O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
După o viaţă închinată matematicii şi a descâlcirii sensurilor abstracte care o fac a fi marea sperietoare a elevilor, Max Opaiţ s-a apucat de lucruri mai pământene: epigrama. Dincolo de definiţiile pe care le dau creatorii epigramei, la drept vorbind şi cele mai reuşite, ce mai este epigrama? Printr-o viziune atitudinală, ea rămâne un mic peştişor de aur care înoată în marele ocean al literaturii, un fir de aur rătăcit prin puzderia nisipoasă a marelui deşert ideatic. Maximilian Opaiţ vede epigrama dintr-o perspectivă proprie, grefată pe o credinţă de felul: „nu trezeşte, dar te pune pe gânduri”. De aici îşi are izvorul şi următoarea definiţie dată de autor: „Epigrama, cum se ştie, / Dacă nu înţeapă, pişcă. / Cea mai scurtă poezie / Nu trezeşte, dar te mişcă!” Pe aceste considerente, Maximilian Opaiţ (Max), a scos cea de-a doua carte de epigrame intitulată „Epigrame la max(im)” (Editura „Fast Editing”, Bucureşti, 2020). Posesorul unui umor care a stat în formă latentă şi pe care i l-am sesizat încă de pe când eram colegi de facultate, nu a explodat atunci. Puterea de conservare a ideilor a fost mare, alte preocupări culturale având prioritate, amintindu-mi cu plăcere de expoziţiile de pirogravură. De fapt şi postfaţa scrisă de autor este pusă sub o zicere a lui Pascal ce îl caracterizează perfect: „Răbdarea este începutul înţelepciunii”. Ideile acestui epigramist au fost supuse permanent, dacă ar fi să facem o apreciere, observaţiilor berkeleyene: „Toţi vor admite că nici gândurile noastre, nici pasiunile noastre, nici ideile născocite de închipuirea noastră nu există fără mintea noastră.(…) Diferitele senzaţii sau idei imprimate în simţuri, oricum s-ar combina, nu pot să existe decât într-o minte care le percepe”. Trecute prin ciurul raţiunii, epigramele lui Maximilian Opaiţ alcătuiesc un mod special de a vedea lumea. Ele se supun unui subtitlu cu valoare psihologică apoi, la rândul său, subtitlul este înnobilat de un citat cu valoare de generalizare. Primul grupaj de epigrame este arondat denumirii „Neliniştile omului”, susţinut de un citat din John Naisbitt („Tendinţele pleacă de jos în sus; Ciudăţeniile de sus în jos”): Dialog academic: Vă spun: (citând din cunoscuţi) / Îmi vine greu să mă împac / Cu specialişti recunoscuţi, / Doar prin erorile ce fac!”; Problemă conjugală: „Cât a stat în izolare, / Cu teama de pandemie / I-a fost greu, că nu mai are / Şi amantă şi…soţie!”; Strategie de campanie: „S-a născut un nou concept: / (Aserţiunea mi-e permisă!) / Candidaţii trag în piept / Jurnalişti din presa scrisă!”; Cu ochii la vecini: „S-a-mpământenit ideea / Că românu-ar fi bogat / Dacă la noi, vorba-aceea: / Se păstra cât s-a furat!”.
Un alt grupaj se intitulează „Femeia între înger şi demon” însoţit de un citat demn de marele stilist Emil Cioran („Femeia este muzică rătăcită în carne”). Epigramele rezonează şi cu un alt punct de vedere al lui Cioran despre femei: „Între bărbaţi şi femei prefer femeile, pentru că au asupra primilor avantajul de-a fi mai dezechilibrate, deci mai complicate, mai perspicace şi mai cinice, fără să mai vorbesc de acea superioritate misterioasă”. Perspicacitatea şi cinismul feminin sunt motivele predilecte ale epigramelor incluse în grupajul amintit: Confesiuni: „Două blonde stau de vorbă, / Una zice: soţul meu / Toată ziua-mi suflă-n ciorbă; / Ştiu…că lui îi suflu eu!”; Avertizare: „Sirene pe uscat!”: „Nu vă spun o noutate, / Dar, interesant, fireşte: / La femei, o „jumătate” / Este, uneori, un…”peşte”!”; Vis împlinit: „Căutându-şi fericirea, / A-ncercat o variantă: / Şi-a dat peste cap privirea / Şi-a sfârşit fiind…amantă!”; Neînţelegere: „El, un tânăr cu maniere, / A simţit că-i înşelat. / Când visa lapte şi miere, / Ea visa la alt bărbat!”.
Epigramele organizate sub generala denumire de „Portrete” se supun unui adevăr exprimat de Pascal („Universul este un cerc al cărui centru este oriunde, iar circumferinţa nicăieri”: Unui avocat: „Domnul „X”, un avocat, / Cât pe ce să-şi smulgă părul, / Când clientu-a declarat / Că va spune adevărul!”; Profil de politician: „După ce-ai ajuns pe val, / Mi-a căzut şi mie fisa: / Dumneata eşti vertical, / Precum e Turnul din Pisa!”; Curiozitate: „Pacientul, la doctor, / Întreabă: Chiar n-am nimic? / - Da, răspunde, doar dator, / Cu 300 lei şi-un pic!”.
Ultimul capitol, „Politică din…profil!” este însoţit de o înţepătură marca Petre P. Carp („România are prea mult noroc pentru a avea nevoie de politicieni”): Schimbare de paradigmă: „La al doilea mandat, / Cu guvernul liberal, / Lucrurile s-au schimbat: / PAS cu PAS, dar…lateral!”; Traseism politic: „Se mai mişcă apele! / Vezi câte unul timid, / Cum îşi plimbă mapele, / Dar…pe la un alt partid!”; Declaraţie pe propria răspundere: „Din C.V. s-a constatat / Că aleşii n-au averi, / Doar un frate mai bogat / Şi vreo câteva…muieri!
Se citesc cu zâmbetul pe buze epigramele semnate de Maximilian Opaiţ, fiindcă autorul reuşeşte să pună în evidenţă personaje ce alcătuiesc o lume pestriţă ce colcăie în interval. Sper ca RĂBDAREA lui Maximilian Opaiţ să-şi alăture şi un strop de TENACITATE care-l va conduce către un al treilea volum. (GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole)
MECIURILE NAŢIONALEI
Sunt mândri spectatorii,
Progresul e real:
Puţinele victorii
S-au terminat egal. (GRIGORE COTUL)
FOTBALUL ROMÂNESC
Totdeauna-l urmăresc
Stând pe scaun, nu pe pat,
Dar adorm, şi e firesc…
Jocu-i prea …tacticizat! (GRIGORE COTUL)
ALEGERILE DE LA F.R.F.
Fotbaliştii l-au votat,
Azi, cu mic, cu mare,
Că-n alegeri a intrat
Prin alunecare. (GRIGORE COTUL)
DEZNĂDEJDEA UNUI DATORNIC
În datorii, de bănci înfrânt,
Fiind de-o vreme îngropat,
Nici loc de veci n-a cumpărat,
Că nu-i mai trebuie mormânt! (MIHAI HAIVAS)
SERVICIILE SECRETE
Pe dibăcie, doar axate
Și mai deloc pe-oratorie,
Puterea lor (nu vor s-arate!)
Desigur e-n... turnătorie! (MIHAI HAIVAS)
SPRIJIN TIPIC ROMÂNESC
Urgent, nevoie-atunci când ai
De-un umăr pentru sprijinit,
Primești, pe-al nostru mândru plai,
Oricând un cot... ce-i ascuțit! (MIHAI HAIVAS)
FINAL DE FĂURAR
Un moş cu plete-ncărunţite
Zicea privind în zori afară,
Că iarna este pe sfârşite…
La fel ca vinul din cămară! (VASILE LARCO)
UNOR TINERI CĂSĂTORIŢI
Dragostea lor le oferă
Satisfacţii uimitoare;
Pentru el e-o premieră
Pentru ea-i…continuare. (VASILE LARCO)
CU GÂNDUL LA AL. O. TEODOREANU
Şi azi sunt scoşi în evidenţă
Epigramiştii, evident,
Cu oarecare diferenţă:
Că Păstorel avea talent. (VASILE LARCO)
CONDUCĂTORUL
Atât de mult ne-a mai vorbit
De munca grea, încât, fireşte,
Cu noi în rând nu mai munceşte,
Căci este gata obosit… (GHEORGHE BÂLICI)
LA MOARTEA ŞEFULUI PENSIONAR
A muncit cu mult avânt
Până când ne-a părăsite
Şi-i acuma, în mormânt,
Cel mai de ne-înlocuit!... (GHEORGHE BÂLICI)
RESEMNARE
În existent mea cea sumbră,
La şef eu nu mai cat dreptate,
Fiindcă l-am călcat pe umbra
Şi am doar zile-ntunecate… (GHEORGHE BÂLICI)
TALENTUL
E o sămânţă de noroc
În al creaţiei domeniu,
Iar dacă nu-l posezi deloc,
Vei fi considerat un geniu. (ION DIVIZA)
RECLAMA
Reclama e o artă de nespus
Ce îți insuflă, când ești bun de plată,
Că ai visat o viață-acest produs
Pe care-l vezi acum întâia dată. (ION DIVIZA)
POLITICIANUL
Chiar fiind afemeiat,
I-i cusurul tolerat,
Căci istoria denotă:
Şi politică-i cocotă. (ION DIVIZA)
DETERMINARE
Știu, Kent sau Dunhill costă bani
Și-i greu când n-ai și un suport,
Dar merită orice efort,
Să-i tragi în piept... pe-americani! (GEORGE EFTIMIE)
SOLUŢII PENTRU UN MEDIU CURAT
Că sunt gunoaie multe prin cetate
Nu-i cazul de măsuri legislative,
Să investim în exclusivitate
În fabrici de făcut... prezervative! (GEORGE EFTIMIE)
PE SCENA POLITICĂ DIN ROMÂNIA
Veneau pe-ntinsele cărări
Actori din cele patru zări,
Sufleorul doar, neobosit,
Venea mereu... din Răsărit! (GEORGE EFTIMIE)
PERFORMANŢE
O spune dânsul cu franchețe,
Onestitatea îl obligă,
C-a dat un gol... o frumusețe...
Și casierul de la Ligă! (GEORGE EFTIMIE)
TRIUNGHIUL AMOROS
Ea-i spunea trilaterală
Dar nu era chiar de bon-ton
Deci, discret şi fără fală,
Acum lucrează-n pentagon.(MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
BĂRBAŢI DISCRIMINAŢI
Vreau o regulă, banală,
Ca la fete, va să zică,
Să rostim şi noi cu fală:
Că e mare când e mică!(MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
SUVERANITATE
Ne-nchinăm cu pietate
Căci deşi n-are coroană
Stăpână-i peste tot şi toate
Datoria suverană! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
SĂPĂTURI LA HĂNEŞTI, JUD. BOTOŞANI
Cu evidente donjuaneşti aureole,
Georgică, un flăcău de-a lu' Manole,
Cu tehnica-i temeinic exersată,
Femeia deszideşte dintr-o fată. (SORIN FINCHELSTEIN)
SĂPĂTURI CU RATEURI
Nu-i factor de fericire
Să porţi mască-n "deszidire",
Că se-ntâmplă ca din grabă,
Să nu vezi că... fata-i babă! (GEORGICĂ MANOLE)
OGLINDA STRÂMBĂ
Ecranul este, din motive varii,
Un loc ce a pierdut orice respect
Şi unde cu plăcere, demnitarii
Îşi mint alegătorii, în direct. (VALENTIN DAVID)
REVERSUL MONEDEI
Beau în bodegă supărat
Şi-njur acest guvern ostil:
Şi-aici venitu-i garantat…
Plecatul e mai dificil! (VALENTIN DAVID)
STRATEGIE DE CAMPANIE
Partidele au abordat
Un drum complet greşit:
Susţin că s-ar fi reformat,
Dar nu s-au pocăit! (VALENTIN DAVID)
UNUI TÂNĂR AGRONOM
Pe-un lot cu cel mai bun pământ,
Un “geniu” în agricultură
A pus prea mult îngrăşământ
Şi l-a ratat. Poftim cultură! (PETRU-IOAN GÂRDA)
CE CONTEAZĂ?
Există autori de epigramă…
Catren…însăilare…ce insistă
Să mă atace, poate-I bag în seamă;
Aşa se zice, poate că există… (PETRU-IOAN GÂRDA)
DIMINEAŢĂ
Altă zi de faptă,
Altă zi de şcoală;
Unii se deşteaptă,
Unii doar se scoală. (PETRU-IOAN GÂRDA)
BEIZADELELE
E normal să reuşească
Azi elevii ce au card,
Când pe şcoala românească
Au legat-o mulţi de gard. (VASILE MANOLE)
UNUI NEPOT
În vacanţă dacă eşti
La bunici cu-ai tăi părinţi,
Spune-le acum poveşti
Ca să fie mai cuminţi! (VASILE MANOLE)
“NOAPTEA BIBLIOTECILOR”
Unii mai dormeau la şcoală
Că doar nu-i nicio scofală,
Azi schimbând a lor poteci
Sforăie-n biblioteci. (VASILE MANOLE)
DEFINIŢII ÎN Z: Zgripțuroaica
Personaj de speriat cei vii
Făt frumos – jucând altă poveste;
Pentru-adulți ce nu mai sunt copii
Termen pentru altfel de neveste! (GHEORGHE GURĂU)
DEFINIŢII ÎN Z: Zicătoare
Un proverb numit aparte
Zicătoare, deci se poate
Zice-altfel decât la carte
Totul e să știi de toate! (GHEORGHE GURĂU)
DEFINIŢII ÎN Z: Zâna-zânelor
Personaj cu trăsături alese
Și numit așa prin scriitură
Pozitiv când intrigile țese
Gingașă și bună ca făptură! (GHEORGHE GURĂU)
DEFINIŢII ÎN Z: Zădărnicie
Tras de timp în ACȚIUNE
Inventat de APĂRARE
JUDECATA… o minune
Un nou termen de…- AMĂNARE! (GHEORGHE GURĂU)
REPROFILAREA HOŢILOR DE BUZUNARE
ntre noi a pus distanţă
Acest microb numit Covid.
Hoţii, toţi, au ca speranţă
Înscrierea într-un partid. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
LA LUAREA UNEI HOTĂRÂRI
Solicit la problemă referinţe,
Gândesc ce riscuri pot s-apară
Să limitez nefaste consecinţe
Şi-abia apoi o dau în bară. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
SCUZA ŞOFERIŢEI INFIDELE
În voce sunt incoerentă
Şi calmul încă nu-mi revine.
Am fost o clipă neatentă
Şi a intrat unul în mine. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
CONDIŢIE ÎN TRANZIŢIE
Azi pe plaiuri româneşti,
În afaceri de te-arunci,
Trebuie să-ndeplineşti,
Cel puţin zece porunci… (GIREL BARBU)
DRAGOSTE ŞI INTERNET
Pe un site s-au cunoscut
Şi s-au iubit ca doi nebuni,
Virusul a apărut
…După nouă luni! (GIREL BARBU)
VIAŢA ÎN SHOWBIZ
Azi vedem multe vedete,
Care se pretind cu staif,
Toate cântă pe „bilete”,
Dar nu pot cânta şi live!(MAX OPAIŢ)
DISPUTA (I)RAŢIONALĂ
Minciuna bine mascată,
O vinde-acum la avocat,
Şi-napoi, cosmetizată,
O ia, da-i greu de învăţat! (MAX OPAIŢ)
EMPATIE
Două fracţii, într-o doară,
Discutau de o consoartă,
C-ar fi una ordinară…
Râde hârb de oală spartă! (MAX OPAIŢ)
DUMNEZEU CU MILA
A vrut s-agaţe domnişoare,
Cum tânăr, agăţa mereu,
Dar prins, acum a vrut iertare,
Deşi-l iertase Dumnezeu! (MAX OPAIŢ)
P-ĂȘTIA-I VOTARĂM? PENSII-BA, RESTRICȚII-DA!
Cu ei ne-am găsit beleaua,
Cinici, grohăie pe rât:
“Mai strângeți și voi cureaua!”
Să-nțelegem...sus pe gât. (DUMITRU BUJDOIU)
Ș(HOW)ȘOACĂ, CARE?
A făcut circ peste poate,
A URmat un șut în spate;
Fără aur și carate,
Fu tulită : “Ia, cară-te!” (DUMITRU BUJDOIU)
PENSIONARII LU’ CÎȚU
V-au votat fără concesii,
Dar aveți un handicap:
Le creșteți punctul de pensii,
Când vă crește...păru’-n cap. (DUMITRU BUJDOIU)
ÎN SESIUNE
Studenta sexy, isteață:
- Fac orice, pentru examen;
Însă profu, moș și famen:
- Atuncea, du-te și-nvață. (DUMITRU BUJDOIU)
EŞECUL ŞEFULUI DIPLOMAŢIEI UE
LA MOSCOVA
Diplomatul se ghidă
De bun-simț și-afecțiune,
Deși Rúsia nu dă
Nici doi bani pe Uniune. (NICOLAE MĂTCAŞ)
CÂND ÎŢI NEGLIJEZI PARTENERUL
La Bruxelles mai poți, he-hei,
Cu sofisme să ne iei,
Da la Moscova, măi tată,
Mergi cu lecția-nvățată. (NICOLAE MĂTCAŞ)
MOŢIUNEA OPOZIŢIEI N-ARE CUM SĂ TREACĂ
Opoziția puterea
De la cârmă ce-ar mai da-o,
Dar, pe toți vărsându-și fierea,
S-ar cam face de cacao. (NICOLAE MĂTCAŞ)
LOCURI BĂNOASE CU FAMILII NUMEROASE
La Romatsa, Apele Române
Curg salariile ca apele: -n șuvoaie.
Nici la rubedenii nu sunt frâne:
Curg și dinastiile hududoaie. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
TRAMBULINĂ CU PILE
Primăria-i doar o trambulină
Pân' apare-un loc mai gras și călduț mâine:
Azi ești paznic, cenușar ori figurină,
Mâine - șef la Apele Române. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
NU CAPACITĂŢI, CI UNCHI SUS-PUS SĂ AI
N-ai habar ce debit are apa,
Arie ce-nseamnă de triunghi?
Însă poți oricui a-i trage clapa,
Când în viață ai așa un unchi. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
UNA CALDĂ, ALTA RECE
Ieri chelnerița cocoțată-n post
A și plecat, văzând că n-are rost,
Iar un director ce-angajării s-a opus
A fost demis, iar postul său …redus. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PRIMĂRIA NU SE DEZMINTE
Cu presa - Ape fii - să nu te iei:
O chelneriță-șef e azi apar.
Demisă, primăria, -n locul ei,
A derogat un - ghici! - ... pensionar. (LERU CICOARE)
ÎNTREBARE RETORICĂ DOMNULUI PRIM-MINISTRU
La ce trimiți iar corpul de control,
Când însuși șeful pus te dă de gol,
Că-n Apele Române-s toți pe pile:
Amante, rude, aserviți, pupile. (LERU CICOARE)
MALPRAXISUL JUDEŢ NU ARE
I-a afectat, spitalul, fudulia.
El a crezut, în cazna-i mizantropă,
Că va avea bulan, dar năsălia
Îi râde-n ochi: Femida-i niclatopă. (LERU CICOARE)
LA RAPEL SURORILE MEDICALE CARE
VACCINEAZĂ AU ÎNCURCAT
„Mai încet, că nu vin rușii!”,
Le previn pe ton blajin.
„Încurcăm noi bebelușii,
Darămite un vaccin”. (LERU CICOARE)
GURĂ CÂT O ŞURĂ
A crezut, ca senatoare,
Gură de aur că are,
Dar colegii de birou
Spun că gura-i ... de metrou. (LERU CICOARE)