Loc de dat cu…EPIGRAMA (144)

Loc de dat cu…EPIGRAMA (144)

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

După ce am scris despre epigramele din recentul volum semnat de Grigore Cotul („Registru de intenţii” – Editura „Pim”, Iaşi, 2021) – vezi „Loc de dat cu…epigrama” nr. 135 -, rămăsesem dator cu câteva opinii despre poeziile acestei cărţi. Nu sunt multe , cam 25 de poezii,  însă puternica paletă a formelor abordate explică forţa lirică a acestui autor. Poeziilor cu variate tipuri de rimă, cea alternativă fiind dominantă, li se adaugă rondelul, gazelul sau parodia. Textele se încadrează registrului general al cărţii, cel ironic, astfel că rimele folosite de Grigore Cotul sunt coparticipante la evidenţierea scopului propus. E drept că fiorul patriotic care-i accentuează starea poetică îl conduce spre o ironie amară,  spre senzaţia unei linişti aparente, însă asta nu-i diminuează cu nimic  marca stilistică.

Ca orice membru al „tribului epigramiştilor”, pune accent pe versul clasic, cel liber sau cel alb fiind neadmise de mai marii  ocupanţi ai funcţiei de „chieftain”, astfel că rima devine  un ajutor de dispunere în versuri a creaţiilor: Împărţire cu…rest – „Se-mpart cadouri în biserici, / Şi-ntotdeauna am aflat / La timp, dar mie nu mi-au dat, / Că n-am pe nimeni printre clerici. // Se-mpart, întruna, ajutoare, / În foarte multe primării, / La cei ce au gospodării… / Eu, toată ziua ud o floare. //  Se-mpart în şcoală rechizite, / Copilul meu a aşteptat, / Dar n-a primit, justificat, / Că-i mă-sa-n Statele Unite. // Se-mpart diverse, în campanii: / Ulei şi zahăr per votant, / Eu am primit doar un pliant / Că Soros n-a venit cu banii. // Se-mpart de toate, dar te rog / Pe tine, Doamne, cu credinţă / Şi cu imensă umilinţă, / Să-mi dai, din toate, doar noroc!”

Se simte că poezia lui Grigore Cotul vine dinspre o minte aerisită de ins ce cochetează cu matematica şi logica acestei discipline. El circulă nestingherit printre idei, versurile sale căpătând sensul pe care Constanţa Buzea îl cerea printr-un singur cuvânt: „acum”. Un „acum”  românesc văzut din perspectivă sociologică şi pe care l-a descris foarte bine prozatorul francez Paul Morand, fost ambasador al ţării sale la Bucureşti: „România e un pământ tragic unde totul sfârşeşte comic”.   Două  triade creative  dau stilul Grigore  Cotul. Prima, şi cea mai accentuată este  triada  tragism românesc – reverie – ironie amară  care, paradoxal, este anihilată, la nivel de cititor, de cea de-a doua triadă  comic românesc – ludic – ironismul poetic. Spre exemplu, în Dilema unui filantrop, în care  se repetă obsesiv  cu toate sensurile lui psihologice cuvântul „dreptate”,  se simte şi un nesaţ de a înfige un colţ în metehnele domestice româneşti: „Îi dau şi leafa mea, s-aline / Soţiei poftele de toate, / Dar foarte greu mă pot abţine… / Atunci când vrea să-i dau dreptate!” // Îmi dau şi haina de pe mine, / Muncesc la slujbă peste poate, / Dar, sincer, cel mai greu îmi vine, / Când şefului îi dau dreptate! // Cu soacra, şansa am puţine, / Deşi mi-am dat nenumărate, / Cum adevărul îl deţine, / Sunt obligat să-i dau dreptate!” // Ajut pe unele vecine, / Cu soţii prin străinătate, / Şi recunosc, nu-mi cade bine / C-aşteaptă să le dau dreptate! // Atunci când starea mea devine / O stare de anxietate, / Mă-ntreb şi eu, că n-am pe cine, / La ce folos să-mi dau dreptate?”

Ironia lui Grigore Cotul nu are  o deschidere totală, personal  descopăr o  latură enigmatică, una care  trebuie observată, mai ales, în rondeluri. Şi asta nu o pot face decât firile  inteligente care ne semnalează că o pot descifra  printr-un zâmbet aruncat în eter: Rondelul împărţirii – „Eu n-am nimic de împărţit / Cu nimeni, însă fiecare / Împarte, nu e de mirare, / S-arate că e pricopsit. // Întotdeauna s-au găsit / Să-mpartă şi din cei cu stare, /  Eu n-am nimic de împărţit / Cu nimeni, însă fiecare / Din cei de care-am amintit, /  Total orbiţi de-mprejurare, / Îi dau tot celui care are, / Şi când îi văd, vă spun cinstit: // Eu n-am nimic de împărţit!”

Grigore Cotul este un  parodist care respectă stilul şi mesajul celor şapte autori din care au fost alese textele.  Parodia  Etalon după Corydon a lui Radu Stanca est un model de conservare a ideii textului suport  supus unei transformări semantice.  Primele două versuri dau  cheia retorică  a textului parodiei: Radu Stanca – „Sunt cel mai frumos din oraşu-acesta, / Pe străzi pline când ies n-am pereche”; Grigore Cotul:  „Sunt cel mai frumos din cenaclul acesta, / Confraţii se ceartă (povestea e veche)”. Ca şi la Radu Stanca,  parodia se închide cu prima strofă.

Structura amintită se repetă  şi în  Printre ochiuri de pădure după În arcane de pădure de Macedonski,  în care intenţia ironică e mult mai accentuată: „Printre ochiuri de pădure, e un gol ce te-nspăimântă, / Trec remorcile cu lemne, paznicii-s pitiţi şi tac, / Utilajele-s oprite, drujbele-ascuţite zac, / Dar forestierii cântă, dar forestierii cântă. // Printre ochiuri de pădure, lupii urlă, te-nspăimântă, / Urşi ieşiţi din hibernare au luat-o la galop, / Latră tremurând în ploaie,speriat, un câine şchiop, /  Dar forestierii cântă, dar forestierii cântă. // Printre ochiuri de pădure, e-o lumină ce-nspăimântă - / E lumina de la soare, totu-i numai luminiş, / Lemnele-au ajuns în vale, transportate pe furiş, / Dar forestierii cântă, dar forestierii cântă.”

Confucius spunea un lucru extraordinar: „Un adevărat discipol este cel care şi-a ucis maestrul”. Atenţionez pe toţi maeştrii lui Grigore Cotul să fie atenţi. Vine tare nu numai epigramistul, ci şi poetul. (GEORGICĂ MANOLE)

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

 

ÎN ÎNCURCĂTURĂ

E-o problemă foarte grea

Cea pe care-o pun aici:

Dacă ai o minte brici

Poți să și te razi cu ea?! (EUGEN DEUTSCH)

 

CU MASCĂ... FĂRĂ MASCĂ?

Acei ce râvnesc să domnească,

Ori doar de putere se-agață,

Atunci când renunță la mască

Își dau, cert, arama pe față!(EUGEN DEUTSCH)

 

POLITICIENII NOȘTRI

Nu-s de stânga sau de dreapta,

Crezul lor e chiar notoriu:

După cum le-arată fapta,

Sunt... de sensul giratoriu.(EUGEN DEUTSCH)

 

MENIU ŞI TRAI CONDIMENTAT

În dulcea Românie, iată,

Piftia e-o mâncare rară;

Sărată şi usturoiată…

Că viaţa ni-e oricum amară. (VASILE LARCO)

 

FAMILIE TRADIŢIONALĂ

Femeia-n casă ţese, toarce,

Iubind pe soţul ei fidel,

Îi spală rufele, îl stoarce…

De banii câştigaţi de el. (VASILE LARCO)

 

OFUL PENSIONARULUI

Asemăn actuala pensie,

Fiindcă nu e în extensie,

Cu o mimoză trecătoare:

Cum te atingi de ea dispare! (VASILE LARCO)

 

BULETIN „METEO” POST-CRIZĂ

Vânt intens prin buzunare,

Ploi cu taxe majorate,

Vor aduce-n graba mare

Zile triste și-nnorate.(MIHAI HAIVAS)

 

ANALFABEȚILOT POLITICI, CU URĂ!

Spuneau, prin „nouăzeci”, străinii

Că Parlamentul e-al rușinii;

De-atunci, constant, voi ați votat

Un Parlament nerușinat! (MIHAI HAIVAS)

 

TRAHANACHE REDIVIVUS (amfibrah)

„Aveți puțintică răbdare!”

Mereu, guvernarea ne-o cere,

Și-ajunsă, pe țară, călare

Promite doar lapte și miere.(MIHAI HAIVAS)

 

DASCĂLI SUB MINISTRUL X

Împinşi de-alese simţăminte

Şi oblojiţi cu sfatul său,

Vom face pasul înainte

De pe o margine de hău. (GRIGORE COTUL)

 

EFECT SECUNDAR

De-o viaţă s-a luptat cu stresul,

Şi-acum când, totuşi, izbuteşte

Să simtă pe deplin progresul,

Doar liniştea-l nelinişteşte. (GRIGORE COTUL)

 

TONUL FACE MUZICA

În simfonia planetară,

Gălăgioasă sau discrete,

E raţiunea o vioară,

Pe când prostia-i o trompetă! (VALENTIN DAVID)

 

SUB ACOPERIRE

Pierdut, privesc cu dor nebun

La sânii tăi dumnezeieşti:

Pe unul capul vreau să-mi pun,

Cu celălalt să mă-nveleşti! (VALENTIN DAVID)

 

PROTESTATARILOR  #REZIST

Le-adoptă unii astăzi crezul

Şi-n Piaţă ei le ţin isonul…

Mai bine le-ar lua diezul

Să nu mai tot ridice…tonul! (ION MORARU)

 

UNUI LIMBUT

În această tristă conjuncture,

El ca Demostene-a vrut să facă:

Pietricele a luat în gură

Nu ca să vorbească ci…să tacă! (ION MORARU)

 

VISUL ROMÂNILOR:  SĂ DEVINĂ

AL 51-LEA STAT AL SUA

O şansă deci românul nostru are

Ca să-I declare-Americii război,

Ghinionişti cum suntem mi se pare

C-ar fi posibil…să învingem noi! (GEORGE EFTIMIE)

 

REVITALIZARE

Capitalismul nu e la apus

Se promovează tare concurenţa,

Să fim în trend cu toată deferenţa

Noi scoatem România…la “produs”! (GEORGE EFTIMIE)

 

DEVENIRE

S-a construit a noastră “rasă” –

Şi-n timp români am devenit –

Din Decebal, un bun de-acasă

Şi din Traian, un bun venit. (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

PARADOX

Îmi pare lucru nefiresc

Ce-mi bulversează neuronii:

E UNU MAI muncitoresc

Şi nu petrec decât patronii. (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

UNEI FRUMOASE

Să îmi întinzi la grea-ncercare

O mână-aş vrea, de ajutor,

Şi, pentru că ispita-I mare…

Să îmi intinzi  şi un picior. (GHEORGHE BÂLICI)

 

FEMEIA TĂCUTĂ

Fiind enigma mare-ntre femei,

Te cucereşte cu tăcerea ei,

Şi-aşa cum tace ea, necontenit,

Nu poţi afla pe câţi i-a cucerit… (GHEORGHE BÂLICI)

 

PURIFICARE

Nudistele au gusturi rafinate,

Bronzate pe tot trupul intră-n mare,

Să spele ultimele lor păcate,

Ca loc să facă celor viitoare. (VASILE MANOLE)

 

PARLAMENTARII LA ÎNCEPUT DE SESIUNE

Din exotice resorturi

Se întorc cu mari eforturi,

Că au suportat căldură

Cât pentr-o legislatură. (VASILE MANOLE)

 

EVOLUŢIA SURSELOR DE INFORMAŢIE

În toaletă la oricare,

Chiar şi azi mai vezi ziare;

Opţiune desuetă

Când avem cu toţi tabletă. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

CONCURS DE EPIGRAME LA IAŞI

La Concursul de la Iaşi,

Un oraş cu buclucaşi,

Să fiu premiat mă rog

La o ţuică cu Batog. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

ARMISTIŢIUL  

Înțelegeri la derută,

Încetăm cu… bubuiala;

Adversarii se salută

După aia… păruiala! (GHEORGHE GURĂU)

 

BATALIONUL   

Unitate, corp de-armată

Comandant un… căpitan;

Sub comanda lui, pe dată

Sar recruții… cu molan! (GHEORGHE GURĂU)

 

CAZONĂ   

Adept al disciplinei,frate

E în armată cel mai bun;

El merge glonț la unitate

Și se întoarce-acasă… tun!(GHEORGHE GURĂU)

 

ÎN AVION

Atunci când trec prin gol de aer,

Mi-e groază ce mai tura-vura;

Răcnesc, leşin precum un fraier,

Căci mi se varsă băutura... (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

SUPERSTIŢII

E un semn rău,

Deochi sau boală,

Sub nasul tău

O sticlă goală! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

PROFA LA ORA DE EDUCAŢIE SEXUALĂ

La clasă astăzi a predat

De sarcină, cum s-o previi...

Dar mult mai multe a aflat

Din ceea ce i-au spus elevii... (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

CHIRURGUL      

Nu-i un doctor cu pretenţii

Și nici nu-i un amator:

Îşi cunoaşte pacienţii

Chiar şi din interior! (ION DIVIZA)

 

SOACRA   

De e  slabă sau voinică,

În a casei sărăcie

Este buturuga mică

Ce răstoarnă-o căsnicie.(ION DIVIZA)

 

LIDERUL POLITIC    

Orator cu mare har,
Manevrat de şarlatani,
Liderul de buzunar
Totdeauna are bani.(ION DIVIZA)

 

DEMOCRAŢIA  

Nu mai pot să mă abţin,

Să vorbesc e zor-nevoie:

Mi-a lungit lanţul puţin,

Însă pot lătra în voie. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

JUSTIFICARE   

Chiar dacă nu e priceput

În politică s-a angajat

Şi îmi explică precaut:

-Sunt atâtea, încă, de furat. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

DISCURS ELECTORAL  

Activ printre hoţomani,

Dovedind şi viclenie,

„Fostul” v-a furat mulţi ani.

Daţi-mi o şansă şi mie. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

"BURSA" ESTIVALĂ

Deseori mă bate gândul

Că  a mai crescut dolarul,

Când văd fetele de-a rândul

Noaptea, cum mai fac..."trotuarul! (MAX OPAIŢ)

 

ULCIORUL NU MERGE DE MULTE ORI LA...MASĂ

                (reinterpretare unui proverb)

Unora le merge strună,

Dar la hanul din răscruce,

Berea sau femeia brună

Multora le pune..."cruce"!(MAX OPAIŢ)

 

MĂRIEI SALE, ŢĂRANUL

Agronom de- viaţa-ntreagă,

Bate toata ziua "câmpii",

Şi nu poate să-nţeleagă ,

De ce legea o fac "tâmpii "!...(MAX OPAIŢ)

 

"SCHEMĂ DE PERSONAL!"

Ca angajat, de-un an pe post,

Sunt frământat de o-ntrebare :

Cum pot să fac să par că-s prost,

Când, şeful meu e cel mai ...mare ! (MAX OPAIŢ)

 

DE PAȘTELE BLAJINILOR (10 mai)
Obicei perpetuat,
Deliciul vecinilor;
Și-au zis: iar s-au îmbătat,
Că, și azi se...bat. (DUMITRU BUJDOIU)


DOUĂ BLONDE DESPRE MANEVRELE MILITARE ACTUALE
- Citiși fă, e groasă fato?
Rușii chiar și-o pun cu NATO;
- Eu nu fac militărie,
Unde-i groasa, fă Mărie? (DUMITRU BUJDOIU)


O ECHIPĂ PENTRU PERDANȚII BURLEANU ȘI BECALI
O fată-n Mali, monșer,
A născut vreo nouă;
V-ar  trebui asta, vouă,
S-aveți d-un transfer. (DUMITRU BUJDOIU)


ȘPAGĂ PENTRU CEDAREA PĂDURILOR LA AUSTRIECI ȘI PENTRU URȘI
Ursul era beat,
Dormea în copac;
Spaga e un fleac,
Mușamalizat. (DUMITRU BUJDOIU)


TOTUL E CE LAȘI ÎN URMĂ
Unii lasă teren, casă,
Alții bani, bijuterii;
Unii, un copil de rasă,
Alții, cărți; eu,...datorii. (DUMITRU BUJDOIU)

 

UN PREŞEDINTE DE ŢARĂ

CARE NU PREA POATE SĂ-ŞI ŢINĂ GURA     

N-au stat tații verbul să-și ascută,

Lucruri mari și demne au făcut.

Dacă e din generația tăcută,

Cum de este-atâta de limbut? (Nicolae Mătcaș)

 

UNITATE NATO DE  COMBATERE  ÎN ROMÂNIA

A PROPAGANDEI RUSEŞTI    

Prinsă NATO de Rusía-n

Tir de contrapropagandă,

N-o degenera fobía

În cea mai banală cioandă? (Nicolae Mătcaș)

 

PRINŢULUI VÂNĂTOR AUSTRIAC   

Prinț, Nimrod* scos din cutíe,

Bun de prins în cui de gaică,

Dacă nici măcar nu știe

Care-i urs, care - ursoaică. (Nicolae Mătcaș)

*Nimrod - personaj de origine biblică, neîntrecut vânător

de animale ce-și atribuise rolul de Dumnezeu pe pământ.

 

SĂ-ŞI FACĂ ANCHETA TREABA?  

Când i-auzi că blana-i brună,

Că de urs nu-i - de șacal (!),

Nu pricepi că vor să pună

Iar batista pe țambal? (Nicolae Mătcaș)

 

PARIU, NU GLUMĂ!   

Pontul ce-l punea Bolduma*:

Un „Merlot” de-o fi război.

Azi SUA coboară suma:

Vaccinat? Poftim un țoi!   (Nicolae Mătcaș)
* Ion Bolduma (1933-1993) - poet român basarabean.

 

ALIANŢA DE GUVERNARE:

(ceartă pe pozițiile-cheie)

Toate - binemeritate -

Voci ale poporului.

Ei le-ar vrea subordonate

Mâinii dirijorului. (Nicolae Crihăneanu)

 

MARELE NAVETIST    

Nume de-o valoare rară:

Mari savanți, juriști, artiști,

Însă unul este-n țară

Mare printre    ... navetiști. (Nicolae Crihăneanu)

 

POLIŢIŞTII DIN IAŞI 

(către șeful unei unități de alimentație publică)

La permise vrei favoare,

Ochi mai blând la graba mare?

Pune pizza la bătaie,

Învelită-n eurooaie! (Nicolae Crihăneanu)

 

TRAGEDIE MARE

(în chiar postul mare)

Lăcomia lacăt n-are

Nu te costă - când - nimic.

Un șef mare-n postul mare

S-anecat în bar c-un   ... mic. (Nicolae Crihăneanu)

 

DUPĂ UNII DECIDENŢI    

(numai cei vaccinați ar avea drepturi)    

O dangá le pui ca nit.

Asta nu-i discriminare?

- Dacă nemții își permit,

Noi de ce n-am face-o oare? (Nicolae Crihăneanu)

 

CE MI-I LEGEA?    

(pe lângă angajamentul asumat)

Capii statului român

Schimbă legea de la pân':

„Da””-ntrunirilor private

Doar cu fețe vaccinate. (Leru Cicoare)

 

UCIS DE SARS-CoV-2

Cât or fi să mi-l tot cațe

Cele două caragațe?

Nu mai bine-ar cuvânta

Că mi l-a furat o stea? (Leru Cicoare)

 

LIBERTATEA CONŞTIINŢEI  vs. VACCINAREA    

Nunți, botezuri, cununii -

Nu te-ai vaccinat, nu vii.

Dar ce face oare statul

Când nu-i vaccinat prelatul?! (Leru Cicoare)

 

CÂNTECUL MIRESEI ÎN PANDEMIE   

Te-ai grăbit la măritat?

Plângi cu hohot soarta-ți cruntă?

Dacă nu te-ai vaccinat,

N-ai ce căuta la nuntă. (Leru Cicoare)

 

FĂRĂ ATESTAT DE VACCINARE DEGRABĂ

(n-ai să ai acces în parc    ...nici la WC)

Berea-n burtă-ți dă colíci?

N-ai un act de vaccinare?

Fă-o, frate,-n bernevici,

Altfel n-ai nici o scăpare. (Leru Cicoare)

 

Spune-ne opinia ta

Articole similare

Loc de dat cu…EPIGRAMA (143)

Duminică, 2 Mai 2021
1125

Loc de dat cu…EPIGRAMA (142)

Duminică, 25 Aprilie 2021
1599

Loc de dat cu…EPIGRAMA (141)

Duminică, 18 Aprilie 2021
1566

Loc de dat cu…EPIGRAMA (140)

Duminică, 11 Aprilie 2021
1293

Loc de dat cu…EPIGRAMA (138)

Duminică, 28 Martie 2021
1301

Loc de dat cu…EPIGRAMA (137)

Duminică, 21 Martie 2021
957

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

VERSURI DIN STRADĂ: Celor ce nu mai sunt. De Nicanor Casandruc

astăzi, 21:00
24

O mare sărbătoare a fost astăzi comemorată de tradițiile românilor, iar unul dintre cititorii noștri ne-a trimis o poezie inspirată de Sâmbăta Morților. Vă dorim lectură plăcut...

FC Botoșani a adus doi jucători și se pregătește să aducă alți doi fotbaliști în perioada imediat următoare

astăzi, 14:00
440

FC Botoșani a început perioada de transferuri. Clubul a fost forțat de plecările lui Keyta, Rodriguez și Ashkovski și a trebuit să bifeze primele veniri.Primul jucător adus este Andr...

Accident la Vorona Mare. Un bărbat a ajuns la spital

Vineri, 18 Iunie 2021
619

Un bărbat, în vârstă de 79 de ani, a ajuns la spital în urma coliziunii dintre două autovehicule care  a avut loc în această după-amiază pe raza comunei Vorona Mare....