O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
“Umorul este drumul cel mai scurt de la un om la altul”, sunt spusele lui Georges Wolinski , caricaturist şi scriitor de benzi desenate, mort în atacul terorist de la “Charlie Hebdo” (7 ianuarie 2015). Pe acest drum scurt, adaug eu, epigrama este echivalenta telegramei. ŞI asta pentru că suntem un mediu alcătuit şi din oameni şi efectele lor. Borges era convins că “nimic nu ne împiedică să presupunem un limbaj la fel de complex sau mai complex decât al nostru”. E drept, Borges se referea la limbajul muzicii, dar nimic nu ne împiedică să fim de accord că există o lume a epigramiştilor şi a limbajului prin epigramă. Un astfel de epigramist, unul care nu pune oricum cuvintele la treabă este şi Ion Moraru. Vasluian prin naştere, gălăţean prin adopţie, a intrat în viaţă ca electroenergetician, poet, rebusist, epigramist şi energic participant la activităţile unor cercuri, cenacluri, societăţi şi cluburi de profil.
Citind volumul său, “Incizii pe viu” (Editura “Pax Aura Mundi”, Galaţi, 2017), am conştientizat un aspect: pentru unii epigramişti judecarea celuilalt este o problemă de conştiinţă. Distanţa dintre a-i arăta doar defectele şi a-l detesta este foarte mică. Ion Moraru nu cade în cea de-a doua situaţie, oprindu-se la timp la prima. Mai mult, el nu a aplicat metoda lui Nichita Stănescu, aceea de a se uita urât la om până când considera că l-a făcut frumos. El îl priveşte de la o distanţă acceptabilă încât poanta să creeze o tensiune care să-l conducă spre reflecţii. Cu un simţ al umorului dezvoltat, autorul acestui volum nu poate să nu-şi iubească “victimele”. Are plăcerea evaluărilor mulate pe ironie dar nu şi cea a distrugerii. Nu întâmplător motto-ul cărţii este ales din Caragiale: „Vrei să cunoşti lumea? / Priveşte-o de aproape! / Vrei să-ţi placă? / Priveşte-o de departe!”
Ion Muraru este un meticulos. Epigramele acestui autor, ca stil, sunt pline de rafinament şi fără cusur când vine vorba despre regulile pe care le cere aceste creaţii. Excelează în armonizarea sensurilor cuvintelor astfel că întregul volum este străbătut de efecte polisemantice ce înnobilează jocurile de cuvinte ca formă predilectă de abordare: Parlamentarii au primit maşini de cusut portabile: „După cum e cunoscut, / Dânşii sunt în cofă: / Au maşină de cusut / Însă nu au…stofă!”; Restructurarea şi „acompaniamentul social”: „Ca să avem un colţ de pită / Şi-un cât de mic nivel de trai, / Restructurarea-i însoţită / De-un acompaniament la…N-AI!”; La schimbarea orei oficiale: „Acum, la sfârşit de vară, / Vreo câţiva hoţi se întrebară: / Va trebui să dăm şi noi / Azi ceasurile…înapoi!”; România şi membrii juriilor de la Eurovizion: „Jurizând în mare grabă / Melodiile sprinţare, / Ca la piaţă, la tarabe, / Ei ne fură la…cântare!”; Oltenii de ieri şi de azi: „Plini de lipsuri, bieţi sărmani, / Asupriţi de biruri, cote, / Se plângeau cândva de bani / Azi de clanuri mafiote!”; Bucătăreasa şi amantul: „Ea, cu păru’ lan de grâu / Şi cu ochii languroşi, / Îi oferă „poale-n brâu” / Iar soţului… „gogoşi”!.
Umorul lui Ion Moraru nu se bazează doar pe polisemantismul unor cuvinte, sintagme sau alcătuiri de cuvinte consacrate. El apelează şi la metode mai noi, cum ar fi generatorul de umor „HAHAcronym” pe care universitarul Marius Măntăluţă îl defineşte ca fiind „o modalitate de a genera versiuni amuzante pornind de la unele acronime”: Unui medic O.R.L.-ist: „Pacienţii îl suspectă / Că ar fi cu şeful neam / Fi-ndcă dânsul nu respectă / O.R.L….de pe Program!”; Unui fost activist P.C.R. preocupat de strângerea recoltei: „Pe câmp risipa să dispară, / Să nu mai fie-al foamei rob, / Ar vrea ca din întreaga ţară / Să se adune…B.O.B cu B.O.B!”; Scandal în stil italian: „Că daţi au fost din Paradis afară / Adam şi Eva, nu e nici un bai! / Şi Silvio Berlusconi bunăoară / Fusese izgonit cândva din R.A.I.!”; Unui parlamentar: „Chiar de nu vedeţi în el valoarea, Nu cumva să credeţi că-i naiv: / Şi-a schimbat de-atâtea ori „culoarea” / C-a parcurs întregul…ROGVAIV!”
Se simte că epigramele nu sunt doar rezultatul unor observaţii, ci a unor concluzii rezultate din intense cercetări pe care autorul le numeşte „incizii” realizate cu instrumentarul specific acestui catren: încifrarea ideii sau a unei valori semantice a cuvântului prin primele trei versuri şi descifrarea prin poanta din versul al patrulea.
Epigramele lui Ion Moraru sunt secvenţe cu care putem alcătui discursuri pe diferite teme, fiindcă umorul înglobat este unul emoţionant şi convingător. Pe vremea când compunea careuri de definiţii la Rebus, pistele false pe care ne ducea Ion Moraru constau adesea în problemele de accent pe care le punea bariotropul. În epigrame, cu predilecţie la nivelul omonimelor, dar şi la nivelul altor forme ale cuvântului, problema accentului cade pe preocuparea de a da o epigramă perfectă. Dincolo de perfecţiune, Ion Moraru are darul de a persuada, gradul de convingere a cititorului fiind deosebit de ridicat. (GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
SUPRAREALISM POLITIC
Dorind s-ajungă-n Cabinet
El şi-a vândut pe-un blid de linte
Râvnitul post de preşedinte
La Blocul său din Filaret. (EUGEN DEUTSCH)
SUPRAREALISM…METEO
Nu-i necesar să fii dibaci,
Sau meteorolog expert;
De-i rupere de nori, e cert:
Au fost cusuţi de un cârpaci! (EUGEN DEUTSCH)
TUSEA ŞI JUNGHIUL
Se învârte în subtile hore
O echipă ce ne dă fiori:
El corupător vechi de minore
Ea…corupătoare de majori! (EUGEN DEUTSCH)
EPIGRAMISTUL…
Când are-n viaţă o durere
El o înfruntă zâmbitor
Cu mici pilule austere
Şi-o doză mare de umor. (EUGEN DEUTSCH)
UNUI ŞOFER CREDINCIOS
Îi tot zicea lui un părinte:
Să mergi cu Domnul înainte!
Şi-a amintit, ce caz notoriu,
Exact în sensul giratoriu. (VASILE LARCO)
LA UN CENACLU
Ascult un recital poetic, lung,
Sunt versuri extraordinare,
Cuvintele la inimă mi-ajung…
De-aceea inima mă doare! (VASILE LARCO)
DUPĂ REFORMĂ
Că nu prea merge totul strună
E-adevărat. Nu-i o minciună.
Dar că mai rău ca altădat’
Minciună nu-i. E-adevărat. (VASILE LARCO)
PROVERBIALĂ
Când văd țara cum tot pierde
Ce-i mai bun, la „masa verde”,
Spun, cu gândul la cătușă,
Că „dăm spuza pe cenușă”! (MIHAI HAIVAS)
EXPLICAȚIE
Vom lămuri aici disputa
C-am fi, sau nu, un stat normal:
Mai pot românii fi pe val
Când guvernanții-s duși cu pluta? (MIHAI HAIVAS)
UNUI OLTEAN CIUFUT
Cu clevetiri și cârcoteli în gând
A dat, conform zicalei, de necaz:
„În papură, un nod, tot căutând”
Și l-a găsit, nefericitu-n... praz! (MIHAI HAIVAS)
GENEROZITATE
Din toți chinezu-i cel mai intrepid,
A inventat - dând girul calității -
Și le-a făcut cadou umanității
Busola, praf de pușcă și covid.(GEORGE EFTIMIE)
MOŞTENIRI
Prea sfântul n-a făcut dreptate
Că la români le-a dat de toate,
Iar la evrei, prin excelență
Le-a dat mai mult... inteligență! (GEORGE EFTIMIE)
BLAGOVEŞTENIE
La birou vă dau de știre
C-a ținut trei ceasuri cheful,
Am primit „buna vestire”
C-a fost dat afară... șeful! (GEORGE EFTIMIE)
DECLARAŢIE
Dorind să fie deputat
Un domn oier proeminent
Cu mult aplomb a declarat:
O fac de oaie-n parlament! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
POLITICIAN LA NUDISM
Vorbea tare individul
Despre creştere-n sondaje
Da-i vedeam cu toţi partidul…
Tare mic în… procentaje! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
SINDICATELE GRECEŞTI SPUN CĂ VOR
FACE ŢARA NUMAI RUINE
Să fie Grecia-n ruine?
De asta vor, e un truism,
Fiindcă ştim cu toţii bine
Ei la ruine fac turism. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
ÎNVESTIRI ÎN ROMÂNIA
Popor de oameni blânzi şi de cucernici,
Naivi, creduli, sfielnici, generoşi,
Îi “ungem” pe tot felul de nemernici,
Pe urmă ne mirăm că-s unsuroşi. (PETRU-IOAN GÂRDA)
SLOGAN RESPECTAT
Johannis mereu ne vorbeşte
Că lucrul e bine făcut
De cel care nu se grăbeşte…
Eu cred că el nici n-a-nceput. (PETRU-IOAN GÂRDA)
UN OS DE ROS
Vocalii ziarişti locali
Zeloşi şi ne-ntrecuţi în critici,
Susţin că-s intelectuali,
Dar sunt de fapt căţei politici! (VALENTIN DAVID)
DETERGENT BIO
Demnitari cu minţi sublime
Şi dosare amânate,
Vor ca baia de mulţime
Să îi spele de păcate! (VALENTIN DAVID)
DECLARAŢIE
Conduceam destul de tare
Înspre casă, obosit,
Şi-ntr-o curbă oarecare
M-am autodepăşit. (GRIGORE COTUL)
EDIFICARE
Cum am şi eu televizor,
Mă uit şi-acuma sunt convins
Că un efect liniştitor
Îl are numai când e stins. (GRIGORE COTUL)
EMIGRAT DIN SISTEMUL METRIC
Şi-n ziua când a emigrat,
„S-a-ntins poporul adunat
Să joace-n drum după tilinci”
Nu-n centimetri, ci în inci. (SORIN FINCHELSTEIN)
ANGOASĂ VESTIMENTARĂ
E timidă, inhibată,
Reţinută, ruşinată,
Ezitantă şi stresată…
Numai când e îmbrăcată. (SORIN FINCHELSTEIN)
SĂ NE BÂLBÂIM CU NICOLAE CRIHĂNEANU
„Cri-cri-cri, toamnă gri,
Nu credeam c-o să mai vii”
Ii spunea N. Topîrceanu,
Trist, lui Cri-Cri-Crihăneanu. (SORIN FINCHELSTEIN)
BĂTRÂNII MEMBRI DE PARTID
Când durerea-n spate creşte,
Mulţi bătrâni, pe timp de ploaie,
Nu mai pot să se îndoaie;
Deci partidul se-ntăreşte!.. (GHEORGHE BÂLICI)
DEMOCRAŢIA
E ca o tortă dulce cu halva
Din care se înfruptă fiecare,
Dar tot se mai găseşte cineva
Ce-şi taie o bucată cât mai mare!.. (GHEORGHE BÂLICI)
FEMEIA
Precum Pascal, cuprins de încântare
Am exclamat în preajma ei orbeşte:
Femeia e o trestie gânditoare
… Dar ce păcat că ea mai şi vorbeşte! (ION DIVIZA)
PARLAMENTARUL
E un mândru personaj
Cu prestanţă şi valoare
Când mai saltă în sondaj,
Sau când urcă pe cântare. (ION DIVIZA)
PLAGIATORUL
E contestat de cititor
Şi criticii îl denigrează,
Deşi nu-i rău plagiator,
Ci rău e tot ce plagiază. (ION DIVIZA)
GINECOLOGUL
Despre el se spun de toate
Cu-apropo la niște glume;
Dar e omul ce te scoate
Singur, singurel în lume! (GHEORGHE GURĂU)
HOMEOPATUL
Ce-a-nvățat în medicină
El aplică-n mod curent;
N-are însă nici o vină…
Dacă tu nu ești „atent”! (GHEORGHE GURĂU)
INTERNISTUL
Eu ministru l-aș propune
Și să știți nu-s baliverne;
Că e bun, așa se spune
Ca ministru la… Interne! (GHEORGHE GURĂU)
UNUI MARE DEMNITAR
Pentru-al ţării interes
De când este mare domn,
Se trezeşte foarte des,
Mult prea obosit…de somn. (VASILE MANOLE)
PARLAMENTARUL ROMÂN
Am vrut mereu ca să muncesc
Şi sunt complet nevinovat,
De muncă dacă nu găsesc
Mă mulţumesc cu: „Om de stat”. (VASILE MANOLE)
UNUI ACOLIT POLITIC
Ca cetăţean european,
Chiar de mă fac frate cu Dracu,
Nu pot cinstit să fac un ban,
Cât scoate de la piept... CIOLACU! (MAX OPAIŢ)
PREFERINŢE FLORALE
Fetele din urmea noastră
Vor lalele la fereastră.
Fetele de la sate,
Vor în dormitor…muşcate! (GIREL BARBU)
CERERE FĂRĂ OFERTĂ
Zise unul cam peltic:
- Vino-n pat, nu-ţi fac nimic!
Ea-i răspunse cu glas fin:
- Păi atunci, la ce să vin? (GIREL BARBU)
UNUI ÎNDRĂGOSTIT
Obişnuia, la o terasă,
Să o-ntâlnească la cafea;
Mai fugea uneori de-acasă,
Grăbit acum, s-a fript cu ... ea! (MAX OPAIŢ)
SLOGAN
"Aici sunt banii dumneavoastră!";
Slogan sub care s-au dat "tunuri "
Dar azi, situaţia-i albastră
Că banii, au ajuns pe...drumuri! (MAX OPAIŢ)
OPŢIUNI DIFERITE
Preşedinte, sau director,
Având sânge de valah;
Unii l-ar dori protector,
Alţii, permanent în...şah! (MAX OPAIŢ)
ZODIAC
M-a-ntrebat colegul meu:
-În ce zodie eşti oare?
I-am răspuns că sunt un Leu.
-Şi soţia? –E dresoare. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
LA NUDIŞTI
Privind femeile pe plajă
Umblând agale, fără strai,
Gândeşte: -Fă, Doamne, o vrajă,
Să-mi văd nevasta fără... grai. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
GENETICĂ
Aşa m-a ursit natura
Când a trebuit să mă nasc.
Am dreptul să deschid gura...
Numai când îmi vine să casc. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
O LIMBĂ NOUĂ A NEOMARXIŞTILOR
DE LA BRUXELLES
Nu-i nici limbă englezească,
Nici nemțească, nici chineză,
Nu-i nici limbă păsărească.
Este limba ... bruxelleză. (LERU CICOARE)
SPECIFICUL?
N-are limba bruxelleză
„Mamă”, „tată”, „prunc”, „pruncuță”,
„Biosex” - s-au dus Duluță
Drept în hău, nu în asceză. (LERU CICOARE)
NU NE DUCE PRE NOI ÎN ISPITĂ,
PREACINSTITE PARLAMENT EUROPEAN
N-o să-i spună nici Călin Nebunul,
Nici păgânii, câți sunt, dintre noi
Tatălui ceresc - părinte ceresc 1,
Maicii sfinte - părinte sfânt 2. (LERU CICOARE)
MARII BRITANII, INIMĂ DE LEU
Nu vrei să mai știi de noi?
Cât te-am mai iubit, măi fato!
Dar tulpina SARS-CoV-2,
La plecare, tot ne-ai dat-o. (LERU CICOARE)
O NOUĂ FORMĂ DE CONDUCERE A STATULUI
Nu știu, zău, în care țară-anume
La putere-i meritocrația,
Dar pe noi, cum rar se-ntâmplă-n lume,
Ne conduce rezidocrația. (LERU CICOARE)
CÂND TRECEM LA REPARAREA CODULUI PENAL?
Frig ca pára la ureche
Pálele doamnei Șoșoacă.
Când și-o lege nepereche
Ca să-i ardă și la moacă? (NICOLAE MĂTCAŞ)
REACŢII ADVERSE LA VACCINARE
Te privim suspect, în piezi,
Când spui că mai cad pe pistă.
Dacă nu le raportezi,
Cert că ele nu există. (NICOLAE MĂTCAŞ)
CERTIFICATUL DE VACCINARE
Certificatul zis de vaccinare
Facilitează dreptul de mișcare?
Absența lui, atuncea, cum se zice:
L-îngreunează sau îl ... interzice? (NICOLAE MĂTCAŞ)
GÂZĂ
N-ai certificat de vaccinare,
N-ai ce căuta peste hotare,
Nici la zoo, teatru, cinema,
La retail-uri. Nici la ... ce mânca. (NICOLAE MĂTCAŞ)
FIECARE ÎN GĂOACEA SA CU VACCINUL SĂU?
Vaccinat, se intră-n China numai cu vaccin chinez.
Ce-ar fi Anglia să zică: „Numai cu vaccin englez!”?
Rüsia, și ea, -nțepată: „Intri doar cu Sputnic-5!”?
Noi, aíștialalți, ce facem ca să nu-i călcăm pe-opinci? (NICOLAE MĂTCAŞ)
MISTER
Se-ntâmplă ceva ciudat
În țara lui Vodă Pește:
Infectările când scad,
Rata incidenței crește. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DE ZILE BUNE
O IAU ROMÂNII RAZNA PRIN LUME?
Fug nu doar de greaua sărăcie,
Ci de bruta generalizată
De prin staff, calém, politichie
Și de tihna neasigurată. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PPROTEST CU WC-uri AL POLIŢIŞTILOR
COMUNALI ÎN FAŢA MAI
Nu vrem COLT-uri, BMW-uri,
Nici chiar cai de călărie,
Dați-ne măcar WC-uri
Și n suluri de hârtie. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PROTEST CU FUMIGENE AL POLIŢIŞTILOR
Surda detonați „De ce?”-uri:
Ne-a intrat cârteala-n vene.
Nu vă place cu WC-uri?
Venim azi cu fumigene! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
SECRET DE STAT?
Primăria nu dă nume,
C-ar fi date personale,
Când pe site-ul ei anume
Sunt toți greii ... dumisale! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PROBĂ LA “ROMÂNII AU TALENT”
Mulți români ar merita
Și zece de Golden-Da;
În politică sunt brici,
Să facă ...rahat din bici. (DUMITRU BUJDOIU)
“AM ÎNTREBAT O SUTĂ DE ROMÂNI”
Noi avem în țară șuți,
Politicieni corupți?
Răspunsul n-ai să-l asculți;
(E un show cu...surdo-muți ). (DUMITRU BUJDOIU)
CHIOȘCARII SE BAT CU LIBRARII
Titlul “Debit de tutun”
E depășit, nu e bun;
Și nici “Chioșcuri de ziare”,
Că vând cărți și cărțișoare. (DUMITRU BUJDOIU)
CLIENTUL ȘI OSPĂTARUL
- Ce-mi dai pân’ la prăjitură?
- Vă dau limbă de văcuță;
- Nu vreau ce iese din gură!
- Atunci, ouă și-o târti’ță. (DUMITRU BUJDOIU)
BEȚIVUL OFUSCAT
Cine e bă, Păstorel?
Zici c-a fost mahăr la cramă?
Faima lui se cam destramă,
Că eu beau mai mult ca el. (DUMITRU BUJDOIU)