REVISTA „ACUS” Nr. 3 / 2025
De la Cenaclul Umoriștilor Sibieni „Nicolaus Olahus” primesc revista „Acus” nr. 3(83) din 2025. Revista are ca redactor-șef pe Ștefan-Cornel Rodean despre care ieșeanul Daniel Bratu scria în revista „Scârț”: „Președinte al Cenaclului Umoriștilor din Sibiu „Nicolaus Olahus”, premiant și jurat de bază la festivalurile umoristice, un as al facerii și desfacerii de probleme de enigmistică rebusistică, autor de volume cu scrieri diverse, el a rămas, în fond, un artilerist lucid, un domn îmbrăcat în ceasornic de gală, impunând, paradoxal, o anumită ținută și seriozitate-n umor”. Lui i se alătură la facerea revistei, ca redactori, Gheorghe Șchiop și Ion Brâncuși. Numărul în discuție conține epigrame, proză scurtă, versuri satirico-umoristice, aforisme și desene umoristice.
Două mari secvențe domină paginile revistei: creații ale membrilor Cercului sibian și colaborări din alte cenacluri. Dintre membrii cenaclului local sunt prezenți: Gheorghe Șchiop: Autoflagelare („Îmi fac seppuku literar/ Căci îmi asum prosteasca vină/ De-a scrie nepermis de rar…/ De soacră, soață și vecină.”); Valentin David: Stare de agregare (Slabi și invalizi,/ Circulă, pe piață,/ Vara – bani lichizi,/ Iarna – banii gheață!”); Corneliu Șerban: Ciudată viața, uneori… („Treci, uneori, prin stări aparte,/cu-nrourare sun pleoape-/ Apropierea ne desparte,/ distanțele ne-aduc aproape…) și Ion Brâncuși cu 34 de definiții „din vârful acului de seringă”( ATI = secția celor fără Dumnezeu; Ginecologii = studiază femeile în profunzime; Psihologii = cei care știu mai mult decât știi tu despre tine; Urgența = ultima redută etc.). Proza sibiană e prezentă prin Ștefan-Cornel Rodean ( care ne arată ce mai e cu sănătatea lăsată pe mâna studenților) și de Romeo Petrașciuc ( zâmbind pe seama unor lucruri sfinte). Interesantă este pagina dedicată umorului sibian de altădată. Redactorul-șef publică materiale din calendarul umoristic ”Posnașul” care s-a editat la Sibiu în perioada 1896-1917. Reținem poezia umoristică semnată Ranetti și intitulată „La Poliță”, după „La steaua” lui Eminescu: „La polița ce-ai iscălit/ Scadența-i așa lungă/ Ca s-o achiți nici n-ai gândit/ Când băgași banii-n pungă.// Poate de mult suma s-a dus/ Și gol ți-e portofelul,/ Pe mobile, când, vai, ți-a pus,/ Sechestru portărelul.// Așa e când rămâi dator:/ Paraua se mănâncă,/ Dar toba unui creditor/ Te urmărește încă!”
Secvența „Colaborări din alte cenacluri” se deschide cu Petru-Ioan Gârda. Din catrenele mortale propuse reținem Curățenie în cimitir („Au coborât „plutoanele”,/ De-a valma, din trăsură/ Și mi-au luat coroanele…/ Din gură.”). Urmează Elis Râpeanu: Aforistică („Această viață-i o cărare/ Ce tot spre cimitir se-abate,/ Da-i singurul locaș spre care / Bătrânii au întâietate.”); Mirela Grigore: Unui om politic („Cu muncă și-a făcut averea,/ Gândind la vremuri viitoare,/ Fu leu, când el avu puterea,/ Acum…e doar o lipitoare.”); Maximilian Opaiț: Bilanț („Mă gândesc în post la toate/ Cele ce s-au petrecut/ Între care sunt păcate,/ Dar păcat de ce-am pierdut!”); George Eftimie: Hărnicie („Sus la munte cu securea/ Taie unii-n draci pădurea,/ Iar pe vale primăvara,/ Pe butuci… se pune țara.”); Ion Diviza: Unei secretare („O jună dulce ca o caramelă/ Îmi spune despre șef cu supărare/ Că după ce-l servi un an fidelă,/ El a lăsat-o, blegul… fată mare!”); Gheorghe Enăchescu: Restriște: („E atât de grea povara/ De griji și de nevoi,/ Dar nu ne vindem țara -/ Ne vinde ea pe noi…”); Gheorghe Cireap: M-am dat de gol („Să mai ascund eu nu mai pot;/ Soția, cert, a sesizat/ Că am amante peste tot,/ Fiind un tip împrăștiat!”); Gheorghe I. Gheorghe: Asemănare („Dacă privești atent la o pisică/ Aduce cu un deputat: adică/ Mănâncă, doarme ca alesul/ Și-și urmărește interesul.”); Vasile Larco: Unui epigramist („Îți spun discret un adevăr:/ Ai poante trase mult de păr,/ Dar este rău că-s trase toate/ Din „părul” unui bun confrate1”); Mihai Haivas: Test de fidelitate („Iubiților, în dulci hârjoane,// Propun, doar pentru a glumi,/ Să faceți schimb de telefoane,/ Măcar o zi!”); Viorel Martin: Investiții („Pe autostrăzi penale/ Taie, doar la zile mari,/ Panglici inaugurale…/ Fel de fel de panglicari!”); Gheorghe Gurău: Răzbunare („E-adevărat că nu îmi pasă/ Vecinul duce-o viață grea,/ De-o lună e închis în casă/ Alături de… soția mea!”); Gavril Moisa: La Cenaclul „Nicolaus Olahus („De la Naum pân` la Rodean/ Trei președinți s-au perindat,? Și mă întreabă un clujean:/ Care va fi… canonizat!?); Liviu Zamfirescu: Același somn („Nu e doar un vodevil,/ Însă e formula STAS:/ Suntem un popor stabil,/ Proști am fost, proști am rămas!”) și Dan Norea: La angajare („Stă comisia târziu,/ Cei din juriu sunt zeloși:/ Au venit la interviu/ Numai sâni frumoși.”).
Din cronica atribuită ședinței festive prilejuită de împlinirea a 50 de ani de activitate neîntreruptă de către Cenaclul Umoriștilor Sibieni „Nicolaus Olahus”, aflăm că președintele Uniunii Epigramiștilor din România, George Corbu, a acordat titlul de membru de onoare al UER lui Ștefan-Cornel Rodean. Închidem prezentare revistei cu câteva aforisme semnate de Vasile Ghica: „Și marea cunoaștere este poezie”; n„Singurii oameni împăcați definitiv cu ei înșiși sunt imbecilii”; „Strămoșii noștri nu erau analfabeți. Citeau în stele”; „Pe o insulă pustie nu-ți rămâne decât să polemizezi cu infinitul”. 9GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
SOȚI PATISERI
Bărbatul, tare cum e roca,
Se tot frământă,-ntr-o măsură,
Căci soața pregătește coca,
Iar el e-așa… de umplutură. (VASILE LARCO)
FEMEIA
Vă spun, rețineți toți ideea:
S-o definesc nu am habar;
De-aș fi știut ce e femeia…
Eram și azi celibatar! (VASILE LARCO)
AVATAR ISTORIC
„Din rude mari împărătești”
Aveam o țară ca-n povești,
Încet, încet și… pas cu pas
Doar de poveste a rămas! (VASILE LARCO)
POFTĂ BUNĂ!(dactilic)
Metrica este de bază
Când pitrociți epigrame;
Fiți cu atenția trează...
N-o să vă fie azi „foame”! (MIHAI HAIVAS)
CĂRUȚAȘUL CIUDAT (amfibrahic)
De-o vârstă le fel cu bunicul
Un dric fistichiu își luă,
Dar moartea, pe dânsu-l uită...
Și cară azi lemne... cu dricul. (MIHAI HAIVAS)
PIERDUTE ȘI ABANDONATE (anapestic)
Se tot pierd făr'de urmă iubiri
Ce-au produs milioane de drame,
Dar puțini, urmărind reveniri,
Mai încearcă chiar să le reclame. (MIHAI HAIVAS)
ÎNTRECERE
Concert în lumea păsărească,
Iar iepurii se-ntorc în luncă,
Pe când, în țara românească
Prezentă-i .... fuga cea de muncă. (CONSTANTIN PROFIR)
POLITICIENII NOȘTRI
Mulți, cu ochii pe plăcintă,
Lasă munca în uitare,
Dar nu uită să ne mintă
Și să-și umple buzunare! (CONSTANTIN PROFIR)
UNEI TINERE IUBITOARE DE NATURĂ
Cunoscută florăreasă,
Recunoaște uneori,
C-a adus mai nou în casă
Încă un copil din... flori! (MAX OPAIȚ)
AMENDAMENT LA FIȘA POSTULUI
Că noul șef numit la firmă
Dorea să fie informat,
Chiar secretara ne confirmă
C-aveau „ contacte” regulat! (MAX OPAIȚ)
UNEI DOMNIȘOARE
În sezonul estival,
Tânără fiind, firește,
Două luni pe litoral,
Gându-i stă mai mult la... „pește”! (MAX OPAIȚ)
CA ȘI POETUL
Ca și poetul,… în tăcere,
De mic, „păduri cutreieram”
Și aș mai face-o cu plăcere,
Da` n-are codru` nici un ram! (IOAN MAMAISCHE)
CE-ȚI DORESC EU ȚIE…
Grijă ai de tine, că te trag în țeapă,
Dulce Românie, cum spunea Poetul,
Vezi că te lucrează și te duc la groapă
Oamenii politici, dragi… ca diabetul! (IOAN MAMAISCHE)
CE-A DORIT ȘI CE-A IEȘIT
Nici dac-ar fi fost profet,
„Neperechele – Poet”,
Nu-și imagina că neamul
O să-i vândă „râul… ramul”! (IOAN MAMAISCHE)
GHICI!
Trump și Putin în Alaska
Astăzi își vor scoate masca?
Sau ne dau în continuare
Doar vorbe sforăitoare? (ȘTEFAN BAȘNO)
ÎNTREBARE RETORICĂ
Noi ne comportăm ca frații
Și îi ajutăm pe alții ,
Dar pe noi cine ne-ajută
Dac-ajungem la bancrută? (ȘTEFAN BAȘNO)
BĂRBAŢILOR
Ochii ascunşi cu-a lor obloane
La femei privesc balcoane,
Vrând s-arate ca-i mister;
Gândul însă-i...la parter. (ADRIAN TIMOFTE)
COMPARAȚIE
Spunea un bătrân ciufut
Că în sex e ne-ntrecut;
Fac și tinerii sex, dar,
Nu ca dânsul așa rar. (ADRIAN TIMOFT
REPLICILE LUI ȘTEFAN BAȘNO
CRITERIU ROMÂNESC
Să poți ajunge demnitar,
E astăzi doar un fapt boem,
Nu-ți cere carte și nici har,
Ci aprobare… din „Sistem”!(NELU MATER)
Cum se pricepe-n aritmetici
Dănuțul nostru nu se teme
Chiar dacă sunt cam mulți venetici
În dirijorii de sisteme... (ȘTEFAN BAȘNO)
OBICEIURI, LA ZI
Nu contează c(e)-au serbat,
Important e ce urmează:
Pe la noi, când doi se bat,
Un al treilea filmează. (AL. D. FUNDUIANU)
DIFERENȚĂ
Se băteau ei și-nainte
Pe la nunți, pe la chiolhane,
Dar aveau atâta minte
Să nu pună pe ecrane! (ȘTEFAN BAȘNO)
UNOR BĂIEȚI INFORMAȚI
Cum știți totul despre mine
(Că-s un moș uituc, tăcut),
Vă întreb, prieteni: - Bine...
Ce mai am, azi, de făcut?! . (AL. D. FUNDUIANU)
Neamțul ăla cu uitarea,
Sandu, nu-l băga în seamă,
Ia-ți pastila și mâncarea
Și mai scrie-o epigramă! (ȘTEFAN BAȘNO)
UNUI INFATUAT (EAN)
Pantofi de lac, joben și frac,
Fudul ca el nu-i altu-n loc,
Cu duhul numai e sărac,
Că, deh, nu-i minte la talcioc! (ELENA NEACȘU)
La talcioc găsești și minte
Insă-i de-aia dinainte,
Acuma însă ești pe val
Analfabet funcțional! (ȘTEFAN BAȘNO)
SUNT UN BEȚIV ORDINAR
Constată soața mea ce bună,
Cu indignare și durere,
Că n-a trecut mai mult de-o lună
Și iar mi-am cumpărat o bere! (PETRU-IOAN GÂRDA)
Dac-ai fi băut la bar
Dânsa nu avea habar,
Cin' te pune ca să bei.
De față cu dumneaei? (ȘTEFAN BAȘNO)
Cum credeți că va fi întâlnirea Trump versus Putin,
una istorică sau mai degrabă isterică? (IULIAN BOSTAN)
În lume bine o să fie
Numai dacă se adoarme
Dragostea de bogăție
La producători de arme! (ȘTEFAN BAȘNO)
EPITAF - UNUI POET CU DE-A SILA
A plecat din lumea asta
Un poet - cu tot cu scuza,
Că așa i-a zis nevasta:
Cât trăiești doar eu ți-s muza! (IULIAN BOSTAN)
Și atunci și-a zis, săracu'
Păi decât așa o viață
Mai bine mă duc la dracu'
Sau la locul cu verdeață! (ȘTEFAN BAȘNO)
BOLILE POLITICII
Incompetența, prostia,
Corupția și hoția
Ne sufocă România,
Mai rău decât pandemia. (DUMITRU BUJDOIU)
CÂND E CRITICAT PRIMARUL*
E soluția decisă
Să elimini presa scrisă:
Cumperi relele ziare,
Sau pui pe chioșcuri topoare. (DUMITRU BUJDOIU)
*Media: Robert Negoiță, primarul sectorului 3, București,
a ales varianta a doua, închizând chioșcurile de ziare
ANTRENOR DE GIMNASTE
(Violator în SUA, dar nu numai; Presa)
A fost antrenor obscur;
Nu le-nvăța scheme-alese,
Cât le pipăia pe fese
Și le ridica de cur. (DUMITRU BUJDOIU)
SOȚIE LOGOREICĂ LA NUNTA DE ARGINT
(Inspirație după o anecdotă)
- Ce surpriză, bucurie,
Noi, pe-o insulă pustie!
La cea de Aur ce-mi faci?
- Vin să te iau, dacă taci. (DUMITRU BUJDOIU)
UN COPILAȘ CURIOS
- Mami, tot te urci pe tata?!
- Dezumflu burta, umflata;
- Eu credeam că e un joc,
Vecina-o umflă la loc. (DUMITRU BUJDOIU)
DE LA NICOLAE MĂTCAȘ
O LUME TOATĂ-NFRIGURATĂ
Ca doi samsari, în clește prinșii,
Deși-amândoi se simt acasă.
Toți ochii-s ațintiți spre dânșii:
Se-ndoaie cine? Cine lasă?
NU NE-AJUNGE UNA?
Ah, femeia de purtări ușoare,
Chiar așa-i de prócletă, haína,
Ca să pună, pe ascuns, la cale
De o Palestină-n Ucraina?
SPERANȚE ILUZORII
Credem că-n Alaska, nu-n povești,
Trump i-a da lui Putin o scatoalcă,
Nevăzând că forțele rusești
Rup din Ucraina înc-o halcă.
UNA SPUN ȘI ALTA FUMEAZĂ
Operațiunea (militară) specială
Ne-aburea că vrea stârpi nazismul,
Dar tendința iese la iveală:
De-a-și extinde expansionismul.
CE-I ÎN GUȘĂ=I ȘI-N CĂPUȘĂ
Ieri mai savuram umorul,
Azi vedem că nu glumesc:
Unde-a pus rusul piciorul,
Acolo-i pământ rusesc.
NEDUMERIREA CONDUCĂTORULUI UCRAINEAN
Cum să facem schimb de teritorii
Când acestea-s toate ale mele?
Se retrag, întâi, cotropitorii,
Ca, apoi, să deie socotéle.
ÎI VINE-N AJUTOR ȘI DEPARTAMENTUL DE STAT
De ce-a fost anulat scrutinul
Ținea s’explice prezidentul.
Nu-i cazul să ne dea taínul,
Când a venit și argumentul?
LECȚIA DE ÎNCEPUT DE AN ȘCOLAR A PROFESORILOR
Printre momentele celebre
Acesta fi-va o tornadă,
Căci lecția de-ntâi septembre
Se va desfășura ... în stradă.
CUM DE-AU AJUNS LA URECHILE NABABILOR DE LA STAT MĂSURILE DE AUSTERITATE PRECONIZATE DE GUVERN?
Cei săraci nu știu (sfidând contrariile)
Sub imperiul căror adieri
Îmbuibații și-au mărit salariile
Înaintea cruntelor tăieri.
ÎNTREBARE ONOR GUVERNULUI
Cum se-ntâmplă că doar la săraci
Pensiĭle, salariĭle se-ngheață,
Iar la cei burtoși cu cozondraci
Cresc aievea prețurĭlor în piață?
ÎN DISPREȚUL CELOR OROPSIȚI
Treaba asta nu vă pare slută
Când o Curte*, chiar de-i stat în stat,
Și-a mărit cu patruzeci la sută
Lefile-angajaților. All right?
_____________________________________
*Curtea de Conturi a României.
NOU MOD AL UNOR PRIMARI DE A ÎNȘELA STATUL ÎN CONDIȚII DE AUSTERITATE
Cadre din poliția locală,
În pericol de a fi reduse,
Figurează, -n condica legală,
Ca persoane-n primării sus-puse,
Deci, cu retribuție regală.
Chiar nu are chira socoteală?
PROFESORII PROTESTATARI CHEMAȚI LA ORDINE DE FOȘTII ÎNVĂȚĂCEI
Slab plătiți, împovărați, uitați,,
Profesorii au ieșit în piață.
Foștii lor elevi, pe scări urcați,
Le predau o lecție de viață.
PENTRU OAMENII DE RÂND – AUSTERITATE, PENTRU CLIENTELA POLITICĂ – NU?
Aleșii, uvrieri pe șantiere,
Pornesc la vot biela-manivela:
C-o mână sus – pachetul de tăiere,
Cu două mâini, în posturi, clientela.
QUO VADIS, ADMINISTRATIO?
Au nu văd șefii noștri că-n stagflație
Pauperi-s nu doar oamenii de rând,
Clasa de mijloc trece la comând
Și-atunci pe care-apas’-accelerație?!