Georgică Manole: De ce crezi că nu prea se mai scrie fabulă?
Vasile Larco: Fabula în versuri poate fi sora mai mare a epigramei, în anumite situații: se termină cu morala care este asemănătoare poantei, are ritm, măsură, rimă perfectă, adresabilitate etc. De ce se scrie mai puțin fabulă? Răspunsul poate fi la critica de specialitate. Eu, doar, îmi exprim o părere personală: dacă, în ceea ce privește epigrama, în prezent s-a ajuns aproape la perfecțiune din punct de vedere prozodic, poanta fiind cea care face diferența, multe dintre epigrame situându-se la nivelul înaintașilor, la fabulă este mai greu, nu s-a ajuns la nivelul marilor fabuliști. Astăzi se scrie mai puțin fabulă, poate și din motivul că nu mai prezintă interes din partea cititorilor, apoi sclipirile poetice au și ele rânduiala lor, periodicitatea lor, dar în momentul de față, epigrama îi ține locul, apărând acele catrene: mini fabule. Cineva spunea că în ceea ce privește epigrama, „nimic nu e nou sub soare”, poate și la fabulă e la fel. Un alt răspuns l-am exprimat prin sonetul de mai jos:
La noi umorul e la el acasă;
Sonetul, epigrama și rondelul
Se mișcă-n voie,-s iuți precum prâsnelul
Și stau cu poanta permanent la masă.
Întruna spun ceva, cum le e felul,
Vizată-i latura cea mai spinoasă,
Căci viața noastră nu e doar frumoasă,
Iar omu-i om, până-și atinge țelul.
Cum fabula e prea pretențioasă,
Tratând defecte, dar și caractere,
Să o creezi, diplomație cere.
Mulți creatori chiar păgubași se lasă,
Căci animalele sunt deranjate
Fiind cu unii oameni comparate.
G. M.: Există o întreagă „galaxie Grama” a detractorilor lui Eminescu. Răspunde-le printr-o epigramă.
V. L.: Nu știu cum este pe la alte popoare, dar pe la noi, când cineva nu poate fi la înălțimea cuiva, în loc să lupte pentru a-l ajunge în calitate, îi este mai ușor să-l critice, să-i rupă lanțul de izbânzi, găsindu-i veriga slabă. Pe Mihai Eminescu nu a putut nimeni să-l ajungă, este poetul nepereche, putând spune că:
Deși s-așterne peste ani zăpada,
Noi cei de astăzi nu-l uităm defel,
Iar că e mare, iată și dovada:
Toți detractorii nu încap de el.
Doresc să adaug, adresându-mă lui Mihai Eminescu:
Tu luminezi o lume-ntunecată,
Dar e-o imagine ce clar surprinde:
Că-n viața asta veșnic zbuciumată
De unii nici lumina nu se prinde!
Această lume întunecată este din ce în ce mai restrânsă, fără lumină nimic nu crește și pot afirma cu optimism:
... Iar de-or mai fi porniri păgâne
Vor dispărea precum un vis,
Luceafărul în veci rămâne
Prin tot ce pana lui a scris. (SFÂRŞIT)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole)
LEGILE SE VOTEAZĂ „SUS”
Veşnic o să se menţină
Şi la legi această boală:
Le fac cei cu „burta plină”,
Pentru cei cu „burta goală”.
(VASILE LARCO)
NEDREPTATE
Deştepţii nu mai ştiu ce vor,
Dar sunt nedrepţi cu proştii, care
Le-asigură din rândul lor
Modele vii de comparare.
(VASILE LARCO)
NOUL ALES
La conducere când vine
Cu emfază şi orgoliu,
De cuvânt nu se mai ţine…
Dar se ţine de fotoliu.
(VASILE LARCO)
15 NOV – ZIUA CURĂȚĂRII
FRIGIDERULUI
Eu astăzi l-aș fi curățat,
Dar - cum pățește bugetarul -
Îmi zace-acolo, dezghețat,
De când mi-a înghețat salarul.
(PETRU-IOAN GÂRDA)
16 NOV - BLACK FRIDAY
A plecat la mall, cu sacul,
Însă n-a găsit parcare
Și s-a reîntors, săracul,
Negru tot de supărare.
(PETRU-IOAN GÂRDA)
ÎNŢELEGERI CONJUGALE
Dacă soaţa nu-i frumoasă
Se-nţelege cu bărbatul,
Iar de este fire-aleasă
Se-nţelege cu tot satul.
(MIHAI HAIVAS)
NOSTALGIE RURALĂ
DUPĂ TRECUTUL SOCIALIST
Prin iarba fragedă din lunci
Păşesc acum cu ochi-n rouă,
Căci şefii mai furau şi-atunci,
Da-i drept că ne lăsau şi nouă.
(GHEORGHE BÂLICI)
SAUNA GUVERNANŢILOR
La baia lor cea triumfală,
Păzită după cum e cazul,
O mână pe-alta se mai spală,
Dar mult mai greu e cu obrazul…
(GHEORGHE BÂLICI)
PERFORMANŢĂ
Guvernul – să luaţi aminte –
Doreşte, în efort sublim,
Să poată se ne-nveţe minte,
Dar nu cumva să şi gândim…
(GHEORGHE BÂLICI)
TURMENTAŢI
Aşa e lumea pe la noi,
Trăim mai mult din amintiri:
Când ne-mbătăm suntem eroi,
Când ne trezim suntem martiri.
(ION DIVIZA)
NEAM DE EROI
Uniţi în fapte şi idei,
Mereu cu forţe concentrate,
Sărim, români, ca nişte lei,
Când trebuie bătut un frate.
(ION DIVIZA)
JUSTIFICAREA PIGMEILOR
De inamici am fost călcaţi
Şi faptul ăsta ne-a flatat,
Că de eram, pardon, rahaţi,
Duşmanii nu ne-ar fi călcat.
(ION DIVIZA)
AVOCĂŢEASCĂ
Nobilă justificare
Banului delapidat-
Eu invoc în apărare
Pasiuni de numismat!
(D. M. GAFTONEANU)
DON QUIJOTTE VERSUS
DULCINEEA
Îl ducea cu zăhărelul
Și-o ierta a mia oară,
Când jura că-i face felul -
Fel… din arta culinară!
(D. M. GAFTONEANU)
INIŢIATICĂ
Când unii pomenesc de vin
Zâmbind discret, cu înţeles,
Gândesc că este bun creştin
Ce se „botează”... foarte des!
(MIHAI SĂLCUŢAN)
ÎN FAMILIE
Şi-a trăit al lui destin,
Nici un bar n-a ocolit...
El vedea paharul plin,
Ea pe cel ce l-a golit.
(MIHAI SĂLCUŢAN)
RĂCOREALĂ
Cum era căldură mare
A băut o bere, zece,
A sărit la-încăierare
Şi acum stă el la rece.
(MIHAI SĂLCUŢAN)
CRAMA
Destinaţie rurală
Unde merge tot creştinul,
Ce o vede catedrală
Unde se slujește vinul.
(MIHAI SĂLCUŢAN)
CINICUL
Departe de a fi perfect
La semeni, cu tenacitate,
Nu vede nicio calitate
...Dar nu ratează vreun defect.
(AL. D. FUNDUIANU)
UNUIA,
cam slobod la vorbă
La agapele lumești
Să nu fie vreo fisură
Trebuie să ai măsură
...Când glumești!
(AL. D. FUNDUIANU)
EL ŞI VECINII
Urmând îndemnul cu pricina
(„Să te ai bine cu vecinii!”),
Abandonă îndată finii
Şi-a început-o cu…vecina.
(GEORGICĂ MANOLE)
CONSTATARE
Vin şi spun, cu-n pic de artă,
Pentru voi şi pentru mine:
Când managerii se ceartă,
Toţi subalternii o duc bine!
(GEORGICĂ MANOLE)
CONCURS PENTRU OCUPAREA
POSTULUI DE SECRETARĂ
Trei fătuci s-au prezentat,
Două-au spus adio,
Cea de-a treia a…”picat”
Şi-a reuşit cu brio.
(GEORGICĂ MANOLE)
HIGH-TECH
Îi cer gunoiul să-l arunce:
- Dă-l pe Recycle Bin, că-l duce!
- Atunci, din pat nu mă ridic,
Îți pun mâncarea pe un stick!...
(DOINA RĂDUCANU)
CUCERNICA
Vedetă mare este acum,
Aventuroas- a fost pe drum,
Dintre bărbați, (știe doar sfântu')
La început a fost cu Vântu!...
(DOINA RĂDUCANU)
ROMGLEZA
Este Ziua Happy hour
Dar, nu am un pic de power,
Și I Don't Know What To Say
Decât un nice...Happy bordei!
(DOINA RĂDUCANU)
BIROCRAŢIE
Avem calculatoare, mii,
Dar facem tomuri de hârtii,
Fi’ndcă ne cer cu prisosință
Dovadă la ... adeverință.
(IOAN MAMAISCHE)
DE R SUL CURCILOR
Tataturk și
Mamaturkă
Au făcut să râdă-o
Curcă.
(NICOLAE MĂTCAŞ)
RĂBOJ
Consemnare
Olografă:
Nicio spusă
Fără gafă.
(NICOLAE MĂTCAŞ)
GĂSELNIŢĂ LA RELATAREA
ÎNTÂLNIRII DINTRE DOI
PREMIERI
Să nu râzi că locutorul
Calcă-n străchini când vorbește,
Le-au tăiat, în film, sonorul,
Astfel că vorbesc ... muțește.
(NICOLAE MĂTCAŞ)
SCOPUL SCUZĂ MIJLOACELE
Aşa cum este ea focoasă,
Am sărutat-o cu plăcere,
I-am astupat gura frumoasă
Şi ca să fac un pic…tăcere.
(IULIAN URSU)
CATREN CU IZ PATRIOTIC
Ai ruginit bătrână macara,
Tu, ce-altădată, te scăldai în soare
Şi n-are cine a te repara,
C-a emigrat, azi, clasa muncitoare.
(IONEL BEJENARU)
TOAMNĂ BOTOŞĂNEANĂ
(ipostază)
Crengile-or cădea pe bulevarde,
Nonşalant, ele ţi-or sparge capul,
Te-or cuprinde gânduri revanşarde,
Vei râvni s-o faci chiar pe casapul.
(IONEL BEJENARU)
STRIGĂTURĂ
Mustă şircă, mustă şarcă,
S-a crupit ţelea-n bâzarcă!
Măi, filic de moţolic,
Scorţopeşte-te un pic!
(NINA CASSIAN)