„SCĂRȚ”, O REVISTĂ A DIVERSITĂȚII UMORISTICE
Noul număr al revistei „Scârț” ( 20 / mai 2025) se deschide cu extinsa cronică a Anicăi Andrei - Fraschini despre ședința din mai a Asociației Umoriștilor „Al. O. Teodoreanu”, o cronică, după cum declară autoarea și se poate deduce din textul întins pe șase pagini, scrisă „cu drag și maximă prețuire, prietenie și respect”. Rubrica „La concursuri răspândite” conține creațiile membrilor asociației trimise la diferite concursuri. Reținem selectiv: VASILE VAJOGA (Înțelepciune guvernamentală – „Azi domnul premier gândește ca un / Mic filosof bătuit de-un gând sinistru, / Că una e să pici de pe un scaun / Și alta-i din fotoliul de ministru…”; Logică – „Pe două scaune de șezi / Și cazi – un cârcotaș își spuse, / Depinde mult de cum le-așezi: / Alăturate?... Suprapuse?”; Epitaf – „Plecat demult în înălțimi cerești, / Sub crucea asta-i un boier sadea, / Iertat de Pacea de la București, / În schimb, înveșnicit printr-o… cafea!”; Perenului Marghiloman – „Vigoare dându-mi și confort / Cu gustu-i care mă seduce, / Cafelei ăsteia, nici mort / Nu cred că îi voi pune cruce!”), DANIEL BRATU (Înainte de palma soacrei – „Când soacra, huidumă, / Se-ndreaptă spre mine, / Mai risc înc-o glumă: „Tot răul spre bine…”; Nostalgie – „De rău ce-a fost, acum ne e rușine, / De vină-i fiecare,-n felul său, / Dar azi cred c-am ajuns așa de bine, / Încât e imposibil de mai rău.”), DARIA DUMESCU ( Nimic nu e mai scump decât ceea ce primești gratis – „Iar mi-a adus bărbatul doi străini; / Se înnoptase și n-am zis nimic, / În casă-i cald, miroase-a brazi și pini, / Pe mine, însă, mă cuprinse frica. // I-am ospătat aș cum am știut / -Că au mai fost ocazii similare - / Am dat și de băut la fiecare, / Apoi, în chibzuială am tăcut. // Dar, neuronii mei, de sine plini, / Mă înghionteau de zor să rup pisica: / Să-mi spargă lemne, ăștia doi străini, / Că astăzi, gratis, nu mai e nimica.”), SANDA NICUCIE (Epitaf de zece… mai – „Zăcând aici sub stratul dens de rouă / E-acela care-a dus cafeaua-n Rai. /. O viață bună-avu… De nota nouă! / Și-o moarte și mai și (de zece) Mai.” ; Epitaf pentru (calul lui) Marghiloman – Sub imensul bolovan, / Monument în plin Buzău, / Nu zace Marghiloman, ? Ne-ncăpând cu calul său.”). Veritabil tribun, Constantin Moldovan s-a urcat la „tribună” și ne spune ce fel de președinte își dorește: unul civilizat, implicat, democrat, hotărât, patriot, și care să-și dorească a binemerita un loc în istorie lângă marii bărbați ai neamului. Articolul a fost scris înainte de alegeri, astfel că noi putem analiza dacă Nicușor Dan întruchipează dorințele tribunului. Zece epigramiști sunt aniversați de revista ”Scârț”: Nică Janet (Femeia – „E-o ființă fără pată, / E-o minune-ntruchipată, / Apariție cerească… / Până-ncepe să vorbească!”), Florin Rotaru (Soartă – Ne întâlneam pe înserate, / La ceas, la Universitate; / Și de trei luni sunt soțul său… /ț Ce va să zică ceasul rău!”), Eugen Sfichi (Electorală – „Vede lumea necăjită / Că la miting se adună / O pereche potrivită: / Un tribun și… o tribună!”), Petronela Vali Slavu (Idilă pe litoral – „Mergând în josul și în susul / Falezei, pe-nserat, de mână, / Nostalgici, contemplând apusul / Idilei lor de-o săptămână!”), Doru Mihai Lungescu (Realitate – „Femeia-i turnul din povești, / Pe care lupți să-l cucerești / Și afli când ajungi adult… / Că alții-l vizitau demult!”),
Marius Coge ( Țăranul și politicianul – „Amândoi duc lupte grele / Pentru a putea răzbate: / Unul vinde gogonele, / Altul vinde… gogonate!”), Viorel Martin (Reforma sanitară – „Ne
tratăm migrena ? Cel mai abitir: / Șefii – la Viena, / Noi – la cimitir!”), Mihai Frunză (Autumnală – „Printre zeci de rândunele, / Printre berze și cocori, / Fâlfâind din teșcherele, / Trec primarii migratori.”), Dorel Lazăr (Unui sculptor – „Din pădure-și cară ciotul / Spre a-și face-un chip cioplit; / Semănându-i întru totul / L-a lăsat cum l-a găsit.”), Sorin Finchelstein (Pastorală – „La un SRL, tip stână, / Pe-n uitat picior de plai, / Se-nălbeau la râu, de mână, / Turme negre de… parai.”). Tot în luna mai s-a născut și Costel Pătrășcan, denumit de cei de la „Scârț” ca fiind „epigramistul intergalactic al imaginii”. Se detașează interviul lui Daniel Bratu cu Florin Rotaru. Merită reținute punctele de vedere ale buzoianului despre lumea epigramiștilor: „… am găsit-o oarecum față de cum mi-o imaginam, și nu neapărat în sens pozitiv. La început am crezut că totul este o veselie, o bucurie a întâlnirii cu oameni care împărtășesc aceeași pasiune literară, un regal de spirit revărsat în creații epigramatice, în șarje și replici. Și chiar așa este, într-o oarecare măsură. Din păcate nu pot să nu admit faptul că am întâlnit și multe orgolii care au făcut și fac rău în continuare mișcării epigramatice”. De fapt, Premiul I, la Festivalul revistei și asociației, la epigramă a fost adjudecat de Florin Rotaru ( „Iluzii pierdute – „Eram convins că-s un poet de soi, / Vrăjindu-le pe fete prin zăvoi; / M-am dezumflat când ieri, sub un tufar, / Am dat de una… critic literar!”). La „Corabia hermeneuților”, ca de obicei, o cronică pe care o semnez. În acest număr câteva referiri la volumul lui Traian Ștef, „Omeneasca și ticăloasa prostie” (Editura „Junimea”, Iași, 2019). Rețin din cronică: După atâta bibliografie studiată, Traian Ştef se întreabă dacă nu a ajuns în situaţia de „a râde Hârb de Oalăspartă”: „…nu cumva eu însumi nu am făcut altceva până la 60 de ani decât să duc apa cu ciurul, soarele cu oborocul, să arunc nucile cu ţăpoiul, să urc vaca pe acoperiş, iar uneori, mai rar, în momentele de exaltare, să trag de carul întreg să-l scot pe uşa prea îngustă.” Autoironia are rol de a întări convingerea că prostia are caracter de generalitate, de virus care se ia, fiindcă oricând ne putem încadra în una sau mai multe din cele patru tipologii găsite de Traian Ştef: neştiutorul, visătorul, risipitorul şi drămuitorul.
Analiza prostiei continuă cu „povestea cu prepeleac”, Dănilă fiind un alt exemplu de neadecvare a mijloacelor la scop şi cu observaţiile făcute de Rodica Zafiu cu referire la sintagma „prostul dracului”. Textele la temă semnate de Andrei Pleşu şi Gabriel Liiceanu sunt puse pe o racordare la punctele de vedere ale lui Flaubert şi Musil care gândesc prostia în universalitatea ei cu precădere în zona politică, pe când ale lui Nicolae Manolescu fac referire la presă, cărţi, exprimări etc., remarcându-se cel cu „ochelari de cal”, „veleitarul” şi „savantul”. Epigramele savuroase, umorul de calitate fac și din acest număr exact ceea ce spune Florin Rotaru: „Din postura de redactor al revistei „Epigrama”, care apare trimestrial, mărturisesc că vă admir și vă invidiez abilitatea de a reuși să scoateți „Scârț”-ul lunar. Revista arată foarte bine, calitatea materialelor este ridicată. Apreciez în mod deosebit diversitatea subiectelor abordate…”. (GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
NEREGULĂ
În al vieții tainic rost
Nu pricep anomalia:
Că înmormântezi un prost,
Dar nu poți stârpi prostia. (VASILE LARCO)
PERSISTENȚĂ
Prostia-I stare mai aparte
Acelui cu sau fără carte,
Dar este trist, din cale-afară,
Că este și ereditară. (VASILE LARCO)
UNUI LĂUDĂROS
Când l-am ascultat nițel,
Mi-am și pus o întrebare:
E deștept cum spune el,
Sau e prost așa cum pare? (VASILE LARCO)
CÂND E DRAGOSTE PUȚINĂ (dactilic)
Soții, în certuri adesea mărunte,
Zilnic se-agită spre-a lor nenoroc:
Soața se-aprinde pe loc să-l înfrunte,
Soțu-nfruntat, din nimica ia foc! (MIHAI HAIVAS)
VALENȚELE EPIGRAMEI TRISILABICE (amfibrahic)
De ași e luată în seamă
Structura sa, cert, algoritmică
Și faptul că o epigramă
E-un fel de gimnastică ritmică.(MIHAI HAIVAS)
INTRIGANTUL (anapestic)
Pretinzând că-i străin de-a ta „ciorbă” -
Cum mereu, e-nvățat să te-asculte -
De la el nu poți scoate o vorbă,
Dar, în schimb, vorbe-ți scoate mai multe.(MIHAI HAIVAS)
VARA NU MAI E CA ALTĂDATĂ
Afară, cum e frig și ploaie,
Prin casă, haine-mpăturesc
Și-am dat de un costum de baie,
Dar nu mai știu să-l folosesc. (GRIGORE COTUL)
DUPĂ MOARTEA UNEI PROSTITUATE
Șefii mari din prefectură
Ce-i știau cutumele,
Au decis ca o centură
Să îi poarte numele. (GRIGORE COTUL)
LA RADIO EREVAN
Vârstnicii m-au pus pe mine
Să întreb (și să ascult):
De-o vom duce - când - mai bine?
Și-au răspuns: - Nu mai e mult! (AL. D. FUNDUIANU)
SPOVEDANIA UNUI BĂRBAT, CU NEVASTĂ ȘI COPIL
De oricât umor dispun,
Stări cumplite mă pândesc -
El n-aude nici ce-i spun,
Ea... știe și ce gândesc. (AL. D. FUNDUIANU)
BOMBOANELE, PE ACOPERIȘ
Nu e de glumit, se pare,
Că astea se duc pe fentă -
La îndemnul: cine sare?
A sărit una de mentă. (AL. D. FUNDUIANU)
UNOR PESCARI
Se-ntâmplă-ntre amici mereu,
Când ies la pescuit c-o lotcă,
Să se-nțeleagă tot mai greu,
Când whisky-ul e-ndoit cu ... votcă! (MAX OPAIȚ)
PARADIGMĂ
Dezleg misterul; asta-i cheia:
Un tânăr care-i popular,
Scutește de calvar femeia,
Când e bărbat... celibatar! (MAX OPAIȚ)
CONCORDANȚĂ
Cum li-i scris și-n zodiac,
Sunt perechea potrivită,
El cu bani și cardiac…
Ea , de card…înnebunită! (IOAN MAMAISCHE)
LA NOI POLITICA NU-I ȘAGĂ
SE-ntreabă oameni înțelepți,
Că nu pot logic să-nțeleagă,
Cum, într-o țară cu deștepți,
Taman aceștia nu se bagă? (IOPAN MAMAISCHE)
PROBLEME DE MARKETING
Cu ochii pe autostradă,
Veghează zilnic interlopi,
Cătând clienți mai mulți să cadă,
C-acolo, proștii dau în gropi! (MAX OPAIȚ)
BIBLIOTECA PUBLICÃ Poeții antici constatau
Că e spitalul pentru minte;
Ai noștri-s sănătoși, căci stau
În bar, cu sticla dinainte. (ION DIVIZA)
REȚETÃ PENTRU BIBLIOTECARI
Va fi un boom în biblioteci,
Lecturi de draga dimineață,
Când vom include-n cartoteci
Pornografia de pe piață. (ION DIVIZA)
IDEI LA MASA DE SCRIS
Din noianul de hârtii,
O concluzie fierbinte: Scriu ca prostul… nebunii…
Nu cumva am prins la minte?! (ION DIVIZA)
RĂUTATE
Un băț eu am tot timpu-n mâini,
Nu pot rămâne rece,
Pe strada mea sunt 9 câini
Și cu vecinul 10. (AXENTE IUGA)
PE ÎNSERAT
La umbra frunzelor de ceapă
Eu caut poante a vă scrie,
Iar mama,-n bețe, dar hazlie:
- Mai sapă, puiul mamii, sapă! (AXENTE IUGA)
CONSTRUCTOR Eu nu doar scriu, ci și zidesc Pereți pe trainice fundații, Patronul însă, când greșesc, Mă dă cu capul de creații. (AXENTE IUGA)
DRACUL M-A PUS...
Ca primarul a semnat:
„Nu va crește TVA !”
Și acuma-i supărat
C-a semnat așa ceva! (STEFAN BAȘNO)
CONSULTĂRI PENTRU NOUL GUVERN
Ce programe, ce idei,
Ce repere puse-n plan,
Găștile de derbedei
Luptă doar pentru ciolan! (ȘTEFAN BAȘNO)
REPLICILE LUI ȘTEFAN BAȘNO
CUM SE MAI MOARE ÎN ROMÂNIA
Vă spun realitatea crudă:
Mor indivizi că viața-i grea,
Se moare, deseori, de ciudă,
Mai mor câțiva… de grija mea!… (GEORGICĂ MANOLE)
Păi ești o binecuvântare
Dacă s-ar respecta o spusă
De grija altuia se moare
Doar dacă ești cu mintea dusă! (ȘTEFAN BAȘNO)
ROMÂNUL FAŢĂ ÎN FAŢĂ CU VENUS DIN MILO
N-are mâini, dar dintr-o mie,
Aş lua-o de soţie...
N-o să poată-n niciun fel
Să-mi umble în portofel! (GEORGICĂ MANOLE)
He, he, he, s-o crezi matale,
Dacă știe de parale
O să se intereseze
De-o pereche de proteze! (ȘTEFAN BAȘNO)
EU CRED, TU CREZI…
Eu cred că fericirea-i boare,
Tu crezi că-i uragan și vânt,
Eu cred că-i așchie de soare,
Tu crezi că-i soare și pământ. (DUMITRU MONACU)
Eu cred că fericirea-i țuica ,
Tu zici că fericirea-i vinul,
Eu chiar aș prefera pălinca
Tu o ții langa cu pelinul... (ȘTEFAN BAȘNO)
CONSTRUCTOR
Eu nu doar scriu, ci și zidesc
Pereți pe trainice fundații,
Patronul însă, când greșesc,
Mă dă cu capul de creații. (CRĂCIUN L. ALBA)
Atunci, în loc de tencuială
Pune și tu ceva mai moale
Sau dă-o, bre, pe lingușeală,
Ia lecții de pupat de poale... (ȘTEFAN BAȘNO)
- EXCEPȚIE -
Nu-mi plac blondele deloc,
Fug de ele… ca de ciumă,
Dar mă răzgândesc ad-hoc,
Dacă-i… rece și cu spumă! (NELU MATER)
Sincer, eu pricep mai greu,
Poate tu mă lămurești
Cam la care te gândești:
La acea cu decolteu? (ȘTEFAN BAȘNO)
OARE CÂND… HABEMUS?
Așteptând un prim ministru
Harnic, priceput, integru
Constatăm ceva sinistru:
Țara arde, fumu-i negru... (DUMITRU MONACU)
Integru priceput și harnic?
Păi, cu aceste epitete
Mi-e tare teamă, măi băiete,
C-avem de așteptat amarnic. (ȘTEFAN BAȘNO)
UNUI CHIULANGIU
Urmărind un interes,
Medicilor dă târcoale,
Că o boală și-a ales:
A scutirii medicale. (ADRIAN TIMOFTE)
LA PLIMBARE
Pe stradă când admir femei,
De-o regulă nu mă abat:
Mă uit atent în urma ei
Dacă cvumva nu e bărbat. (ADRIAN TIMOFTE)
DUPĂ VOTARE
Președintele ales
Prin vot dat aici în țară,
E legat prin interes.
Sforele se trag de-afară. (ADRIAN TIMOFTE)
( N- )AVEM UN TINERET MINUNAT, U21
Altădată-aplaudat,
Acum este rău blamat,
Încrezut, infatuat,
Fotbal necalificat;
Cine i-o fi faultat? (DUMITRU BUJDOIU)
NORMAL E: PRIMA DOAMNĂ, NU
PRIMA CONCUBINĂ
- Ai ajuns și Președinte,
E timpul de-un pas cu minte,
Ca-n rândul lumii să fim;
Noi când ne căsătorim?
Dan răspunse-n zeflemea:
- Cine, dracu’, ne mai ia? ( DUMITRU BUJDOIU )
VREA SĂ MEDIEZE CONFLICTUL
DINTRE ISRAEL ȘI IRAN
Se vrea pacifist deplin,
Nici un război nu îi place,
Vrea și Nobel pentru pace;
Îl știți, KGB-ist, Putin. (DUMITRU BUJDOIU)
PRIMA NOAPTE DE AMOR
- Îți mai aduci aminte, dragă,
Când ne-am iubit o noapte-ntreagă?
- Te lauzi cu-n mic exercițiu,
Prea scurtă, era în Solstițiu… (DUMITRU BUJDOIU)
RECLAMA TV
Dacă ești un pic atent,
Te prinzi și la ligament:
Densificator hrănește
Scalpul la femei, firește (DUMITRU BUJDOIU)
DAR SÂNGELE E ROȘU PESTE TOT
A părăsit G7 – Na-ți-o frântă! –
Să nu dea ochi cu Verdele, hatmanul,
Căci altă mare grijă îl frământă:
Să-mpace Israelul cu Iranul! (NICOLAE MĂTCAȘ)
TĂCERE ISTOVITOARE
Trump – tăcere. Toți așteaptă:
Care-o fi verdictul lui?
Nimeni nu, măcar în șoaptă:
Da cel al Congresului? (NICOLAE MĂTCAȘ)
PUTIN SE VREA MEDIATOR
Că nu poate media
Propria sa confruntare
E-un atu pentru-a-mpăca
Doi rivali fără-mpăcare? (NICOLAE MĂTCAȘ)
CE-AM DORIT, ACEEA-AVEM
Am avut o coaliție,
Am rămas c-o coaliție;
Am avut o rotativă,
Ne-am ales c-o rotativă;
Ne-am dorit stabilitate,
O avem, pusă pe roate;
Ne-am dorit, cert, și schimbarea
Și-o avem – impozitarea.
Ce n-avem la rotativă?
Grâu n-avèm – pentru colivă! (NICOLAE MĂTCAȘ)
PRESCRIERE REGIZATĂ DE DOSARE. CINE RĂSPUNDE?
Nu-i normal că fapta se prescrie
Și făptașul nu-i la pușcărie,
Da-i de-o sut’ de ori mai mare viciul
Că nu-ntoarnă nimeni prejudiciul. (NICOLAE MĂTCAȘ)
FAPTA SE PEDEPSEȘTE,
DAR PREJUDICIUL NU SE RECUPEREAZĂ?
Toți băgați la zdup (și belzebut)
C-au furat de nu s-a mai văzut.
La ieșire în câți ani lucrați
Vom vedea și banii returnați? (NICOLAE MĂTCAȘ)
STATUL SUNTEM NOI. CARE-I VINA NOASTRĂ?
Nime-n lume nu se îndoiește
Că cel ce greșește și plătește.
Numai în instanță – Ce păcatul? –
Dă greș unul, dar plătește statul. (NICOLAE MĂTCAȘ)
ÎN VEDEREA ELABORĂRII MĂSURILOR FISCALE
SE TESTEAZĂ OPINIA PUBLICĂ,
ARUNCÂNDU-SE PE PIAȚĂ VARII FUMIGENE
Cum fac uz de procedeul
De-a stârni adrenalina,
Umblă-o vorbă grea prin castre:
Va mai ține cât tupeul
S-abuzezi tu, Catilina,
De forța răbdării noastre? (LERU CICOARE)
BOGĂTANII ȘTIU MAI BINE
CE ȘI CUI I SE CUVINE
Pe salarii bestiale
Și pe pensii speciale
Vrei impozit progresiv?
Doar că el nu-i permisiv.
Pe ce stup ar sta de miere
Declarația de-avere
Adunată câte ere?
Dar nici ea nu-i la vedere.
Să reduci intempestiv
Corpul administrativ –
Ai ce pune în balanță
La procese în instanță?
Cum o dai și o sucești,
Tot de la sărman ciupești,
Ba și să-l reduci pe val
E ... constituțional. (LERU CICOARE)
GREU DE LA BOGAȚI SĂ TAI
Li-I frică de la ei să taie,
De parcă-i circumcizie.
Nu-i mai ușor tot lui moș Nae
Să-i faci iar o incizie? (LERU CICOARE)
N-ARE CU CE SĂ LE-ACOPERE?
Să reducă-ai vrea guvernul
Risipele anormale,
Când duci calm pe gheb infernul
Al poverilor fiscale? (LERU CICOARE)
DAR VOCEA CELOR STRIGÂND ÎN PUSTIU?
Cei ce-au emis măsurile fiscale
S-au mai uitat prin presă, la TV,
Au preluat ideile nodale
Ori numai indicațiile UE? (LERU CICOARE)
IDEI PE ȘART CE-ȘI PIERD URMA-N ETER
La radio, TV, -n presa online
Atâția sufletiști dezbat probleme!...
Prin cancelarii fu vreun ins mai fain
Ideile ca să le toarne-n leme? (LERU CICOARE)
CÂTE NU FACI DE DRAGUL CÂȘTIGULUI!
Se jurau pe sfinți cu toții
TVA că nu va crește.
Cu colacii-n traistă boții,
Niciun sfânt nu-i mai oprește. (LERU CICOARE)
APARENȚELE ÎNȘALĂ?
Indolent, floare din glastră,
Crește prețul la enel,
Parc-ar vrea, pe seama noastră,
Să se-mburghezească el. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ÎNTREBARE MINISTRULUI ENERGIEI
Prilej de fală știrea cu buline
C-avem, în ÚE, cea mai scumpă energie?
Dar cum de-o duc, atunci, atât de bine
Băieții tăi, deștepții, din regie? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PARADOXUL „MULT ȘI SCUMP”
Mândri că producem energie
Mult mai multă decât consumăm,
N-ar fi natural să ne-ntrebăm:
Dar vom trece când la ieftinie? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
UN LUCRU NU NE SPUNE DOMN’ MINISTRU
Am produs în doi ani cât în zece
Energie, dar de ce nu zici
Câte zeci în câți ani vor mai trece
Și facturile s-ajungă cât mai mici? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
LARGHEȚEA SUFLETULUI DE ROMÂN
Se-ntâmplă gazul care-l importăm
Că e mai scump decât ce-l dăm din Țară.
Nu-ndreptățim porecla ce-o purtăm
De țară-a lui Păcală și Tândală?! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
GROS OBRAZUL, GROASĂ PUNGA
Deputați cu case-n București,
Dar cu vize c-ar trăi la țară,
Nu erai în stare să-i oprești
De chirie bani să ia lunară.
Prinși acu-n delict cu rața-n gură,
N-ar fi statului să-ntoarne, fără ură,
Teșcherelele pe care și le-mplură? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ȘMECHERIE CU DECONTAREA DE LA STAT A CHIRIEI
Deputat în Parlament,
Casă n-ai, dar ai soție
Și ea are-apartament.
Tu ei îi plătești chirie?! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
