„CIK DAMADIAN” CONTINUĂ!
Un proverb armenesc, unul izvorât din această seminție greu încercată, spune că „Adevărul trebuie rostit, uneori în glumă”. Varujan Vosganian, armeanul de la conducerea Uniunii Scriitorilor din România, e convins că „umorul ar trebui să fie o instituție a societății civile”. Bancurile cu „Radio Erevan”, pe lângă tematica diversă, aveau, și încă au, o subtilitate remarcabilă, ele punând în valoare dubla prezență a absurdului: întâi prin conținutul întrebării, apoi prin cel al răspunsului. Varujan Pambuccian, întrebat fiind de ce toate aceste bancuri antisistem se concretizau prin punerea întrebărilor la Radio Erevan, răspunde: „Pentru că armenii, în perioada imperiului sovietic, au fost destul de rezistenți la ideile comuniste”. Camelia Ionescu (de la Jurnalul.ro) definește conceptul de „Radio Erevan”: „… era, pe vremea comunismului, un fel de guru imaginar al ironiilor la adresa partidului, ideologiei și conducătorului iubit. Vocea anonimă critica fără nici o milă toate tarele vechiului regim, fără a avea frică de repercusiuni, ungându-i pe suflet pe ascultătorii sufocați de lațul comunist”. Chiar dacă timpul a trecut, vom fi de acord că realitățile și relațiile existente atunci și-au cam păstrat actualitatea.
Din altă perspectivă, este de remarcat puterea armenilor de a se adapta celei mai vechi și mai tragice forme de exil din lume pe care I.D. Sârbu a definit-o „stare de Iovie” și care impune oricărui exilat „complexul lui Iov” definit ca „sentimentul nevinovăției pedepsitului fără vină”. În astfel de situații fără un acut simț al umorului nu poți supraviețui
Sub aceste principii culturale armenești, Uniunea Armenilor din România, sucursala Botoșani, continuă să pună în valoare acest umor consolidat de-a lungul veacurilor prin Festivalul „Cik Damadian”, care a ajuns deja la ediția a V-a. Caricaturiștii, prin galeria de portrete adusă, iar epigramiștii prin arta lor de a pune pe tapet întâmplări, atitudini sau fapte, dau o nouă perspectivă timpului prezent. Umorul armenesc fiind recunoscut ca unul irezistibil, chiar inimitabil pe anumite paliere, este pus ca prin participanții la „Cik Damadian” – Botoșani să facă o radiografie a societății globale. Și aceasta fiindcă armenii au un apetit recunoscut, acela de a observa cotidianul în toate formele sale.
Ediția de anul acesta (a V-a, 2025) o pun sub semnul metaforei albinelor, exprimată de Selma Lagerlof în finalul unei povestiri de-ale sale: „Albinele uriașe ale fanteziei au roit în jurul nostru ani întregi de-a rândul. Cum vor intra ele în stupul realității? Asta le privește!”
De aceea spunem că „Cik Damadian continuă!” (GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
INSTANTANEU TURISTIC
La munte sus, în plin sezon,
În atmosfera cu ozon
Simți că trăiești, că mai exiști…
Păcat că sunt pe el turiști! (VASILE LARCO)
CONJUGALĂ
Soțul, după cum se știe,
Foc mocnit e-n căsnicie,
Dar soția, în tot locul,
Este cea ce-ațâțâ focul. (VASILE LARCO)
DESPRE MĂRIMI
Oceanu-i mare, cerul, marea,
Dar la părerea mea rămân,
Că mult mai mare e răbdarea
Alegătorului român! (VASILE LARCO)
MANIFEST ANTIALCOOLIC (dactilic)
Bere poți bea ca-necatul,
Dar alcool, nici un țoi:
Unu e numai... ficatul,
Însă rinichii sunt doi! (MIHAI HAIVAS)
NESIMȚITUL (amfibrahic)
Tăcut ca un pește,
În fund nu-l prea doare
De câte picioare
Acolo primește!(MIHAI HAIVAS)
EVOLUȚIE (anapestic)
Delatorul „Ion”,
Devenit senator,
E acum un „pion”
Doar de bani strângător. (MIHAI HAIVAS)
DEGRINGOLADĂ
Fi-ndcă e recesiune,
Nu știi încotro s-o iei,
Când probăm o viziune
Cu idei de câțiva lei! (MAX OPAIȚ)
VORBA MULTĂ, SĂRĂCIA OMUNLUI!
S-aud frecvent în firmă șoapte,
Că uneori îmi ies din minte,
Când fac beții de câte-o noapte,
Și-apoi cu șefu`... de cuvinte! (MAX OPAIȚ)
DURA LEX, SED LEX!
Criza pare tot mai grea;
Cei mai mulți, dorind scăpare,
Vor ca-n lege să se dea
Și măsuri de aplicare! (MAX OPAIȚ)
PORT TRADIȚIONAL
O româncă… de la țară,
Frumușică și zglobie,
L-a vrăjit în plină vară,
C-a văzut-o… doar în ie! (IOAN MAMAISCHE)
EDUCAȚIONALĂ
Musai trebuia în școală
Pregătire sexuală,
Că la clasele mai mici,
Dascălii sunt cam… novice! (IOAN MAMAISCHE)
EVOLUȚIONISN
La cum am… evoluat,
Parcă văd acele zile
Când omul va fi ouat,
Iar cloșcă… Ion, Vasile! (IOAN MAMAISCHE)
MACRON SE VREA LA MASA NEGOCIERILOR
Pe lângă doi bărbați de clasă
Mai bine nu te dai cocoș
Ca nu cumva s-ajungi la masă
În farfurii, pe post de borș!... (ȘTEFAN BAȘNO)
ÎN ALASKA
Trump și Putin în Alaska
Astăzi își vor scoate masca?
Sau ne dau în continuare
Doar vorbe sforăitoare? (ȘTEFAN BAȘNO)
ÎNGRIJORARE GLOBALĂ
Azi, filmele și Internetul -
O spun deschis și fără de ocol -
„Educă”-n lume tineretul
Doar despre droguri, crime și viol. (CONSTANTIN PROFIR)
PSEUDOJUSTIȚIE
În judecată unii-s dați,
Iar pentru ce, nu au habar,
Dar alții nu-s nici arestați
Când intră plicu-n buzunar. (CONSTANTIN PROFIR)
REPLICILE LUI ȘTEFAN BAȘNO
PARALAXA COGNITIVĂ
Am fost săraci, săriți din axe,
Nu are rost să vă mai spun,
Acum cu creșteri mari de taxe!
Începe traiul nostru bun. (GEORGE EFTIMIE)
DEMOCRAȚIE ORIGINALĂ
Tu vorbești de paralelă,
Dar eu cred că-i paradox
Cetățeanu-n loc de axă!
A ajuns un sac de box! (ȘTEFAN BAȘNO)
IARNA LA ȚARĂ
Anu-ntreg, pe strada mea,
Chiar de-i cald, există… nea:
Nea Vasile, nea Marin,
Nea Grigore, nea Florin… (NICĂ JANET)
Unde sunt atâția nene
Sigur sunt și damigene
Și, precis, și-o sticlă mică
Pentru Nică! (ȘTEFAN BAȘNO)
PREMIERUL, DEFINIŢIE
După cum se vede treaba,
Într-o ţară de netoţi,
Premieru-i Ali Baba
Peste patruzeci de hoţi. (NICĂ JANET)
Ali Baba a fost naiv,
Iar hoții lui niște copii,
Dacă îi iei ca leitmotiv
Pe guvernanți care sunt mii... (ȘTEFAN BAȘNO)
EUROPARLAMENTARII ROMÂNI
În curte-s ghiocei, de săptămâni,
La fel de albi ca pânza Penelopei;
Privindu-i, zici că-s demnitari români
Prezenţi în parlamentul Europei. (NICĂ JANET)
Ghioceii, am mai spus,
N-au poziția " supus",
Pe parlamentar l-aș plânge:
S-a născut cu ea în sânge... (ȘTEFAN BAȘNO)
(simetrie)
în final - vârstnicii sunt tot copii! (AL. D. FUNDUIANU)
Încă mă mai plimb la baie,
Nu mă scaldă un copaie,
Vin mai pot să beau un kil,
Înca n-am ajuns copil! (ȘTEFAN BAȘNO)
SATISFACȚIE FINALĂ
Înscris pe funerara placă,
Mă simt un „cineva”, în fine,
Iar pentru că-s mai jos oleacă…
M-ajung și câinii mult mai bine! (NELU MATER)
Eu îți șoptesc, așa, din barbă
Atunci când odihnești SUB iarbă
Ambiții, visuri, toate cele
Devin doar oale și ulcele! (ȘTEFAN BAȘNO)
UN VAGON DE GOLURI ȘI DEMISIA
ACARULUI PĂUN, (Dan Petrescu)*
Ne dăm mari în Superligă
Și afară…mămăligă;
Adio garări în grupe,
La clujeni li se cam rupe. (DUMITRU BUJDOIU)
*Deraierea CFR la Hacken, 2 la 7, în play- off tur,
Conference Leaque, o rușine pentru fotbalul lui Burleanu
MAREA MINCIUNĂ CU INFLAȚIA
Bolojan: e opt la sută,
Isărescu, mai prudent,
Mai pune-înc- un procent;
Dar inflația-i cunoscută
La piață: sută la sută;
Urcă, parcă-ar fi valută. (DUMITRU BUJDOIU)
O CUTUMĂ SOCIALĂ
Și constatare reală:
Dacă știi că prost nu ești,
În viață să te ferești
De proștii care au școală. (DUMITRU BUJDOIU)
EPITAFUL LUI DON JUAN
Gagici, amor și dulci șoapte,
Le-am vrăjit noapte de noapte;
Acum pot să le asigur,
Că-n sfârșit m-am culcat singur. (DUMITRU BUJDOIU)
SEX CU 20 DE BĂRBAȚI PE ZI*
Prostituție pe grei bani,
Cu fete de doișpe ani;
Le vând românii golani,
Englezilor “puritani”. (DUMITRU BUJDOIU)
*Traficul de minore românce e în floare în Regatul Unit.
Ce fac autoritățile noastre? (Libertatea, 20.8.2025)
IMPERTURBABILI, LEII NOȘTRI...
Dezbat când greii soarta lumii
Și-ai noștri-s lipsă ca libarca,
Ne arde-acum de sarea glumii,
Nu-i putred măru-n Danemarca??! (NICOLAE MĂTCAȘ)
NUMAI O SIMPLĂ DIFERENȚĂ ÎN MODUL DE ABORDARE?
Unii tratative fac
Doar când tunurile tac.
Alții tună, ca-n combat,
Doar când tunurile bat. (NICOLAE MĂTCAȘ)
SUMMITUL DIN WASHINGTON N-A RĂSPUNS
LA O ÎNTREBARE VITALĂ PENTRU UN ACORD DE PACE
Nimănui prin cap să nu-i fi dat
Un – de rațiune – exercițiu:
Cum să meditezi la un tratat
Fără scutul unui armistițiu? (NICOLAE MĂTCAȘ)
TERGIVERSAREA ȘI INVENTAREA DE NOI CONDIȚII
CA ILUZIE DE ACCEPTARE A NEGOCIERILOR
Trump o vedea, crenguța de măslin,
Trilaterala, -n curs de-o săptămână,
Pe când ciracii celui din Kremlin
Pân-la calendele grecești o tot amână. (NICOLAE MĂTCAȘ)
CARE-I ȘPILUL?
Întâlnirea Kiev – Mosk
Se amână sine die.
Pacifiștii nu cunosc
Care-i tactica Rusiei? (NICOLAE MĂTCAȘ)
MARȘ LEGĂNAT (DAR GRĂBIT)
PENTRU O POZĂ DE GRUP
Din lungul șir blând de rățuște
Care-și urmau, cuminți, rățoiul
Lipsea (-n ce schit halea găluște?)
Mac-mac, somsidul cu ... războiul. (LERU CICOARE)
UNDE AȚA-I SUBȚIRE, ACOLO SE RUPE
Prin memorandumul din Budapesta
Integritatea i-o asigurau, onesta.
Acordurile de la Minsk, pompoase,
Opreau războiul, cearta o clasase.
Trei ani de lupte, pierderi în războaie
Din pacte au făcut apă de ploaie.
Iar garanția ce-o propun acuma
Va ține veacuri? Ani de zile? Luna? (LERU CICOARE)
ONOR SCUTULUI ȚĂRII
De strajă, -n marș sau în asediu,
De luptă când oricând e gata,
Supremul șef să-și ia concediu
Ori, sobru, să-și salute-armata? (LERU CICOARE)
S.O.S.! S-A PIERDUT UN CĂPITAN
În prag de criză, -n preajmă de război
Și-o coaliție ce-i gata să se rupă,
Pe unde-ați mai văzut decât la noi
Un căpitan lipsind de pe șalupă? (LERU CICOARE)
COMPANIILE DE STAT PE CARE AU PUS OCHII REZIȘTII
Din ce calcule probabile
Toți le-ar vrea privatizate
Nu pe cele ruinate,
Ci pe cele profitabile? (LERU CICOARE)
ATENTAT LA FIINȚA STATULUI
Acceptă să cedeze când, tranșant,
Strategice active (mama ciorii!),
Vremelnicii conducători de stat
Nu statului-i strămută căpriorii? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
IPOCRIZIA AUSTERITĂȚII
În visterie când mai nu-s parai,
Venirea crizei când e-un lucru cert,
Cât de risipitor să fii să dai
Un milion de euro pe-un concert? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
RISIPA ÎMBUIBAȚILOR TOT PE COCOAȘA NOASTRĂ?
Anevoie dărilor
Le acoperim câtimea,
Dar de ce risípa lor
S-o răbdăm tot noi: prostimea? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ANRE* REGLEMENTEAZĂ PENTRU CINE?
Cu rol de-a fi imparțial arbitru,
Reglementând-o, piața d’-energie,
Văzându-se mai mare la pupitru,
Cu cine a intrat în cârdășie?
Cu cei care-o produc și-o difuzează,
Căci ei din gros salariu-i garantează,
Iar prețurĭle, ca ácele tumorii,
Pe ghebul lor le duc consumatorii. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
*ANRE – Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei.
VOM TRĂI ȘI VOM VEDEA
Au concedierile masive
Ale cadrelor la stat ca inutile
N-or avea urmări rezultative:
Să asude cei cu rude, spete, pile? (NICOLAE CRIHĂNEANU)