează: …FICIALĂ. (DUMITRU BUJDOIU)
DOUĂ BLONDE
- Al meu e bătut în cap,
Zilnic îmi zice șatap!*
Spune-mi ce-i, că știi engleză?
- Simplu, că ți-o dă în freză. (DUMITRU BUJDOIU)
* Engl.: „Shut up”, citit „șat ap” înseamnă tacă-ți gura, fleanca!
ÎNTRE VECINE
- Ai slăbit, ai siluetă,
Ții o dietă secretă?
- Mi-am luat rochii pentru mare
Cu banii de la mâncare. (DUMITRU BUJDOIU)
CARE-I CAUZA?
Lipsă un ex-șef madeá
La priveghiul altuia?
Zice-un ins cu ochi vicleni
Și-un pic de maliție
Că nu doar la Cotroceni,
Ar fi mers și-n Benelux
De-i puneau la dispoziție
Un aeroplan de lux. (LERU CICOARE)
FUNERALII NAȚIONALE FĂRĂ PREȘEDINTE?
A venit să-și ia adio
De la vechea reședință.
Noul locatar cu brio
A lipsit și chibzuință.
Președintele, candid,
A uitat, în noul rol,
Că nu ține de-un partid,
Ci-i liantul tuturor? (LERU CICOARE)
CIONDĂNEALĂ CU-MBRÂNCEALĂ
A murit un om de stat
Bătrâior, controversat.
Despre morți – numai de bine.
Crezi c-ai noștri l-au lăsat
Să plece cum se cuvine?
I-au tras un cordebalet
Și cu ou, și cu oțet,
Încât mortul, tuciuriu,
Mai să sară din sicriu
Și să-l ia pe primu-n ghíŭ:
„Mi te-ai vrea în loc? Olé,
Tu, măi animalule!” (LERU CICOARE)
OPOZIȚIA I-A LUAT FAȚA COALIȚIEI
Opoziția, blamată
Că e veșnic adversar,
Nu mai sare peste cal
Când în Țară, dezbinată,
Doliul e național. (LERU CICOARE)
À PROPOS DE FRICȚIUNILE DIN COALIȚIA DE GUVERNARE
O iluzie să crezi
Că-ntr-o coaliție
Ai putea să-ncorporezi
Lupul, capra și trei iezi
Și o opoziție. (LERU CICOARE)
CE LI-I LOR DE EMPATIE?!
Marii capi din Cotroceni,
Din coceni bucureșteni
Cum să meargă la Broșteni
Să-și mânjească-n glodul Úței
Mânuțele mămucuței,
Ciubotele tătucuței? (LERU CICOARE)
PERFORMANȚE-ACELEAȘI CA-N EUROPA?
Magistrații cer retribuiri
La nivel cu cele din Europa
Pentru propriile lor căpătuiri,
Da-i trădează firea, mizantropa,
Căci și noi trăim în Europa.
Una nu ne spun justițiarii:
La toți índicii UÉ ne țin ițarii? (LERU CICOARE)
NICI DOLIUL NAȚIONAL NU I-A PUS PE GÂNDURI?
Că-s din guvern sau prezidențiali,
Nu-s robi și ei ai legii și ai sorții?
În fața legii toți suntém egali
Și toți egali suntém în fața morții. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
NESAȚIUL CREȘTE FUNCȚIE DE NUMĂRUL PARTIDELOR DE LA PUTERE
Un partid, PCR-stat,
Ne-a condus-pauperizat.
Patru astăzi și ceva
Nouă piei ne vor lua. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
OPRIȚI TĂVĂLUGUL RISIPEI
Neoprită dezmățare
În structurile de stat
Drum deschis cât nu s-a dat
Legii de salarizare. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ENIGMĂ LA NUMIRILE ÎN CONSILIILE DE ADMINISTRAȚIE
Nu se uită domn’ ministru
Decât în CV-ul lor.
Cum de-apare, în registru,
Doar coloana rudelor? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
SEMAFOR
Oricât de umflat CV-ul,
Gândul oricât de lucid,
Nu încaleci bidiviul
Fără carnet de partid. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
NUMIRI PE CRITERII POLITICE LA „IPROCHIM” S.A.
În practică și-n teorie
Chimie multă nu prea știu?
Chimie între ei să fie
Și să voteze peșingiu! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DACĂ S-AR GÂNDI ȘI LA CEI DE JOS
Nu le-am fi spus nici morți că-s potlogari,
Salariile lor că-s nesimțite,
De ne-ar fi scos din lipsurile mari,
Să n-avem parte de răbdări prăjite,
Iar bunăstarea lor, iapă buiastră,
De n-o-ntrecea de zeci de ori pe-a noastră. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
SINECURILE PROVOACĂ REVOLTA
Pe-aserviți îi indignează
Nu salariul din privat,
Ci jenanta chichirează:
Pricopsirea de la stat. (NICOLAE MĂTCAȘ)
GRIJĂ FAȚĂ DE OMUL DE RÂND
Ți-ai pus grijnici șefi în stat,
Ca să-ți fie bine ție.
Primii, un pachet* ți-au dat,
Generoși, pe veresie. (NICOLAE MĂTCAȘ)
_______________________________
*Pachetul 1 de austeritate.
EXPERIMENT: SCHIMB DE PENSII ÎN AUSTERITATE
Scoatem din ecuații neuro,
Facem doar o comparare:
Trei mii roni – pensie mare,
Simplă – de trei mii de euro.
Hai o lună-om huzura:
Tu – cu-a mea și eu – cu-a ta.(NICOLAE MĂTCAȘ)
MEREU CU SPAIMA-N SPATE
Ministerul de Interne
Vrea din Piață*-un perimetru:
Nu cumva vreun con de fetru
Zilele să-i facă terne. (NICOLAE MĂTCAȘ)
*Piața Revoluției din București.
CÂT O SĂ MAI DĂM VINA PE NATURĂ?
Diguri, poldere, baraje
Am fi-avut ieri, azi și mâine
Dacă „Apele Române”
Nu făceau voit viraje,
Ca să piardă, ehehe,
Banii din PNRR.
Prinzând apa cu iaváșa,
N-aveam azi Broșteni, Fărcașa,
Ostra, Neagra, Stulpicani,
Oameni de case orfani,
Ajutoare de doi bani...
„Apele...”-au intrat la apă,
Dar li-i locu-n altă groapă. (NICOLAE MĂTCAȘ)
UN DAC LA ROMA ȘI UN ALTUL LA BUCUREȘTI
Ieri nea Cârțan, căzut buștean, de vlagă-nfrânt pilumnă,
Carabinerii: „Un dac dormind, sărit de pe Columnă!”
Azi, la pârnaie, -un deținu stresat de Iron Dome,
Un temnicer: „Săriți că s-a – stegarul dac – urcat în pom!” (NICOLAE MĂTCAȘ)
SUFERINȚELE BIETULUI STEGAR DAC
Ploșnițele din pârnaie
Mai nu i-au venit de hac.
În atac de năbădaie
S-a urcat, bietu, -n copac. (NICOLAE MĂTCAȘ)
