Pe 17 martie 2019 s-au împlinit 55 de ani de când epigramistul (dar ÅŸi poetul, prozatorul ÅŸi publicistul) AL. O. TEODOREANU (PÄ‚STOREL) a trecut la cele veÅŸnice. Nae Brădăţeanu, în recent lansata sa antologie de epigrame, îi oferă peste 50 de pagini. Comentariile sunt asezonate cu o salbă de epigrame semnate Păstorel, dar ÅŸi cu texte ce aparÅ£in altor specii literare la care s-a oprit memorabilul epigramist. Din sfera celor din urmă reÅ£inem:
CONFIDENŢĂ
Eu nu cunosc ambiţiuni de scrib,
Şi m-am suit pe scenă, să se ştie,
Nu să mă – ca să zic aÅŸa – exhib,
Ci dintr-un simÅ£ adânc de datorie.
(Al. O. Teodoreanu, Versuri, Minerva, BucureÅŸti, 1972)
SPOVEDANIE
Am păstorit în viaţă vinuri rare
(De-aceea îmi ÅŸi zice Păstorel)
Åži de la Grasă pân` la Ottonel,
Le-am preÅ£uit, pe rând, pe fiecare.
(Al. O. Teodoreanu, Caiet (versuri), Fundaţia Regală, Bucureşti, 1943)
„MOMENTELE” PE SCENÄ‚
„Dacă veselul Alecsandri e ctitorul teatrului românesc, sarcasticul Caragiale e cea dintâi ÅŸi suprema lui justificare. Alecsandri a înălÅ£at un templu. Caragiale l-a sfinÅ£it. […] pentru mine unul, apariÅ£ia lui Caragiale în literatura noastră Å£ine de minune ÅŸi minunile, ÅŸtiÅ£i bine, au prostit ÅŸi oameni mai tari de înger. Nu e în intenÅ£iunea mea să pun la încercare răbdarea fumătorilor din această sală, întârziind metodic, savant ÅŸi plicticos asupra operei ÅŸi persoanei lui Caragiale. Mai întâi, nu se joacă decât „Momente”, ÅŸi:
Mi-au dat persoane competente,
Un sfat, ce-n minte mi-a rămas:
Dacă vorbeÅŸti despre „Momente”,
Nu-i cazul să vorbeÅŸti un ceas.”
(Cuvântare rostită de Al. O. Teodoreanu, pe scena Teatrului NaÅ£ional din IaÅŸi la deschiderea stagiunii din 1933).
Închidem rândurile dedicate marelui epigramist cu un catren al acestuia ÅŸi care spune multe despre „crezul” lui Păstorel:
Să cred în nu ÅŸtiu care Dumnezeu
Åži cui să mă închin nu am habar,
Dar am crezut ÅŸi crede-voi mereu
În Artă, în Moldova ÅŸi-n Cotnar.
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole)
UNUI PLEDANT
Dintre legile naturii
Una a-ntrecut măsura:
Să aduni de ale gurii
Trebuie să-ţi meargă gura!
(VASILE LARCO)
LA TRIBUNAL
Sunt cu ochii toţi spre bară,
Lume multă, zăpuÅŸeală…
Doar dreptatea stă afară,
Că nu are loc în sală.
(VASILE LARCO)
CULMEA CHEFULUI
Tot cheful de băut îÅ£i piere,
Căci pare batjocoritor;
Să bei la masă ţapi de bere
Şi s-ajungi ţap ispăşitor!
(VASILE LARCO)
REGIZORALÄ‚
Actorule, deci ia aminte
(Cum orice rol îÅŸi are rostul):
Se cere mult talent ÅŸi minte
Ca să o faci – deÅŸtept! – pe prostul.
(ION DIVIZA)
GUVERNANÅ¢II NOÅžTRI
Guvernanţii ni-i jelim:
Oare cum de mai trăiesc?
Noi muncim – ÅŸi flămânzim,
D-apoi ei, că nu muncesc?!
(ION DIVIZA)
IDENTIFICARE LA POLIÅ¢IE
Chemată să constate prădătorul
Ce suspectat era de-un jaf sinistru,
Bătrâna ÅŸi-a înfipt arătătorul
Exact în poza.. primului ministru.
(ION DIVIZA)
NEDUMERIRE
Vecinului din Răsărit –
Adeseori m-am întrebat –
Cum pot să-i spun ÅŸi „Bun venit!”,
Când văd că el nici n-a plecat?!...
(GHEORGHE BÂLICI)
ÎN UE CU STÂNGUL
De ce cu stângul am călcat
În U.E. eu vă spun acuÅŸi:
Fiindcă dreptu-i ocupat,
Stăm crăcănaÅ£i ÅŸi înspre ruÅŸi…
(GHEORGHE BÂLICI)
REFLECÅ¢IE
Neamul nostru, eu socot,
S-a trezit, dar mă-ntreb iar:
Dacă se trezeşte tot,
Cine mai rămâne-n Å£ară?!...
(GHEORGHE BÂLICI)
SOLUÅ¢IE SALVATOARE
Ca paraşuta-s unele din soaţe,
Te-aruncă la pământ ÅŸi-i întrebarea:
Amanta, nu cumva îÅ£i e salvarea,
Căci ea cu drag o să te prindă-n braţe?
(MIHAI HAIVAS)
MIE, SEPTUAGENARUL
La vârsta mea, degeaba suflu-n spuză,
Amorul, orişicum mă păcăleşte,
Mă bucur când o doamnă mă refuză
Abia atunci dorinÅ£a îmi sporeÅŸte!
(MIHAI HAIVAS)
UNOR „BELIGERANÅ¢I”
Când doamna nu-Å£i propune pace
Şi doar război cu tine vrea,
De are ÅŸi pe vino`ncoace
Te luptă…corp la corp cu ea!
(MIHAI HAIVAS)
TAXÄ‚ (I)LEGALÄ‚...
Spun, cu toată modestia,
Că-i ilogic și caduc
Să plătim bir pe prostia
...Celor care ne conduc!
(AL. D. FUNDUIANU)
VÂNÄ‚TORILOR DE FUNCÈšII
Au o mare apetență
Și-un ”atu” (complet disjunct):
...Sfera lor de competență
E redusă la un punct.
(AL. D. FUNDUIANU)
EVALUARE NAÅ¢IONALÄ‚
N-am reuÈ™it să pricep, încă,
După un veac de sacrificii,
De ce românii n-au de muncă
În È›ara lor, cu ... opt servicii?
(IOAN MAMAISCHE)
LA BALUL VÂNÄ‚TORILOR
Cârnăciori ÅŸi răcituri,
Spată friptă de vânat,
Au fost şi afumături,
De-aia m-am ÅŸi afumat
(MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
AVANTAJELE INTEGRÄ‚RII EUROPENE
În U.E. dacă nu eram
Nu ne-ajutau americanii
Iară noi singuri nu puteam
S-avem războaie cu afganii.
(MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
DE ZIUA MEA
Ziua asta e cu cântec
Căci amicii ce-o animă
Au o damigeană-n pântec
Åži se duc doar când e plină.
(MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
BÄ‚RBAÅ¢II
La femeie-s cocoÅŸei,
Cum o văd o iau la trap
Şi se ţin de poala ei,
De-o ridică sus, în cap!
(MIHAI SÄ‚LCUÅ¢AN)
FEMEIA, ETERNA POVESTE
E ca fulgul de uşoară,
Parfumată ca o floare,
N-are aripi şi nu zboară...
TotuÅŸi este migratoare!
(MIHAI SÄ‚LCUÅ¢AN)
ISTEÅ¢IME
Pentru Adam cel nesătul –
Mereu cu gândul la păcat –
Un singur măr nu e destul
Åži-i cu livezi înconjurat!
(MIHAI SÄ‚LCUÅ¢AN)
NUNTÄ‚ CU STRIGÄ‚TURI
De-acasă plecată mireasă
Din mâinile tatălui…
A venit cu cale-ntoarsă
Din pumnii bărbatului!
(NAE BRÄ‚DÄ‚Å¢EANU)
AVERTISMENT!
Dacă nu-ncetezi a bea –
Zicea soaţa c-o grimasă:
- Plec la mama mea acasă
Åži nu vin…decât cu ea!
(NAE BRÄ‚DÄ‚Å¢EANU)
PRECAUÅ¢IE
Când ÅŸtiu că soacra e la mine
Eu nu mai poposesc la bar…
Motivul e că nu-mi convine
S-o văd ÅŸi-n dublu exemplar…
(NAE BRÄ‚DÄ‚Å¢EANU)
S-A AFLAT VINOVATUL
N-are țara autostradă,
N-ai de Paște un purcel,
Umblătoarea e-n ogradă...
Vina? Statul paralel!
(NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
ÎN DUEL CU STATUL PARALEL
CâÈ™tiga-îl-vom, duelul,
Când vor adormi ciclopii.
Pân' distrugem paralelul,
Cel de drept dă ortul popii.
(NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
ÎNAPOI, LA ORWELL?
Țipă-un scelerat, obraznic,
Cum c-au prins să facă liste.
Te străpunge-un gând năpraznic:
Iar vin vremi orwelliste?
(NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
PRIMA GREȘEALĂ
Când izgonit din Rai a fost Adam,
Pe Eva să o ia avu ideea,
Dar minte de avea, măcar un dram,
Lua tot Raiul și lăsa femeia!
(CÄ‚TÄ‚LINA ORÅžIVSCHI)
CONSTATARE
N-a fost – spun asta cu temei –
Niciun război făr’ de femei,
Dar nici – la vremuri vechi sau noi,
Femeie ... fără de război.
(CÄ‚TÄ‚LINA ORÅžIVSCHI)
FEMEIA, ETERNA POVESTE
Femeia, soaţa,-a inimii aleasă,
E pentru soÅ£ întregu-i univers,
Durerea lui de cap ce nu-l mai lasă
Sau analgezic ... cu efect invers.
(CÄ‚TÄ‚LINA ORÅžIVSCHI)
UNEI FEMEI MODERNE
Cu rochii din mătase, din cotton,
Cu buze mari, nas cârn, ochi negri, -adânci,
Frumoasă e, de-Å£i vine s-o mănânci,
Dar cred că are gust de silicon…
(CÄ‚TÄ‚LINA ORÅžIVSCHI)
A VENIT PRIMÄ‚VARA
Vântul, într-o adiere,
Primăverii dă bineţe,
Prin blocuri, calorifere
Încep ca să se dezgheÅ£e.
(GEORGICÄ‚ MANOLE)
MÄ‚ INDIGNEZ, DECI EXIST
Cum să nu te indignezi,
Când È™i viaÈ›a È›i-o scurtezi ?
Ori de câte ori votezi,
Ies aceiași ...patrupezi.
(DUMITRU BUJDOIU)
(NA)BABA MEA
O iubire cam nebună:
O singură zi pe lună,
Fără vreo extensie…
Ați ghicit, ziua de...pensie.
(DUMITRU BUJDOIU)
ARGHIROFILA
O puştoaică oarecare
M-a ales, din trei bărbaţi,
Pe mine, c-o am mai mare...
Pensia, dar ce credeați ?!
(DUMITRU BUJDOIU)
UNUI PALAVRAGIU
Individul,cam anost,
Mă gândesc că habar n-are,
Că vorbeşte mult şi prost,
Sau că pălăria-i mare?!
(MAX OPAIÅ¢)
UNUI PRETINS POET
La un salon de poezie,
Un ins citea neîncetat,
Dar bag de seamă că nu ştie,
Că cei din sală… au plecat!
(MAX OPAIÅ¢)
MIE ÎNSUMI
Eu nu ÅŸtiu ce-i cu Cincinat,
E talentat sau e ÅŸiret?
Poeţii spun că-i magistrat,
Iar magistraţii că-i poet.
(CINCINAT PAVELESCU)
EPILOG
A scos, în fine, Cincinat
Volumu-atât de aÅŸteptat;
Åži critica s-a ÅŸi rostit:
E foarte bine tipărit!
(CINCINAT PAVELESCU)