O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
Am citit volumul lui Sorin Finchelstein, “Covid 19, 2020 – Jurnal de front” (Toronto, 2020), ÅŸi sunt tot mai convins că istoria epigramei româneÅŸti nu va fi completă fără referinÅ£e la acest epigramist de factură psihologică. Dacă majoritatea epigramiÅŸtilor se regăsesc ba într-o relaÅ£ie bijectivă cu ei înÅŸiÅŸi, ba în una cu societatea, la Sorin Finchelstein e bine să constatăm, adoptând o pistă filigranată, ÅŸi o relaÅ£ie cu Universul. Opera acestui epigramist scoate în evidenţă existenÅ£a unui creator temperamental. Afirm aceasta fiindcă, după investigaÅ£iile mele în câmpul textului, trei factori fundamentali pun bazele volumului în discuÅ£ie: emoÅ£ia creatoare, forÅ£a pulsională ÅŸi rezonanÅ£a. Factorii amintiÅ£i, coborâtori dintr-un energetism finchelsteinian fără măsură, sunt repartizaÅ£i pe primele ÅŸase capitol ale volumului: emotivitatea pentru “Origine nesănătoasă” ÅŸi “Jurnal de corona”, forÅ£a pulsională pentru “Pandemia ÅŸi famelia” ÅŸi “Virus cultural-istoric”, lăsând pentru “Covidul e pur politic” ÅŸi “Corona ÅŸi cele sfinte” complicatul factor al rezonanÅ£ei. Åži nu sunt singurele. Într-o relaÅ£ie de complementaritate ÅŸi alÅ£i factori auxiliari participă la valoarea textului: nervul ironic, creativitatea ÅŸi mijloacele intelectuale pe care le are autorul cu asupra de măsură. Peste toate cele enumerate, Sorin Finchelstein duce în spate ÅŸi un rucsat plin cu nostalgii după locurile natale. Åži fiindcă nostalgia e o problemă ce trebuie rezolvată, epigrama e o soluÅ£ie. Desele apelări la o onomastică românească, ÅŸi nu la una oarecare ci la una “consacrată”, (TanÅ£a, Dârlău, Veta, Văsie, Hagi, Văsălie, Marin etc.), la unele toponime sau la preluări de sintagme sau ritmuri din filonul popular, nu reprezintă numai o metodă de a găsi imediat rime, cât ÅŸi una de a uÅŸura povara rucsacului de care vorbeam.
Dacă poezia, după cum spunea cineva, e “darul pe care Å£i-l face cerul”, epigrama e darul pe care Å£i-l face pămăntul în momentul în care îl simÅ£i sub picioare. Orice intervenÅ£ie perturbatoare majoră, precum este Covid-ul, a devenit mereu subiect de literatură. Åži virusul momentului va fi un astfel de subiect. Cum romanele covidiene îÅŸi vor face prezenÅ£a mai târziu, prima care a ridicat mâna a fost epigrama. Sorin Finchelstein pune în lupta cu acest virus o emoÅ£ie normală, una adaptată la situaÅ£ia dată, care nu suportă mutaÅ£ii decât înspre registrul ironic: Cum s-a născut Corona: “Corona ăsta, ca idee, / E rodul minÅ£ii de femeie, / Având ca prim deziderat / Să-l Å£ină-acasă pe bărbat.”; Privind în oglindă: “O frizură odioasă, / Unde otova stau perii, / Asta pentru că frizerii / Nu lucrează de acasă.”; Discriminare: “Dacă ieÅŸi afar din tindă / Åži te prind, te arestează; / Da’ Covidu’ cum colindă / Nici măcar nu-l amendează.”; DistanÅ£area la baschet: “Eu scundac ÅŸi el pivot…, / Dacă stau ÅŸi mă socot, / DistanÅ£area socială / Este practice vertical.”; Stratificare auto: “Am ÅŸi eu un biet Logan / Iar vecinu’ fain MerÅ£an / Demonstrând o imorală / DistanÅ£are socială.”; MAPN pe fază: “Ministerul alertat / A reacÅ£ionat rapid, / Åži din mers a-nfiinÅ£at / Trupele anti-Covid.”; Covidul cartezian: “Venind ca invitat la NaÅŸul, / Covidul nostrum, buclucaÅŸul, / A spus, cu-n aer nihilist: / “Contaminez, deci clar exist!”; Abecedarul actualizat: “Inventariind rapid: / “Ana are mere”, / Petre are pere, / Iară CosteluÅŸ, Covid.”
Sorin Finchelstein face din Covid un personaj. Nu e unul scos pentru a pune în evidenţă o ficÅ£iune, ci o realitate. El devine un personaj în acÅ£iune, unul care îÅŸi pune în practică perversitatea. ForÅ£a pulsională a lui Sorin Finchelstein derivă din acribia cu care s-a aplecat asupra “personajului” său, nescăpându-i nimic din efectele acestuia asupra prezentului: Contestatară: “Cu-al Covidului strigoi, / Soacra s-a mutat la noi, / DistanÅ£area socială / Pentru ea fiind o boală.”; Boicot de izolare: “Carantina respectată, / Debaraua asortată… / Cine e să-mi facă vină / De mai dau pe la vecină?”; DistanÅ£area socială: “Este o distanÅ£are care, / Pur legal, se situează / Între prima separare / Åži divorÅ£ul ce urmează.”; Separare fără divorÅ£: “Stând la Å£ară-n izolare, / Iară soaÅ£a la oraÅŸ, / Eu mă lupt c-o Å£uică tare…, / Ea ÅŸi-a luat un chiriaÅŸ.”; De doi bani speranţă…: “După ce se află leac / La pandemicul dalac, / Sper că vine amnistia / La trăitul cu soÅ£ia.”; Hei, raÅ£a…: “RaÅ£a trece Dunărea / Cu răţoii după ea”; / Măcăit n-auzi de loc, / Măştile stand ferm pe cioc.”; O nouă invazie barbară?: “De la Nistru, pân-la Tisa, / Tot românu’ plânsu-mi-s-a” / Că musteÅŸte toată zona / De Covid ÅŸi de Corona.”
În altă ordine de idei, epigramele lui Sorin Finchelstein se supun ÅŸi efectului psihologic de rezonanţă, ca formă de acÅ£iune asupra cititorului. Plin de trecutul său, autorul îÅŸi ordonează prezentul prin patru versuri cu poantă. ConÅŸtient sau nu, Sorin Finchelstein are o flexibilitate a spiritului care îl face adaptabil la lumea cu care intră în contact: Sărind o generaÅ£ie: “Cu Covidul cel zălud, / Stau acum la izolare, / Cum a stat ÅŸi tata mare…, / Gherla, Sighet ÅŸi Aiud.”; Alegeri libere: “De politică scârbit, / Cum l-a urne m-au silit, / Greu e să decid partidul…, / Sau Corona sau Covidul!”; AspiraÅ£ii electorale: “Cu BAC-ul chinezesc la bază, / Covidul, chiar de candidează, / Nicicum n-ajunge în Senat, / Că prea e alfabetizat.”; Procesul etapei: “Meci cu miză pe maidan: / Ieri, Covidul din Wuhan / A bătut, ba chiar la scor, / Încălzirea lu’ Al Gore.”; Botez pe stil nou: “Ioan, de astăzi mai trăia – / Ca Sfânt ÅŸi ca Botezător - / Iordanul mintenaÅŸ seca, / Åži îl umplea la loc cu clor.”
Volumul acesta tratează cu ironie viaÅ£a ca zonă de prizonierat, aflată în ghearele Covidului. El nu trebuie citit doar din perspectiva tehnicilor epigramei ci ÅŸi din cele ale psihologiei. ÎnÅ£elesul epigramelor lui Sorin Finchelstein îl descoperim nu numai la suprafaÅ£a facilă a ironiei, ci intrând ÅŸi în mecanismele gândirii sale. Altfel spus, apelând ÅŸi la tehnicile filigranării.
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole)
AVATAR POLITIC
Vechea lege, pot să jur,
Fost-a ca o piază rea:
Teoretic, aur pur,
Practic, însă…tinichea. (VASILE LARCO)
PROVERBIALÄ‚
Paie-n cap eu mi-am aprins
Cu o vorbă din popor:
Hoţul care nu e prins
N-o s-ajungă cerşetor! (VASILE LARCO)
BILANÅ¢ CONJUGAL
Meditează în tăcere
SoÅ£ul prins în alt regret:
Că de-atâtea luni de miere,
Are, iată…diabet! (VASILE LARCO)
INVOLUÈšIE
Ca-njurătura proferată
Să pară mult mai rafinată,
A „renăscut” acum pamfletul
Ferind de neplăceri poetul.(MIHAI HAIVAS)
COMODITATE
Românului îi este greu
De treabă,-ndată, să se-apuce;
Iar de lăsat, constați mereu,
Că iute-o face și... se duce.(MIHAI HAIVAS)
IDILICÄ‚
Adesea, frâu liber dând firii,
Uzând de minciuni È™i mizerii,
Transfugi permanenți ai iubirii
Sunt, fără-ndoial,-adulterii.(MIHAI HAIVAS)
3 IANUARIE – ZIUA SOMNULUI
Chiar de somnul e firesc
Åži-i al lenei blând ecou,
Eu la șapte mă trezesc,
Doar de drag s-adorm din nou.(GRIGORE COTUL)
21 IANUARIE – ZIUA INTERNAÈšIONALÄ‚ A ÎMBRÄ‚ÈšIȘĂRILOR:
Simțul măsurii
Eu știu că vrei să dau uitării
Iubirea ta, c-un kil de vin,
Dar azi, de ziua-mbrățișării,
Un kil îmi pare cam puÈ›in. (GRIGORE COTUL)
DEPUTATUL
E-un om politic foarte mare,
Ce abordează peste tot
Probleme multe, arzătoare,
De care chiar îl doare-n cot! (ION DIVIZA)
EVA
A încălcat un jurământ
Åži raiul l-a pierdut, eternul,
Dar nu e bai, căci pe pământ
S-a revanÅŸat, creând infernul! (ION DIVIZA)
POETUL(după Pascal)
Printre mâncăi ce huzuresc sub soare,
Căci nu-i umbreÅŸte gândul sau cuvântul,
Poetul e o trestie gânditoare;
Adică e flămând de-l bate vântul.(ION DIVIZA)
OENOLOGULUI CONSTANTIN PROFIR
Am băut ceva pahare
Dar deÅŸi privesc saÅŸiu
Mai pot face-o constatare
Bun e vinul „profiriu”. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
ASTRONOMICÄ‚
SpaÅ£iul este nesfârÅŸit,
Åžirul numerelor pare
Timpul este infinit
Ş-ungurii la guvernare. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
UNUI AUTOR DE CÄ‚RÅ¢I PROASTE
Volumul, după ce-l citeşti
Găseşti soluţia concretă:
E tocmai bun să-l foloseşti
La vremi de criză-n ...toaletă. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
CÂNTECUL CHEFLIULUI
Azi am băut din nou vârtos
Åži chiar de nu m-ajută nime’,
De mă ridic cumva de los,
Voi fi din nou la înălÅ£ime!.. (GHEORGHE BÂLICI)
TÄ‚RIA DE CARACTER
(observaţie bahică)
Părtaşă celor ce s-aburcă,
Spre culmi orânduite-n cer,
Tăria-ncetişor se urcă
Întâi ÅŸi-ntâi la caracter… (GHEORGHE BÂLICI)
BAHICÄ‚
Beau deseori cam mult ÅŸi-avan,
Iar uneori mai puţintel,
Numai de două ori pe an:
Până la PaÅŸti ÅŸi după el… (GHEORGHE BÂLICI)
NOROC CU SÄ‚LCUÅ¢AN...
La Buzău plecând mai an,
Precaut, mi-am tras galoÅŸi,
Că-mi spusese Sălcuţan
De vulcanii noroioÅŸi. (SORIN FINCHELSTEIN)
ÎMI AMINTESC
Pe la vulcani m-am dus ÅŸi eu,
Trecui mai mult în joacă,
Erau nervoÅŸi precum un leu...
Ziceai că sunt...Şoşoacă! (GEORGICĂ MANOLE)
CU ÅžOÅžOACÄ‚ PE TOLOACÄ‚
Cum văd c-o bagi aici pe-a lu’ ÅžoÅŸoacă –
O recunosc fireÅŸte după moacă –
S-ar zice că, pe buzoianul plaur,
Vulcanii noroioşi secretă AUR. (SORIN FINCHELSTEIN)
AROGANŢĂ
La cât e de bogat È™i-n stare
Nu cred să aibă el vreo vină;
Că are iaht, nu-i de mirare
Dar să È™i-l È›ină în piscină?!... (GHEORGHE GURÄ‚U)
PRIETENIE
Ți-o spune răspicat bibicul,
Nu e motiv să îi porÈ›i ură,
O mână ce È›i-o-întinde-amicul
E-un început de-înjurătură! (GHEORGHE GURÄ‚U)
LA GHIÅžEU
Nu vei fi tratat cu stimă
Când vii ca un hăbăuc,
Vei comite-o mare crimă
De nu dai un mic ciubuc. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
PLANUL B
Vor opozanţii-n disperare,
Văzând prin vot că nu se poate,
S-acceadă iar la guvernare…
Chiar ÅŸi pe uÅŸile din spate! (VALENTIN DAVID)
MASOCHISM
E poate vinovat genomul,
Dar singur între mamifere,
Se vede limpede, doar omul
ÎÅŸi poartă lanÅ£ul cu plăcere! (VALENTIN DAVID)
CINE-A PUS AGENTU-N DRUM
De-un politest de pe capotă
Ce se ţinea de ştergătoare,
Mult mai târziu luă el notă,
Dar ÅŸi doi ani cu suspendare. (VASILE MANOLE)
MARTORU “CINSTIT”
Să fiu sigur de success
I-am turnat paharul plin,
Că mi-I martor la process
Åži-adevărul e în vin. (VASILE MANOLE)
CONFUZIE
Când mi-a spus că e fecioară
Am avut aÅŸa un trac,
Nu ştiusem bunăoară
Că-i un semn…din Zodiac! (GEORGE EFTIMIE)
LA VÂRSTA A TREIA
Vinul dragostei i-mbată
Şi aveau colecţie,
Dar din cât a fost odată
N-a rămas…de-o frecÅ£ie! (GEORGE EFTIMIE)
TURNUL BABEL
Eu ÅŸoptesc în româneÅŸte,
Odraslele englezeÅŸte,
Soaţa ţipă păsăreşte
Soacra, cum se nimereÅŸte! (GIREL BARBU)
CALAMITÄ‚Å¢I
Seceta de astă vară
Afectează-ntreaga ţară,
Însă paguba cea mare
Vine tot din guvernare. (GIREL BARBU)
SOLIDARITATE FAMILIALÄ‚
Simt că mă ia cu călduri,
De covid, sau poate… nu!
Dar cu ochii pe facturi,
Văd că simţi călduri şi tu! (MAX OPAIŢ)
ÎN AÅžTEPTAREA SPORULUI PIERDUT
Se pare că „Guvernul meu”,
Făcut pe nu ştiu ce criterii,
Ia azi decizii foarte greu,
Că n-are frâiele puterii! (MAX OPAIÅ¢)
UNUI PENSIONAR
Invoci mereu puterea legii,
Dar cei mai mulţi, rămaşi pe drumuri,,
Nu au atâtea privilegii…
Au unul singur…stau pe gânduri! (MAX OPAIÅ¢)
NECONCORDANŢĂ
(Apel către epigramişti)
Epigrame, cine scrie,
Aşteaptă, că nu-i uşor,
Să primească-n pandemie,
Spor de poante ÅŸi umor! (MAX OPAIÅ¢)
DREPTATE, E?
S-au cunoscut de tinerei,
Dar timpu-a răvășit dreptatea,
Că El student e-n anul trei
Iar Ea… elevă-n luna È™aptea! (GHEORGHE GURÄ‚U)
PREA MULÈšI ȘACALI ÎN DELTÄ‚, (ZIARELE)
Or fi-n Deltă mulți șacali,
Dar, și-ntre aleși mulți penali;
Pe primii îi împuÈ™căm,
P-ăștilalÈ›i îi tot votăm. ( DUMITRU BUJDOIU )
FOTBALUL ROMÂNESC E LA...PÄ‚MÂNT
Gigi, Burleanu, ce soartă,
Să faci din fotbal o pleașcă;
Mai bine ziceau ca Teașcă :
“Ai, n-ai mingea, tragi la poartă!” (DUMITRU BUJDOIU)
SFAT FOCUSAT PENTRU BOLNAVI
Spun arafații că-i groasă :
“Vă dor amigdalele?
Evitați spitalele;
Ce, n-aveÈ›i sobe pe-acasă?” (DUMITRU BUJDOIU)
A GUVERNA CU PICIOARELE
După cum sunt habarniști,
Și-și pasează neglijența,
Vina și incompetența,
Pot deveni...fotbaliști. (DUMITRU BUJDOIU)
EXPLICAÈšIE
- Al meu dispare ca hoțul,
- Eu știu mereu unde-i soțul;
- Cum afli, ești FBI-ană?
- Ai uitat că sunt vădană? (DUMITRU BUJDOIU)
COVIDISMUL ÅžI COVINTERNUL
Comunismu-a eșuat,
Covidismu-a progresat,
El creând, prin Resetare,
Un Om Nou și-o Lume care
Covinternu-i ține-n gheare. (NICOLAE MĂTCAŞ)
OSCARUL ÅžI CORECTITUDINEA POLITICÄ‚
Nu mai pupi tu azi Oscarul,
De ești alb, european,
N-ai în film smoliÈ›i cu carul,
Vreun minoritar grăsan... (NICOLAE MĂTCAŞ)
A ÎNNEBUNIT LUMEA
Hongweibing -ii timpurilor noastre
Pun la index tot ce-a scris Shakespeare,
Îl dau jos de sus, de printre astre,
Demodat la sex, la rasă, otuzbir. (NICOLAE MĂTCAŞ)
PRIN NOI ÎNÅžINE?
Cu Osman sau cu Emelea,
Cu Michel sau Marianna,
Unchiul Săm - bietul Pepelea
S-a crezut un Oho Yama. (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
LIBERALIZARE CARE BATE LA BUZUNARE
Furnizori de energie,
SpecialiÈ™ti buni la hâtrie,
N-au remediat căldura:
Ne-au supra'ncărcat factura. (LERU CICOARE)
PATROANE DE BORDELURI SE VOR ÎN PARLAMENT
Tinerii din țări latine
Cică vor senzații tari.
Dar noi n-ávem ciccioline
Care sunt parlamentari? (LERU CICOARE)
DE CE ÎN TIMPUL INCENDIILOR
MARII SPACIALIÅžTI AU LUAT APÄ‚-N
Cum să-i crezi pe pesediști
Că au splendizi specialiști,
Când chiar în fieful lor
Pacienții ard și mor?! (LERU CICOARE)
CINE LUCREAZÄ‚ ÅžI CINE BENEFICIAZÄ‚?
Controlorii silvici - hăituiți,
Paznicii pădurii - omorâÈ›i.
ONG-ul de conveniență
Încă-n fașă - premiu d'excelență?! (LERU CICOARE)
PACIENÅ¢I TRANSFERAÅ¢I PESTE HOTARE
NU DOAR CU ARSURI, CI ÅžI CU BACTERII
Medic din Charleroi:
„Hai că-s arÈ™i ca o purcea,
Dar murdari ca un colun...
N-aveÈ›i apă È™i săpun?!” (LERU CICOARE)
AGENÅ¢IA PENTRU PROTECÅ¢IA CONSUMATORULUI
NU POARTÄ‚ NICI O VINÄ‚
Ni se vinde-n instituții apă chioară
Drept dezinfectant anti-COVID.
Controlorii noștri, trași pe sfoară,
Ne îndeamnă: „Sigur: e valid!” (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
SPORURI NOI ÅžI-NTEMEIATE
Sporuri de calculator,
Confidențialitate,
Pentru hemoroizi spor,
Spor de gheb ce-ți crește-n spate... (NICOLAE CRIHĂNEANU)
SPORURI - DA, PERFORMANÅ¢E - CA MAI BA
Melcul, calm, întrece trenul,
Lumea stă-n vagon scrumbie.
Ceferiștii cheamă plenul:
Ei vor sporuri la simbrie.(NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
TRAI, NENEACÄ‚-N PARLAMENT
Zice-o gură fără jenă
Că au sporuri de antenă,
De chirii, de stres, uzură,
Deplasări, dame de tură... (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CINE INFLAMEAZÄ‚ MULÅ¢IMEA,
DACÄ‚ NU PREMIERUL?
Recunoști că-s sporuri nesimțite
La salarii, iar, nemeritate.
Fierb, în străzi, mulÈ›imi nemulÈ›umite,
Dar le ții, pe vechi, tot neschimbate. (NICOLAE CRIHĂNEANU)