O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
După ce am scris despre epigramele din recentul volum semnat de Grigore Cotul („Registru de intenţii” – Editura „Pim”, Iaşi, 2021) – vezi „Loc de dat cu…epigrama” nr. 135 -, rămăsesem dator cu câteva opinii despre poeziile acestei cărţi. Nu sunt multe , cam 25 de poezii, însă puternica paletă a formelor abordate explică forţa lirică a acestui autor. Poeziilor cu variate tipuri de rimă, cea alternativă fiind dominantă, li se adaugă rondelul, gazelul sau parodia. Textele se încadrează registrului general al cărţii, cel ironic, astfel că rimele folosite de Grigore Cotul sunt coparticipante la evidenţierea scopului propus. E drept că fiorul patriotic care-i accentuează starea poetică îl conduce spre o ironie amară, spre senzaţia unei linişti aparente, însă asta nu-i diminuează cu nimic marca stilistică.
Ca orice membru al „tribului epigramiştilor”, pune accent pe versul clasic, cel liber sau cel alb fiind neadmise de mai marii ocupanţi ai funcţiei de „chieftain”, astfel că rima devine un ajutor de dispunere în versuri a creaţiilor: Împărţire cu…rest – „Se-mpart cadouri în biserici, / Şi-ntotdeauna am aflat / La timp, dar mie nu mi-au dat, / Că n-am pe nimeni printre clerici. // Se-mpart, întruna, ajutoare, / În foarte multe primării, / La cei ce au gospodării… / Eu, toată ziua ud o floare. // Se-mpart în şcoală rechizite, / Copilul meu a aşteptat, / Dar n-a primit, justificat, / Că-i mă-sa-n Statele Unite. // Se-mpart diverse, în campanii: / Ulei şi zahăr per votant, / Eu am primit doar un pliant / Că Soros n-a venit cu banii. // Se-mpart de toate, dar te rog / Pe tine, Doamne, cu credinţă / Şi cu imensă umilinţă, / Să-mi dai, din toate, doar noroc!”
Se simte că poezia lui Grigore Cotul vine dinspre o minte aerisită de ins ce cochetează cu matematica şi logica acestei discipline. El circulă nestingherit printre idei, versurile sale căpătând sensul pe care Constanţa Buzea îl cerea printr-un singur cuvânt: „acum”. Un „acum” românesc văzut din perspectivă sociologică şi pe care l-a descris foarte bine prozatorul francez Paul Morand, fost ambasador al ţării sale la Bucureşti: „România e un pământ tragic unde totul sfârşeşte comic”. Două triade creative dau stilul Grigore Cotul. Prima, şi cea mai accentuată este triada tragism românesc – reverie – ironie amară care, paradoxal, este anihilată, la nivel de cititor, de cea de-a doua triadă comic românesc – ludic – ironismul poetic. Spre exemplu, în Dilema unui filantrop, în care se repetă obsesiv cu toate sensurile lui psihologice cuvântul „dreptate”, se simte şi un nesaţ de a înfige un colţ în metehnele domestice româneşti: „Îi dau şi leafa mea, s-aline / Soţiei poftele de toate, / Dar foarte greu mă pot abţine… / Atunci când vrea să-i dau dreptate!” // Îmi dau şi haina de pe mine, / Muncesc la slujbă peste poate, / Dar, sincer, cel mai greu îmi vine, / Când şefului îi dau dreptate! // Cu soacra, şansa am puţine, / Deşi mi-am dat nenumărate, / Cum adevărul îl deţine, / Sunt obligat să-i dau dreptate!” // Ajut pe unele vecine, / Cu soţii prin străinătate, / Şi recunosc, nu-mi cade bine / C-aşteaptă să le dau dreptate! // Atunci când starea mea devine / O stare de anxietate, / Mă-ntreb şi eu, că n-am pe cine, / La ce folos să-mi dau dreptate?”
Ironia lui Grigore Cotul nu are o deschidere totală, personal descopăr o latură enigmatică, una care trebuie observată, mai ales, în rondeluri. Şi asta nu o pot face decât firile inteligente care ne semnalează că o pot descifra printr-un zâmbet aruncat în eter: Rondelul împărţirii – „Eu n-am nimic de împărţit / Cu nimeni, însă fiecare / Împarte, nu e de mirare, / S-arate că e pricopsit. // Întotdeauna s-au găsit / Să-mpartă şi din cei cu stare, / Eu n-am nimic de împărţit / Cu nimeni, însă fiecare / Din cei de care-am amintit, / Total orbiţi de-mprejurare, / Îi dau tot celui care are, / Şi când îi văd, vă spun cinstit: // Eu n-am nimic de împărţit!”
Grigore Cotul este un parodist care respectă stilul şi mesajul celor şapte autori din care au fost alese textele. Parodia Etalon după Corydon a lui Radu Stanca est un model de conservare a ideii textului suport supus unei transformări semantice. Primele două versuri dau cheia retorică a textului parodiei: Radu Stanca – „Sunt cel mai frumos din oraşu-acesta, / Pe străzi pline când ies n-am pereche”; Grigore Cotul: „Sunt cel mai frumos din cenaclul acesta, / Confraţii se ceartă (povestea e veche)”. Ca şi la Radu Stanca, parodia se închide cu prima strofă.
Structura amintită se repetă şi în Printre ochiuri de pădure după În arcane de pădure de Macedonski, în care intenţia ironică e mult mai accentuată: „Printre ochiuri de pădure, e un gol ce te-nspăimântă, / Trec remorcile cu lemne, paznicii-s pitiţi şi tac, / Utilajele-s oprite, drujbele-ascuţite zac, / Dar forestierii cântă, dar forestierii cântă. // Printre ochiuri de pădure, lupii urlă, te-nspăimântă, / Urşi ieşiţi din hibernare au luat-o la galop, / Latră tremurând în ploaie,speriat, un câine şchiop, / Dar forestierii cântă, dar forestierii cântă. // Printre ochiuri de pădure, e-o lumină ce-nspăimântă - / E lumina de la soare, totu-i numai luminiş, / Lemnele-au ajuns în vale, transportate pe furiş, / Dar forestierii cântă, dar forestierii cântă.”
Confucius spunea un lucru extraordinar: „Un adevărat discipol este cel care şi-a ucis maestrul”. Atenţionez pe toţi maeştrii lui Grigore Cotul să fie atenţi. Vine tare nu numai epigramistul, ci şi poetul. (GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
ÎN ÎNCURCĂTURĂ
E-o problemă foarte grea
Cea pe care-o pun aici:
Dacă ai o minte brici
Poți să și te razi cu ea?! (EUGEN DEUTSCH)
CU MASCĂ... FĂRĂ MASCĂ?
Acei ce râvnesc să domnească,
Ori doar de putere se-agață,
Atunci când renunță la mască
Își dau, cert, arama pe față!(EUGEN DEUTSCH)
POLITICIENII NOȘTRI
Nu-s de stânga sau de dreapta,
Crezul lor e chiar notoriu:
După cum le-arată fapta,
Sunt... de sensul giratoriu.(EUGEN DEUTSCH)
MENIU ŞI TRAI CONDIMENTAT
În dulcea Românie, iată,
Piftia e-o mâncare rară;
Sărată şi usturoiată…
Că viaţa ni-e oricum amară. (VASILE LARCO)
FAMILIE TRADIŢIONALĂ
Femeia-n casă ţese, toarce,
Iubind pe soţul ei fidel,
Îi spală rufele, îl stoarce…
De banii câştigaţi de el. (VASILE LARCO)
OFUL PENSIONARULUI
Asemăn actuala pensie,
Fiindcă nu e în extensie,
Cu o mimoză trecătoare:
Cum te atingi de ea dispare! (VASILE LARCO)
BULETIN „METEO” POST-CRIZĂ
Vânt intens prin buzunare,
Ploi cu taxe majorate,
Vor aduce-n graba mare
Zile triste și-nnorate.(MIHAI HAIVAS)
ANALFABEȚILOT POLITICI, CU URĂ!
Spuneau, prin „nouăzeci”, străinii
Că Parlamentul e-al rușinii;
De-atunci, constant, voi ați votat
Un Parlament nerușinat! (MIHAI HAIVAS)
TRAHANACHE REDIVIVUS (amfibrah)
„Aveți puțintică răbdare!”
Mereu, guvernarea ne-o cere,
Și-ajunsă, pe țară, călare
Promite doar lapte și miere.(MIHAI HAIVAS)
DASCĂLI SUB MINISTRUL X
Împinşi de-alese simţăminte
Şi oblojiţi cu sfatul său,
Vom face pasul înainte
De pe o margine de hău. (GRIGORE COTUL)
EFECT SECUNDAR
De-o viaţă s-a luptat cu stresul,
Şi-acum când, totuşi, izbuteşte
Să simtă pe deplin progresul,
Doar liniştea-l nelinişteşte. (GRIGORE COTUL)
TONUL FACE MUZICA
În simfonia planetară,
Gălăgioasă sau discrete,
E raţiunea o vioară,
Pe când prostia-i o trompetă! (VALENTIN DAVID)
SUB ACOPERIRE
Pierdut, privesc cu dor nebun
La sânii tăi dumnezeieşti:
Pe unul capul vreau să-mi pun,
Cu celălalt să mă-nveleşti! (VALENTIN DAVID)
PROTESTATARILOR #REZIST
Le-adoptă unii astăzi crezul
Şi-n Piaţă ei le ţin isonul…
Mai bine le-ar lua diezul
Să nu mai tot ridice…tonul! (ION MORARU)
UNUI LIMBUT
În această tristă conjuncture,
El ca Demostene-a vrut să facă:
Pietricele a luat în gură
Nu ca să vorbească ci…să tacă! (ION MORARU)
VISUL ROMÂNILOR: SĂ DEVINĂ
AL 51-LEA STAT AL SUA
O şansă deci românul nostru are
Ca să-I declare-Americii război,
Ghinionişti cum suntem mi se pare
C-ar fi posibil…să învingem noi! (GEORGE EFTIMIE)
REVITALIZARE
Capitalismul nu e la apus
Se promovează tare concurenţa,
Să fim în trend cu toată deferenţa
Noi scoatem România…la “produs”! (GEORGE EFTIMIE)
DEVENIRE
S-a construit a noastră “rasă” –
Şi-n timp români am devenit –
Din Decebal, un bun de-acasă
Şi din Traian, un bun venit. (PETRU-IOAN GÂRDA)
PARADOX
Îmi pare lucru nefiresc
Ce-mi bulversează neuronii:
E UNU MAI muncitoresc
Şi nu petrec decât patronii. (PETRU-IOAN GÂRDA)
UNEI FRUMOASE
Să îmi întinzi la grea-ncercare
O mână-aş vrea, de ajutor,
Şi, pentru că ispita-I mare…
Să îmi intinzi şi un picior. (GHEORGHE BÂLICI)
FEMEIA TĂCUTĂ
Fiind enigma mare-ntre femei,
Te cucereşte cu tăcerea ei,
Şi-aşa cum tace ea, necontenit,
Nu poţi afla pe câţi i-a cucerit… (GHEORGHE BÂLICI)
PURIFICARE
Nudistele au gusturi rafinate,
Bronzate pe tot trupul intră-n mare,
Să spele ultimele lor păcate,
Ca loc să facă celor viitoare. (VASILE MANOLE)
PARLAMENTARII LA ÎNCEPUT DE SESIUNE
Din exotice resorturi
Se întorc cu mari eforturi,
Că au suportat căldură
Cât pentr-o legislatură. (VASILE MANOLE)
EVOLUŢIA SURSELOR DE INFORMAŢIE
În toaletă la oricare,
Chiar şi azi mai vezi ziare;
Opţiune desuetă
Când avem cu toţi tabletă. (SORIN FINCHELSTEIN)
CONCURS DE EPIGRAME LA IAŞI
La Concursul de la Iaşi,
Un oraş cu buclucaşi,
Să fiu premiat mă rog
La o ţuică cu Batog. (SORIN FINCHELSTEIN)
ARMISTIŢIUL
Înțelegeri la derută,
Încetăm cu… bubuiala;
Adversarii se salută
După aia… păruiala! (GHEORGHE GURĂU)
BATALIONUL
Unitate, corp de-armată
Comandant un… căpitan;
Sub comanda lui, pe dată
Sar recruții… cu molan! (GHEORGHE GURĂU)
CAZONĂ
Adept al disciplinei,frate
E în armată cel mai bun;
El merge glonț la unitate
Și se întoarce-acasă… tun!(GHEORGHE GURĂU)
ÎN AVION
Atunci când trec prin gol de aer,
Mi-e groază ce mai tura-vura;
Răcnesc, leşin precum un fraier,
Căci mi se varsă băutura... (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
SUPERSTIŢII
E un semn rău,
Deochi sau boală,
Sub nasul tău
O sticlă goală! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
PROFA LA ORA DE EDUCAŢIE SEXUALĂ
La clasă astăzi a predat
De sarcină, cum s-o previi...
Dar mult mai multe a aflat
Din ceea ce i-au spus elevii... (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
CHIRURGUL
Nu-i un doctor cu pretenţii
Și nici nu-i un amator:
Îşi cunoaşte pacienţii
Chiar şi din interior! (ION DIVIZA)
SOACRA
De e slabă sau voinică,
În a casei sărăcie
Este buturuga mică
Ce răstoarnă-o căsnicie.(ION DIVIZA)
LIDERUL POLITIC
Orator cu mare har,
Manevrat de şarlatani,
Liderul de buzunar
Totdeauna are bani.(ION DIVIZA)
DEMOCRAŢIA
Nu mai pot să mă abţin,
Să vorbesc e zor-nevoie:
Mi-a lungit lanţul puţin,
Însă pot lătra în voie. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
JUSTIFICARE
Chiar dacă nu e priceput
În politică s-a angajat
Şi îmi explică precaut:
-Sunt atâtea, încă, de furat. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
DISCURS ELECTORAL
Activ printre hoţomani,
Dovedind şi viclenie,
„Fostul” v-a furat mulţi ani.
Daţi-mi o şansă şi mie. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
"BURSA" ESTIVALĂ
Deseori mă bate gândul
Că a mai crescut dolarul,
Când văd fetele de-a rândul
Noaptea, cum mai fac..."trotuarul! (MAX OPAIŢ)
ULCIORUL NU MERGE DE MULTE ORI LA...MASĂ
(reinterpretare unui proverb)
Unora le merge strună,
Dar la hanul din răscruce,
Berea sau femeia brună
Multora le pune..."cruce"!(MAX OPAIŢ)
MĂRIEI SALE, ŢĂRANUL
Agronom de- viaţa-ntreagă,
Bate toata ziua "câmpii",
Şi nu poate să-nţeleagă ,
De ce legea o fac "tâmpii "!...(MAX OPAIŢ)
"SCHEMĂ DE PERSONAL!"
Ca angajat, de-un an pe post,
Sunt frământat de o-ntrebare :
Cum pot să fac să par că-s prost,
Când, şeful meu e cel mai ...mare ! (MAX OPAIŢ)
DE PAȘTELE BLAJINILOR (10 mai)
Obicei perpetuat,
Deliciul vecinilor;
Și-au zis: iar s-au îmbătat,
Că, și azi se...bat. (DUMITRU BUJDOIU)
DOUĂ BLONDE DESPRE MANEVRELE MILITARE ACTUALE
- Citiși fă, e groasă fato?
Rușii chiar și-o pun cu NATO;
- Eu nu fac militărie,
Unde-i groasa, fă Mărie? (DUMITRU BUJDOIU)
O ECHIPĂ PENTRU PERDANȚII BURLEANU ȘI BECALI
O fată-n Mali, monșer,
A născut vreo nouă;
V-ar trebui asta, vouă,
S-aveți d-un transfer. (DUMITRU BUJDOIU)
ȘPAGĂ PENTRU CEDAREA PĂDURILOR LA AUSTRIECI ȘI PENTRU URȘI
Ursul era beat,
Dormea în copac;
Spaga e un fleac,
Mușamalizat. (DUMITRU BUJDOIU)
TOTUL E CE LAȘI ÎN URMĂ
Unii lasă teren, casă,
Alții bani, bijuterii;
Unii, un copil de rasă,
Alții, cărți; eu,...datorii. (DUMITRU BUJDOIU)
UN PREŞEDINTE DE ŢARĂ
CARE NU PREA POATE SĂ-ŞI ŢINĂ GURA
N-au stat tații verbul să-și ascută,
Lucruri mari și demne au făcut.
Dacă e din generația tăcută,
Cum de este-atâta de limbut? (Nicolae Mătcaș)
UNITATE NATO DE COMBATERE ÎN ROMÂNIA
A PROPAGANDEI RUSEŞTI
Prinsă NATO de Rusía-n
Tir de contrapropagandă,
N-o degenera fobía
În cea mai banală cioandă? (Nicolae Mătcaș)
PRINŢULUI VÂNĂTOR AUSTRIAC
Prinț, Nimrod* scos din cutíe,
Bun de prins în cui de gaică,
Dacă nici măcar nu știe
Care-i urs, care - ursoaică. (Nicolae Mătcaș)
*Nimrod - personaj de origine biblică, neîntrecut vânător
de animale ce-și atribuise rolul de Dumnezeu pe pământ.
SĂ-ŞI FACĂ ANCHETA TREABA?
Când i-auzi că blana-i brună,
Că de urs nu-i - de șacal (!),
Nu pricepi că vor să pună
Iar batista pe țambal? (Nicolae Mătcaș)
PARIU, NU GLUMĂ!
Pontul ce-l punea Bolduma*:
Un „Merlot” de-o fi război.
Azi SUA coboară suma:
Vaccinat? Poftim un țoi! (Nicolae Mătcaș)
* Ion Bolduma (1933-1993) - poet român basarabean.
ALIANŢA DE GUVERNARE:
(ceartă pe pozițiile-cheie)
Toate - binemeritate -
Voci ale poporului.
Ei le-ar vrea subordonate
Mâinii dirijorului. (Nicolae Crihăneanu)
MARELE NAVETIST
Nume de-o valoare rară:
Mari savanți, juriști, artiști,
Însă unul este-n țară
Mare printre ... navetiști. (Nicolae Crihăneanu)
POLIŢIŞTII DIN IAŞI
(către șeful unei unități de alimentație publică)
La permise vrei favoare,
Ochi mai blând la graba mare?
Pune pizza la bătaie,
Învelită-n eurooaie! (Nicolae Crihăneanu)
TRAGEDIE MARE
(în chiar postul mare)
Lăcomia lacăt n-are
Nu te costă - când - nimic.
Un șef mare-n postul mare
S-anecat în bar c-un ... mic. (Nicolae Crihăneanu)
DUPĂ UNII DECIDENŢI
(numai cei vaccinați ar avea drepturi)
O dangá le pui ca nit.
Asta nu-i discriminare?
- Dacă nemții își permit,
Noi de ce n-am face-o oare? (Nicolae Crihăneanu)
CE MI-I LEGEA?
(pe lângă angajamentul asumat)
Capii statului român
Schimbă legea de la pân':
„Da””-ntrunirilor private
Doar cu fețe vaccinate. (Leru Cicoare)
UCIS DE SARS-CoV-2
Cât or fi să mi-l tot cațe
Cele două caragațe?
Nu mai bine-ar cuvânta
Că mi l-a furat o stea? (Leru Cicoare)
LIBERTATEA CONŞTIINŢEI vs. VACCINAREA
Nunți, botezuri, cununii -
Nu te-ai vaccinat, nu vii.
Dar ce face oare statul
Când nu-i vaccinat prelatul?! (Leru Cicoare)
CÂNTECUL MIRESEI ÎN PANDEMIE
Te-ai grăbit la măritat?
Plângi cu hohot soarta-ți cruntă?
Dacă nu te-ai vaccinat,
N-ai ce căuta la nuntă. (Leru Cicoare)
FĂRĂ ATESTAT DE VACCINARE DEGRABĂ
(n-ai să ai acces în parc ...nici la WC)
Berea-n burtă-ți dă colíci?
N-ai un act de vaccinare?
Fă-o, frate,-n bernevici,
Altfel n-ai nici o scăpare. (Leru Cicoare)