Loc de dat cu…EPIGRAMA (133)

Loc de dat cu…EPIGRAMA (133)

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Am citit volumul  lui Sorin Finchelstein, “Covid 19, 2020 – Jurnal de front” (Toronto, 2020),  şi sunt tot mai convins că istoria epigramei româneşti nu va fi completă fără referinţe la acest epigramist de  factură psihologică. Dacă majoritatea epigramiştilor se regăsesc ba într-o relaţie bijectivă cu ei înşişi, ba în una cu societatea, la Sorin Finchelstein e bine să constatăm, adoptând o pistă filigranată, şi o relaţie cu Universul. Opera acestui epigramist scoate în  evidenţă  existenţa unui creator temperamental. Afirm aceasta fiindcă, după investigaţiile mele în câmpul textului,  trei factori fundamentali pun bazele volumului în discuţie: emoţia creatoare, forţa pulsională şi rezonanţa.  Factorii amintiţi, coborâtori dintr-un energetism finchelsteinian fără măsură, sunt repartizaţi pe primele şase capitol ale volumului: emotivitatea pentru “Origine nesănătoasă” şi “Jurnal de corona”, forţa pulsională pentru “Pandemia şi famelia” şi “Virus cultural-istoric”, lăsând pentru “Covidul e pur politic” şi “Corona şi cele sfinte”  complicatul factor al rezonanţei. Şi nu sunt singurele. Într-o relaţie de complementaritate şi alţi factori auxiliari participă la valoarea textului: nervul ironic, creativitatea şi mijloacele intelectuale pe care le are autorul cu asupra de măsură. Peste toate cele enumerate, Sorin Finchelstein duce în spate şi un rucsat plin cu nostalgii după locurile natale. Şi fiindcă nostalgia e o problemă ce trebuie rezolvată, epigrama e o soluţie. Desele apelări  la o onomastică românească, şi nu la una oarecare  ci la una “consacrată”, (Tanţa, Dârlău, Veta, Văsie, Hagi, Văsălie, Marin etc.), la unele toponime sau la preluări  de sintagme sau ritmuri din filonul popular, nu reprezintă numai o metodă de a găsi  imediat rime, cât şi una de a uşura povara rucsacului de care vorbeam.

Dacă poezia, după cum spunea cineva, e “darul pe care ţi-l face cerul”, epigrama e darul pe care ţi-l face pămăntul în momentul în care îl simţi sub picioare.  Orice intervenţie perturbatoare majoră, precum este  Covid-ul, a devenit mereu subiect de literatură.  Şi virusul momentului va fi un astfel de subiect. Cum romanele  covidiene îşi vor face prezenţa mai târziu, prima care a ridicat mâna a fost epigrama.  Sorin Finchelstein pune în lupta cu acest virus  o emoţie normală, una adaptată la situaţia dată, care nu suportă mutaţii decât înspre registrul ironic: Cum s-a născut Corona: “Corona ăsta, ca idee, / E rodul minţii de femeie, / Având ca prim deziderat / Să-l ţină-acasă pe bărbat.”; Privind în oglindă: “O frizură odioasă, / Unde otova stau perii, / Asta pentru că frizerii / Nu lucrează de acasă.”; Discriminare: “Dacă ieşi afar din tindă / Şi te prind, te arestează; / Da’ Covidu’  cum colindă / Nici măcar nu-l amendează.”; Distanţarea la baschet: “Eu scundac şi el pivot…, / Dacă stau şi mă socot, / Distanţarea socială  / Este practice vertical.”;  Stratificare auto:  “Am şi eu un biet Logan / Iar vecinu’ fain Merţan  / Demonstrând o imorală / Distanţare socială.”; MAPN pe fază: “Ministerul alertat / A reacţionat rapid, / Şi din mers a-nfiinţat / Trupele anti-Covid.”; Covidul cartezian: “Venind ca invitat la Naşul, / Covidul nostrum, buclucaşul, / A spus, cu-n aer nihilist: / “Contaminez, deci clar exist!”;  Abecedarul actualizat: “Inventariind rapid: / “Ana are mere”, / Petre are pere, / Iară Costeluş, Covid.”

Sorin Finchelstein face din Covid un personaj.  Nu e unul scos pentru a pune în evidenţă o ficţiune, ci o realitate. El devine un personaj în acţiune, unul care îşi pune în practică  perversitatea. Forţa pulsională  a lui Sorin Finchelstein derivă din acribia cu care s-a aplecat asupra  “personajului” său, nescăpându-i nimic din efectele acestuia asupra prezentului: Contestatară: “Cu-al Covidului strigoi, / Soacra s-a mutat la noi, / Distanţarea socială / Pentru ea fiind o boală.”; Boicot de izolare: “Carantina respectată, / Debaraua asortată… / Cine e să-mi facă vină / De mai dau pe la vecină?”; Distanţarea socială: “Este o distanţare care, / Pur legal, se situează / Între prima separare / Şi divorţul ce urmează.”; Separare fără divorţ: “Stând la ţară-n izolare, / Iară soaţa la oraş, / Eu mă lupt c-o ţuică tare…, / Ea şi-a luat un chiriaş.”; De doi bani speranţă…: “După ce se află leac / La pandemicul dalac, / Sper că vine amnistia / La trăitul cu soţia.”;  Hei, raţa…: “Raţa trece Dunărea / Cu răţoii după ea”; / Măcăit n-auzi de loc, / Măştile stand ferm pe cioc.”; O nouă invazie barbară?: “De la Nistru, pân-la Tisa, / Tot românu’ plânsu-mi-s-a” / Că musteşte toată zona / De Covid şi de Corona.”

În altă ordine de idei, epigramele lui Sorin Finchelstein se supun şi efectului psihologic de rezonanţă, ca formă de acţiune asupra cititorului. Plin de trecutul său, autorul îşi ordonează  prezentul prin patru versuri cu poantă. Conştient sau nu, Sorin Finchelstein are o flexibilitate a spiritului care îl face adaptabil la lumea cu care intră în contact: Sărind o generaţie: “Cu Covidul cel zălud, / Stau acum la izolare, / Cum a stat şi tata mare…, / Gherla, Sighet şi Aiud.”; Alegeri libere: “De politică scârbit, / Cum l-a urne  m-au silit, / Greu e să decid partidul…, / Sau Corona sau Covidul!”; Aspiraţii electorale: “Cu BAC-ul chinezesc la bază, / Covidul, chiar de candidează, / Nicicum n-ajunge în Senat, / Că prea e alfabetizat.”; Procesul etapei: “Meci cu miză pe maidan: / Ieri, Covidul din Wuhan / A bătut, ba chiar la scor, / Încălzirea lu’ Al Gore.”; Botez pe stil nou: “Ioan, de astăzi mai trăia – / Ca Sfânt şi ca Botezător - / Iordanul mintenaş seca, / Şi îl umplea la loc cu clor.”

Volumul acesta tratează cu ironie viaţa ca zonă de prizonierat, aflată în ghearele Covidului. El nu trebuie citit doar din perspectiva tehnicilor epigramei ci şi din cele ale psihologiei.  Înţelesul epigramelor lui Sorin Finchelstein îl descoperim  nu numai la suprafaţa facilă a ironiei, ci intrând şi în mecanismele gândirii sale.  Altfel spus, apelând şi la tehnicile filigranării.

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole)

 

AVATAR POLITIC

Vechea lege, pot să jur,

Fost-a ca o piază rea:

Teoretic, aur pur,

Practic, însă…tinichea. (VASILE LARCO)

 

PROVERBIALĂ

Paie-n cap eu mi-am aprins

Cu o vorbă din popor:

Hoţul care nu e prins

N-o s-ajungă cerşetor! (VASILE LARCO)

 

BILANŢ CONJUGAL

Meditează în tăcere

Soţul prins în alt regret:

Că de-atâtea luni de miere,

Are, iată…diabet! (VASILE LARCO)

 

INVOLUȚIE

Ca-njurătura proferată

Să pară mult mai rafinată,

A „renăscut” acum pamfletul

Ferind de neplăceri poetul.(MIHAI HAIVAS)

 

COMODITATE

Românului îi este greu

De treabă,-ndată, să se-apuce;

Iar de lăsat, constați mereu,

Că iute-o face și... se duce.(MIHAI HAIVAS)

 

IDILICĂ

Adesea, frâu liber dând firii,

Uzând de minciuni și mizerii,

Transfugi permanenți ai iubirii

Sunt, fără-ndoial,-adulterii.(MIHAI HAIVAS)

 

3  IANUARIE – ZIUA  SOMNULUI

Chiar de somnul e firesc

Şi-i al lenei blând ecou,

Eu la șapte mă trezesc,

Doar de drag s-adorm din nou.(GRIGORE COTUL)

 

21  IANUARIE – ZIUA  INTERNAȚIONALĂ A  ÎMBRĂȚIȘĂRILOR:

Simțul măsurii
Eu știu că vrei să dau uitării
Iubirea ta, c-un kil de vin,
Dar azi, de ziua-mbrățișării,
Un kil îmi pare cam puțin. (GRIGORE COTUL)

 

DEPUTATUL

E-un om politic foarte mare,

Ce abordează peste tot

Probleme multe, arzătoare,

De care chiar îl doare-n cot! (ION DIVIZA)

 

EVA   

A încălcat un jurământ

Şi raiul l-a pierdut, eternul,

Dar nu e bai, căci pe pământ

S-a revanşat, creând infernul! (ION DIVIZA)

 

POETUL(după Pascal)

Printre mâncăi ce huzuresc sub soare,

Căci nu-i umbreşte gândul sau cuvântul,

Poetul e o trestie gânditoare;

Adică e flămând de-l bate vântul.(ION DIVIZA)

 

OENOLOGULUI CONSTANTIN PROFIR

Am băut ceva pahare

Dar deşi privesc saşiu

Mai pot face-o constatare

Bun e vinul „profiriu”. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

ASTRONOMICĂ

Spaţiul este nesfârşit,

Şirul numerelor pare

Timpul este infinit

Ş-ungurii la guvernare. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

UNUI AUTOR DE CĂRŢI PROASTE

Volumul, după ce-l citeşti

Găseşti soluţia concretă:

E tocmai bun să-l foloseşti

La vremi de criză-n ...toaletă. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

CÂNTECUL CHEFLIULUI

Azi am băut din nou vârtos

Şi chiar de nu m-ajută nime’,

De mă ridic cumva de los,

Voi fi din nou la înălţime!.. (GHEORGHE BÂLICI)

 

TĂRIA DE CARACTER

(observaţie bahică)

Părtaşă celor ce s-aburcă,

Spre culmi orânduite-n cer,

Tăria-ncetişor se urcă

Întâi şi-ntâi la caracter… (GHEORGHE BÂLICI)

 

BAHICĂ

Beau deseori cam mult şi-avan,

Iar uneori mai puţintel,

Numai de două ori pe an:

Până la Paşti şi după el… (GHEORGHE BÂLICI)

 

 NOROC CU SĂLCUŢAN...

La Buzău plecând mai an,

Precaut, mi-am tras galoşi,

Că-mi spusese Sălcuţan

De vulcanii noroioşi. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

ÎMI AMINTESC

Pe la vulcani m-am dus şi eu,

Trecui mai mult în joacă,

Erau nervoşi precum un leu...

Ziceai că sunt...Şoşoacă! (GEORGICĂ MANOLE)

 

CU ŞOŞOACĂ PE TOLOACĂ

Cum văd c-o bagi aici pe-a lu’ Şoşoacă –

O recunosc fireşte după moacă –

S-ar zice că, pe buzoianul plaur,

Vulcanii noroioşi secretă AUR. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

AROGANŢĂ  

La cât e de bogat și-n stare

Nu cred să aibă el vreo vină;

Că are iaht, nu-i de mirare

Dar să și-l țină în piscină?!... (GHEORGHE GURĂU)

 

PRIETENIE   

Ți-o spune răspicat bibicul,

Nu e motiv să îi porți ură,

O mână ce ți-o-întinde-amicul

E-un început de-înjurătură! (GHEORGHE GURĂU)

 

LA GHIŞEU

Nu vei fi tratat cu stimă

Când vii ca un hăbăuc,

Vei comite-o mare crimă

De nu dai un mic ciubuc. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

PLANUL B

Vor opozanţii-n disperare,

Văzând prin vot că nu se poate,

S-acceadă iar la guvernare…

Chiar şi pe uşile din spate! (VALENTIN DAVID)

 

MASOCHISM

E poate vinovat genomul,

Dar singur între mamifere,

Se vede limpede, doar omul

Îşi poartă lanţul cu plăcere! (VALENTIN DAVID)

 

CINE-A PUS AGENTU-N DRUM

De-un politest de pe capotă

Ce se ţinea de ştergătoare,

Mult mai târziu luă el notă,

Dar şi doi ani cu suspendare. (VASILE MANOLE)

 

MARTORU “CINSTIT”

Să fiu sigur de success

I-am turnat paharul plin,

Că mi-I martor la process

Şi-adevărul e în vin. (VASILE MANOLE)

 

CONFUZIE

Când mi-a spus că e fecioară

Am avut aşa un trac,

Nu ştiusem bunăoară

Că-i un semn…din Zodiac! (GEORGE EFTIMIE)

 

LA VÂRSTA A TREIA

Vinul dragostei i-mbată

Şi aveau colecţie,

Dar din cât a fost odată

N-a rămas…de-o frecţie! (GEORGE EFTIMIE)

 

TURNUL BABEL

Eu şoptesc în româneşte,

Odraslele englezeşte,

Soaţa ţipă păsăreşte

Soacra, cum se nimereşte! (GIREL BARBU)

 

CALAMITĂŢI

Seceta de astă vară

Afectează-ntreaga ţară,

Însă paguba cea mare

Vine tot din guvernare. (GIREL BARBU)

 

SOLIDARITATE FAMILIALĂ

Simt că mă ia cu călduri,

De covid, sau poate… nu!

Dar cu ochii pe facturi,

Văd că simţi călduri şi tu! (MAX OPAIŢ)

 

ÎN AŞTEPTAREA SPORULUI PIERDUT

Se pare că „Guvernul meu”,

Făcut pe nu ştiu ce criterii,

Ia azi decizii foarte greu,

Că n-are frâiele puterii! (MAX OPAIŢ)

 

UNUI PENSIONAR

Invoci mereu puterea legii,

Dar cei mai mulţi, rămaşi pe drumuri,,

Nu au atâtea privilegii…

Au unul singur…stau pe gânduri! (MAX OPAIŢ)

 

NECONCORDANŢĂ

(Apel către epigramişti)

Epigrame, cine scrie,

Aşteaptă, că nu-i uşor,

Să primească-n pandemie,

Spor de poante şi umor! (MAX OPAIŢ)

 

DREPTATE, E?  

S-au cunoscut de tinerei,

Dar timpu-a răvășit dreptatea,

Că El student e-n anul trei

Iar Ea… elevă-n luna șaptea! (GHEORGHE GURĂU)

 

PREA MULȚI ȘACALI ÎN DELTĂ, (ZIARELE)
Or fi-n Deltă mulți șacali,
Dar, și-ntre aleși mulți penali;
Pe primii îi împușcăm,
P-ăștilalți îi tot votăm. ( DUMITRU BUJDOIU )


FOTBALUL ROMÂNESC E LA...PĂMÂNT
Gigi, Burleanu, ce soartă,
Să faci din fotbal o pleașcă;
Mai bine ziceau ca Teașcă :
“Ai, n-ai mingea, tragi la poartă!” (DUMITRU BUJDOIU)


SFAT  FOCUSAT  PENTRU  BOLNAVI
Spun arafații  că-i groasă :
“Vă dor amigdalele?
Evitați spitalele;
Ce, n-aveți sobe pe-acasă?” (DUMITRU BUJDOIU)


A GUVERNA CU PICIOARELE
După cum sunt habarniști,
Și-și pasează neglijența,
Vina și incompetența,
Pot deveni...fotbaliști. (DUMITRU BUJDOIU)


 EXPLICAȚIE
- Al meu dispare ca hoțul,
- Eu știu mereu unde-i soțul;
- Cum afli, ești FBI-ană?
- Ai uitat că sunt vădană? (DUMITRU BUJDOIU)
 

COVIDISMUL ŞI COVINTERNUL 

Comunismu-a eșuat,

Covidismu-a progresat,

El creând, prin Resetare,

Un Om Nou și-o Lume care

Covinternu-i ține-n gheare. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

OSCARUL ŞI CORECTITUDINEA POLITICĂ  

Nu mai pupi tu azi Oscarul,

De ești alb, european,

N-ai în film smoliți cu carul,

Vreun minoritar grăsan... (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

A  ÎNNEBUNIT LUMEA   

Hongweibing -ii timpurilor noastre

Pun la index tot ce-a scris Shakespeare,

Îl  dau jos de sus, de printre astre,

Demodat la sex, la rasă, otuzbir. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

PRIN NOI ÎNŞINE?  

Cu Osman sau cu Emelea,

Cu Michel sau Marianna,

Unchiul Săm  - bietul Pepelea

S-a crezut un Oho Yama. (NICOLAE MĂTCAŞ)   

 

LIBERALIZARE CARE BATE LA BUZUNARE  

Furnizori de energie,

Specialiști buni la  hâtrie,

N-au remediat căldura:

Ne-au supra'ncărcat factura. (LERU CICOARE)

 

PATROANE DE BORDELURI SE VOR ÎN PARLAMENT  

Tinerii din țări latine

Cică vor senzații tari.

Dar noi n-ávem ciccioline

Care sunt parlamentari? (LERU CICOARE)

 

DE CE ÎN TIMPUL INCENDIILOR

MARII SPACIALIŞTI AU LUAT APĂ-N

Cum să-i crezi pe pesediști

Că au splendizi specialiști,

Când chiar în fieful lor

Pacienții ard și mor?! (LERU CICOARE)

 

CINE LUCREAZĂ ŞI CINE BENEFICIAZĂ? 

Controlorii silvici - hăituiți,

Paznicii pădurii - omorâți.

ONG-ul de conveniență

Încă-n fașă - premiu d'excelență?! (LERU CICOARE)

 

PACIENŢI TRANSFERAŢI PESTE HOTARE

NU DOAR CU ARSURI, CI ŞI CU BACTERII   

Medic din Charleroi:

„Hai că-s arși ca o purcea,

Dar murdari ca un colun...

N-aveți apă și săpun?!” (LERU CICOARE)  

 

AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORULUI

NU POARTĂ NICI O VINĂ   

Ni se vinde-n instituții apă chioară

Drept dezinfectant anti-COVID.

Controlorii noștri, trași pe sfoară,

Ne îndeamnă: „Sigur: e valid!” (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

SPORURI NOI ŞI-NTEMEIATE 

Sporuri de calculator,

Confidențialitate,

Pentru  hemoroizi spor,

Spor de gheb ce-ți crește-n spate... (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

SPORURI - DA, PERFORMANŢE - CA MAI BA

Melcul, calm, întrece trenul,

Lumea stă-n vagon scrumbie.

Ceferiștii cheamă plenul:

Ei vor sporuri la simbrie.(NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

TRAI, NENEACĂ-N PARLAMENT  

Zice-o gură fără jenă

Că au sporuri de antenă,

De chirii, de stres, uzură,

Deplasări, dame de tură... (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

CINE INFLAMEAZĂ MULŢIMEA,

DACĂ NU PREMIERUL?     

Recunoști că-s sporuri nesimțite

La salarii, iar, nemeritate.

Fierb, în străzi, mulțimi nemulțumite,

Dar le ții, pe vechi, tot neschimbate. (NICOLAE CRIHĂNEANU)  

 

Spune-ne opinia ta

Articole similare

Loc de dat cu…EPIGRAMA (132)

Duminică, 14 Februarie 2021
745

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Modificare în programul Noua Casă. Vor fi mai puțini beneficiari în 2021 (video)

Sâmbătă, 27 Februarie 2021
147

Plafonul de garanții al programului Noua Casă, înlocuitorul Primei Case, scade cu un sfert în 2021.Nivelul de garantare va fi de 1,5 miliarde de lei, cu 500 de milioane de lei s...

Mesaj de condoleanțe din partea PSD pentru un primar care și-a pierdut tatăl

Sâmbătă, 27 Februarie 2021
344

Un gând de alinare se îndreaptă în aceste momente dificile, pricinuite de trecerea în neființă a tatălui, Gheorghe Luchian, către colegul nostru, domnul primar al comunei ...

Bărbat obligat de instanță să îi plătească fostei soții 60.000 de euro pentru activitățile casnice din cei 30 de ani de căsnicie

Sâmbătă, 27 Februarie 2021
484

O instanță din Portugalia a condamnat pe un bărbat la plata a 60.782 de euro către fosta soție, drept despăgubire pentru activităţile casnice pe care ea le-a desfăşurat timp de apr...